Către: Domnul Ioan Marcel Boloș, Ministrul investițiilor și proiectelor europene
Domnul Lucian Nicolae Bode, Ministrul afacerilor interne
Adresată de către: Senator Adrian Costea
Circumscripţia electorală: 23
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)
Şedinţa Senatului din: 13 aprilie 2022
Obiectul întrebării: Fondurile pe care România le va primi pentru ajutorarea
refugiaților din Ucraina din sumele suplimentare alocate
prin instrumentele puse la dispoziție de UE
Stimate Domnule Ministru Boloș,
Stimate Domnule Ministru Bode,
De la invadarea Ucrainei de către Rusia, circa 3,5 milioane persoane, mai ales femei și copii, au sosit în UE în doar o lună. Statele membre UE sprijină refugiații ce-și părăsesc casele și suferă în urma catastrofei umanitare. Acțiunea la nivel UE reflectă compasiunea și solidaritatea Uniunii și eforturile depuse de autoritățile naționale și locale, serviciile de sănătate, serviciile sociale și de ocupare a forței de muncă, serviciile de protecție a copilului, școlile, societatea civilă, asociațiile comunitare, cetățeni.
Accentul se pune pe nevoile imediate de primire și protecție a celor ce sosesc. UE acordă sprijin constant statelor membre privind asistența la frontieră, primirea și protecția civilă.
UE sprijină atât țările membre de primă intrare (precum România, Polonia, Slovacia) cât și cele de destinație să ofere asistență rapidă și eficace și statut juridic clar. Cetățenii ucraineni și membrii familiilor lor, precum și persoanele strămutate din cauza conflictului care locuiau în Ucraina, au dreptul la protecție fără precedent pe tot teritoriul UE, inclusiv acces la cazare, școli, asistență medicală, locuri de muncă. Această protecție va continua să se aplice pe măsură ce tot mai mulți oameni sunt obligați să părăsească Ucraina.
Potrivit ONU, e posibil ca jumătate din totalul persoanelor sosite să fie copii. Ei au trecut prin experiențe îngrozitoare și au nevoie de protecție, îngrijire și sprijin psihosocial special. Mulți sunt minori neînsoțiți sau sosesc fără părinți. Toți trebuie să se simtă în siguranță și securitate, să meargă la școală pentru a redobândi un sentiment de stabilitate și să fie protejați împotriva riscurilor potențiale de abuzuri și trafic.
Comisia Europeană – se arată în COM(2022) 131 – s-a angajat să „ajute statele membre să utilizeze flexibil fondurile UE, încât finanțarea să fie accesată rapid pentru a sprijini eforturile statelor membre și a transforma în realitate drepturile acordate prin protecție temporară. Comisia va institui structuri specifice pentru ca statele membre să poată utiliza cele mai bune instrumente disponibile cât mai rapid posibil.”
Nevoile sunt de o amploare fără precedent. Pentru a face față acestei provocări e nevoie de o abordare comună și solidaritate tradusă prin alocare de resurse adecvate. În acest scop, Uniunea a prevăzut suplimentarea unor instrumente specifice precum REACT-EU.
„Comisia a luat măsuri pentru a mobiliza sprijinul financiar pentru statele membre ce găzduiesc refugiați din Ucraina. Ele se bazează pe gama largă de asistență deja disponibilă în mecanismul de protecție civilă al Uniunii, politica de coeziune și fondurile pentru afaceri interne. Măsurile includ investiții în infrastructură, echipamente, servicii în educație, ocuparea forței de muncă, locuințe, sănătate, servicii sociale și de îngrijire a copiilor. Altă sursă de asistență e Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane.”
„Tranșa din 2022 a REACT-EU (până la 10 miliarde EUR)”, se arată în COM 131, „poate fi utilizată dacă este conformă cu obiectivul de asigurare a redresării după pandemie. Pentru a sprijini statele membre, în special pe cele mai apropiate de frontiera UE cu Ucraina [cazul României], se vor pune la dispoziție plăți de prefinanțare în valoare de 3,4 miliarde EUR în cadrul REACT-EU pentru a accelera accesul la fonduri.
O finanțare semnificativă e disponibilă de asemenea în cadrul financiar 2021-2027, din fondurile pentru afaceri interne și din fondurile politicii de coeziune. Statele membre pot demara deja proiecte eligibile deoarece cheltuielile sunt eligibile pentru rambursare începând cu 1 ianuarie 2021.
Având în vedere flexibilitatea sporită în utilizarea fondurilor disponibile din perioadele bugetare anterioare și actuale, statele membre au la dispoziție diferite opțiuni de finanțare pentru a-i sprijini pe cei care fug din calea războiului împotriva Ucrainei. Statele membre sunt invitate să utilizeze aceste opțiuni, să accelereze programarea fondurilor și să includă măsuri de sprijinire a refugiaților.
Propunerea privind Acțiunea de Coeziune în Favoarea Refugiaților în Europa (CARE) ce urmează a fi adoptată de Parlamentul European și Consiliu, facilitează utilizarea flexibilă a fondurilor încă disponibile în programele pentru perioada 2014-2020. Aceasta va permite utilizarea mai flexibilă a Fondului European de Dezvoltare Regională și a Fondului Social European. Toate cheltuielile cu persoanele ce fug din calea războiului vor fi eligibile retroactiv, începând cu invadarea Ucrainei de Rusia la 24 februarie 2022. Acest lucru va permite mobilizarea imediată a fondurilor, fără a trebui să se aștepte modificarea programelor. Rata excepțională de cofinanțare de 100 % aplicată ca răspuns la pandemie se prelungește cu un an, ceea ce va reduce sarcina asupra bugetelor naționale, regionale și locale, eliberând fonduri pentru a răspunde nevoilor operaționale.
Modificările aduse Fondurilor pentru Afaceri Interne vor debloca accesul la sumele necheltuite alocate anterior unor scopuri specifice în cadrul Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (FAMI) în perioada 2014-2020, oferind statelor membre flexibilitatea de a utiliza aceste resurse pentru a răspunde noilor nevoi.”
Vă rog să faceți o prezentare a fondurilor pe care România le va primi pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina din sumele suplimentare alocate de Comisie prin diferitele instrumente puse la dispoziție de Uniunea Europeană, atât ca valoare totală, cât și defalcate pe fiecare instrument și Autoritate de Management în parte.
Nu există răspunsuri