Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Poziția Guvernului României privind emiterea de ”obligațiuni de apărare” europene (Eurobond-uri) pentru a finanța creșterea capacităților de apărare ale UE

Adresată:                    Domnului Marcel CIOLACU, Prim-Ministrul României

                                    Domnului Angel Tîlvăr, Ministrul Apărării Naționale

                                    Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe

                                    Domnului Marcel-Ioan Boloș, Ministrul Finanțelor

De:                              Domnul Senator Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 25.03.2024

Obiectul întrebării: Poziția Guvernului României privind emiterea de „obligațiuni de

apărare” europene (Eurobond-uri) pentru a finanța creșterea

capacităților de apărare ale UE

Stimate Domnule Ministru,

La summitul de la Bruxelles din 21-22 martie s-a decis implementarea Strategiei Industriale de Apărare Europene. Principalul obiectiv al acestei strategii este ca blocul comunitar să treacă la o „schimbare de paradigmă, de la răspunsul de urgență la pregătirea pentru apărare”, întărirea dimensiunii sau pilonului european de securitate și apărare al Uniunii, punerea economiei UE „pe picior de război”. Strategia este însoțită de Programul European pentru Industria de Apărare și un cadru de măsuri pentru a asigura disponibilitatea și furnizarea la timp a echipamentelor militare.

Măsurile vor viza, printre altele:

  1. Eficientizarea cererii de apărare colectivă a Statelor Membre;
  2. Asigurarea disponibilității tuturor produselor de apărare, în orice circumstanțe, în orice orizont de timp;
  3. Bugetele naționale și UE vor sprijini cu mijloacele necesare adaptarea industriei europene de apărare la noul context de securitate;
  4. Integrarea în toate politicile a unei culturi a pregătirii pentru apărare, inclusiv revizuirea politicii de împrumut a Băncii Europene de Investiții în acest an pentru a mări capacitățile de înarmare;
  5. Colaborarea cu NATO și partenerii strategici, partenerii similari și internaționali, cooperarea mai strânsă cu Ucraina.

Privind oferta, Strategia stabilește direcția de dezvoltare a Bazei Industriale și Tehnologice de Apărare Europeană, astfel încât să fie mai puțin expusă riscurilor, flexibilă, asigurând securitatea aprovizionării Statelor Membre în caz de urgență prin crearea unor mecanisme care să permită industriei de apărare să aibă prioritate față de comenzi și companii civile.

Privind cererea, Comisia vrea ca guvernele europene să achiziționeze, în comun, mai mult armament european. Ea prevede expres ca Statele Membre să facă achiziții publice (și) prin intermediul industriei locale. Practic s-a decis trecerea Uniunii la o economie de război, ca răspuns la economia de război a Rusiei. În acest scop se vor aloca inclusiv granturi de ordinul miliardelor de euro, dar statele vor face și împrumuturi.

În acest context s-a lansat dezbaterea privind emiterea de „obligațiuni de apărare” europene. Totuși țări ca Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda, Suedia (statele „frugale”) sunt reticente față de aceste obligațiuni. Sunt țările ce anterior s-au opus vehement împrumuturilor pentru finanțarea unor cheltuieli publice mai mari în UE în perioade de criză economică, de teamă că efectul ar fi negativ.

Pandemia Covid-19 a determinat prima oară UE să crească datoria comună; Comisia a recurs la finanțarea planului de relansare post-pandemică de 800 miliarde euro, cunoscut sub numele de Next Generation EU, prin emiterea de obligațiuni UE pe piața de capital. Planul a fost considerat un succes și un progres privind solidaritatea financiară a UE, dar creșterea costurilor împrumuturilor a făcut ca el să coste Uniunea mai mult decât se anticipase, ceea ce reduce perspectiva ca acest plan să fie promovat în alte crize viitoare. De aceea s-a afirmat că este puțin probabil ca propunerea lui Charles Michel privind obligațiunile să fie aprobată, deoarece multe State Membre nu sunt interesate de creșterea datoriei comune.

Este relevant de adăugat că datoria externă totală a României a crescut în ianuarie 2024 cu 4,3 miliarde euro, ajungând la 173 miliarde euro, cf. BNR, iar deficitul de cont curent s-a majorat cu 78% ajungând la 1,36 miliarde euro.

Ținând cont de acestea:

  1. Care este în acest context poziția Guvernului României în mai sus menționata dezbatere privind eventuale împrumuturi prin emiterea de „obligațiuni de apărare”, așa cum a propus Charles Michel, președintele Consiliului European?
  • Cum va beneficia industria de apărare a României de respectivele granturi și comenzi prin achiziții publice? Există un plan elaborat în acest sens? Ce parteneriate cu industria altor State Membre UE se au în vedere pentru viitoarele eventuale achiziții comune la nivel UE?

                                                       

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Vreau să aduc în discuție portul din Constanța pentru care guvernul caută în regim de urgență un miliard de Euro pentru construcția de terminale specializate, bani care se doresc aduși din Emiratele Arabe Unite. Acesta a fost și scopul vizitei premierului Ciolacu în Qatar zilele trecute, […]
Spitalul de boli paliative din Botoșani, singura unitate spitalicească ridicată de la zero în ultimele trei decenii în județ, pentru care s-au plătit 3.2 milioane de euro, zace încă nefolosit, fiindcă statul român nu l-a recepționat nici la patru ani de la terminarea lucrărilor. Care sunt […]
Comasare alegerilor reprezintă, cu siguranță, încă o bătaie de joc la adresa cetățenilor acestei țări! Concretizarea acestei coaliții împotriva naturii – PSD-PNL nu reflectă, nici pe departe, vreo preocupare pentru viitorul european al acestei țări ci, mai degrabă, veșnica preocupare a unor adevărate găști mafiote de […]
După eșecul confirmat al ”României Educate”, dublat de eșecul simulării examenelor naționale căruia îi putem adăuga, liniștiți, și nebunia burselor de ”merit” pentru medii de 3 și 4 – o advărată mită electorală din bani publici, pseudoministrul educației, doamna Ligia Deca, recidivează, considerând că examenul de […]
Instituţia militară nu trebuie să fie în topul știrilor!. Cu cât se dă mai puţin în spectacol, cu atât este mai bine pentru ea şi pentru ţară. Calitatea ei se apreciază nu după cum se prezintă în faţa camerelor de luat vederi sau în paginile jurnalelor, […]
O statistică sumbră a Ministerului Sănătății și autorităților locale ne arată că după Revoluția din 1989, construcția de noi spitale este doar promisiune electorală și atât. În campania care l-a scos victorios pe Dragnea, acesta promitea românilor 8 spitale regionale, iar la 8 ani distanță, românii […]