Către: Domnul Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe
Adresată de către: Senator Adrian Costea
Circumscripţia electorală: 23 Ialomița
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)
Şedinţa Senatului din: 6 aprilie 2022
Obiectul întrebării: Solicitările adresate în scris Ucrainei de către MAE
privind acordarea de drepturi minorității române
Stimate Domnule Ministru,
În calitate de parlamentar, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul României, salut prezența în Parlamentul României a Președintelui Ucrainei, domnul Volodimir Zelenski.
Desigur, România trebuie să sprijine Ucraina în rezistența și aspirațiile ei legitime, în condițiile în care suveranitatea și integritatea teritorială îi sunt puse în pericol de invadarea sa de Federația Rusă.
Ucraina dorește să adere la Uniunea Europeană. În mod firesc, statutul de Țară Candidată a fost mereu condiționat de cerințe clare privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și a statului de drept.
Din păcate, Ucraina are mari carențe privind îndeplinirea criteriilor politice legate de respectarea drepturilor și libertăților minorității române, pe care autoritățile ucraineene refuză să le recunoască.
Acordarea acestui statut către Ucraina trebuie însoțită de măsuri ferme ale Kievului pentru protejarea drepturilor minorității române din Ucraina.
România trebuie să lege aprobarea acestui statut în Consiliul European de drepturile românilor.
Autoritățile din Ucraina refuză să asigure exercitarea drepturilor minorității etnice românești din Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Sudul Basarabiei, Maramureșul Istoric.
Ele nu vor să acorde românilor drepturi minime, discriminându-i fățiș.
Statul ucrainean nu-i recunoaște ca români, ci îi numește „moldoveni”, inducând percepția falsă că „moldovenii” ar fi un grup etnic și cultural diferit de români.
Trebuie ridicată problema încălcării drepturilor românilor și a procesului asimilaționist pe care l-a dezvoltat Ucraina.
Legea educaţiei 3419-D limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, comunitate care numără jumătate de milion.
Se ignoră constant revendicări legitime:
- educația în limba română
- introducerea limbii române în administraţia publică
- libertatea de a-și practica religia în limba română
- eliberarea de autorizații de construcție pentru biserici când e implicată Biserica Ortodoxă Română
- încetarea presiunilor contra liderilor comunităților de români
- emiterea de programe radio-TV în limba română.
Refuzul constant al autorităților ucraineene de a remedia aceste carențe încalcă principiile statului de drept, criteriu politic de aderare la UE.
Rada Supremă trebuie să asigure cadrul legislativ care să garanteze protecţia drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina, începând cu etnicii români, acordând atenţie deosebită celor lingvistice, să respecte convenţiile internaţionale relevante, prioritar Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare şi Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale, cu asistenţa Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia) şi a înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE.
În acest proces este necesară consultarea cu reprezentanţii minorităţii românești din Ucraina și implicarea instituţiei prezidenţiale a Ucrainei.
Moldovenii sunt tot etnici români; legislația română în vigoare specifică limpede sinonimia numeroșilor termeni ce desemnează minoritățile românești din afara granițelor României:
Articolul 1(1) Prezenta lege reglementează: a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni;
Legea 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni
Această sinonimie e similară celei prin care etnicii germani din România sunt numiți sași. În ciuda diferențelor dialectale și de tradiții locale, se știe că ei aparțin minorității germane.
Până azi statul român nu a fost realmente preocupat de încălcarea drepturilor românilor din Ucraina, cu excepția Declarației Parlamentului din 2017 privind Legea Educației din Ucraina. Nici Președintele României, nici guvernul nu ridică această chestiune în relația cu UE sau Ucraina.
Este cazul ca aceste încălcări să fie remediate.
Românii i-au primit cu brațele deschise pe toți refugiații din Ucraina, indiferent de orice considerente etnice sau lingvistice. Eu au dovedit o extraordinară omenie și ospitalitate.
Autoritățile din Ucraina trebuie să manifeste aceeași omenie acordând deîndată minorității române toate drepturile și libertățile, fără discriminare. Este inacceptabil ca românii din Ucraina să fie tratați ca cetățeni de categoria a treia! Aceleași standarde trebuie aplicate tuturor.
- Domnule Ministru, care este stadiul discuțiilor oficiale dintre România și Ucraina privind situația minorității române din această țară?
- Ce demersuri a întreprins și ce solicitări ferme și concrete a înaintat, în scris, Ucrainei Ministerul Afacerilor Externe de la București privind respectarea drepturile românilor, astfel încât ei să ajungă cât mai repede la o stare de normalitate în privința drepturilor lor legitime?
Nu există răspunsuri