Adresată de către domnul senator: ADRIAN COSTEA
Circumscripţia electorală: 23 Ialomița
Grupul Parlamentar: AUR
Şedinţa Senatului din data de: 13 februarie 2023
Titlul declaraţiei politice: România are nevoie de reformă administrativ-teritorială
Stimați colegi,
Trebuie reamintit, evidențiat și evaluat serios faptul că ultima reformă administrativ-teritorială a avut loc la începutul anilor 1980, în urmă cu mai bine de patru decenii, în plin regim totalitar comunist. Baza organizării teritoriului României rămâne o lege adoptată în urmă cu mai bine de jumătate de secol și anume legea cu numărul din 2 din anul 1968. Ultima amendare a acesteia a avut loc în anul 2018, fiind aduse modificări de formă și nu de fond.
Acestea fiind prezentate, ne întrebăm de ce un element esențial în procesul de reformă a statului a fost neglijat în ultimii 35 de ani, în plin regim democratic și economie de piață- condiții propice pentru reformă, eficacitate și suplețe a statului. Trebuie să o spunem cât mai tranșant: nu este de mirare faptul că există o nostalgie a regimului trecut în societatea românească inclusiv pornind de la acest exemplu: regimul comunist a fost capabil să facă trei reforme administrative în 45 de ani, în timp ce democrația de după 1989 nu a avut în vedere acest aspect, reiterez- unul esențial în reforma statului. Să nu ne mirăm de tentația autoritarismului, văzut mult mai pragmatic o democrație incapabilă de a coagula un consens politic pe temele care necesită o abordare bipartizană.
Săptămâna trecută a fost respins în plenul Senatului un proiect legislativ care viza o nouă organizare administrativ-teritorială. În lipsa sprijinului politic pentru inițiator, deputat neafiliat, votul de respingere fost unul previzibil. Indezirabilă a fost, însă, lipsa dezbaterii și motivarea votului negativ pentru acest proiect care dacă nu era unul perfect, putea fi unul perfectibil. Este un semnal descurajator că nu există voință politică pentru realizarea unei reforme de profunzime a statului român, pornind de la cele mai mici unități administrativ-teritoriale. Într-o Românie a sectorului public și a mediul privat, cel din urmă va accepta cu destule rezerve să alimenteze cu taxe și impozite susținerea unor comune cu câteva sute de locuitori, incapabile logistic de a se autofinanța din colectarea de la membrii comunității. Ajutorul de stat acordat mai ales localităților din mediul rural este un dar otrăvit care condamnă la subdezvoltare, cel care susține aparate birocratice și de aleși locali, tot mai puțin reprezentativi prin lipsa turului al doilea de alegeri locale. În lipsa democrației și competiției electorale corecte, aceștia par a fi mai mult numiți decât aleși, tot o reminisciență de tristă amintire.
O viitoare reformă administrativă va trebui să țină cont de particularitățile istorice, geografice, dar și de polii de dezvoltare economică, stabiliți deja prin cele opt regiuni de dezvoltare constituite în scopul atragerii fondurilor externe. Sunt județe din România care suferă administrativ tocmai din cauza politicului, acesta fiind sursa principală a discrepanțelor de dezvoltare chiar și între județe adiacente. Șansa lor este racordarea la județe vecine care se bucură de o performanță administrativă superioară.
Unul dintre acestea este Ialomița. Deși generează și furnizează venituri însemnate din agricultură, Ialomița rămâne defazată din punct de vedere al evoluției față de județele din jur, mai ales după anul 2007, fiind întregistrată timp de un deceniu contraperformanța de a fi județul codaș în clasamentul absorției de fonduri europene. Cel mai notoriu exemplu este dat de vestul județului, legat mai mult de beneficiile zonei București-Ilfov. Primarii din această zonă se uită cu jind spre bugetele impresionante pe care le au localitățile din județul Ilfov. Sunt localnici care nu au uitat că înainte de 1982 aceste localități din vestul județului Ialomița au aparținut de Ilfov.
Închei cu următoarea observație generală: Privind evoluția istorică a statului român modern, cheia reformei profunde a fost de fiecare dată reforma administrativ-teritorială. Reamintesc unificarea și organizarea administrativ-teritorială realizate după anul 1859, anul Unirii Principatelor. Un alt moment important a fost 1925, după realizarea României Mari, prin legea cu numărul 95 care consfințea județul- formă tradițională de organizare teritorială. Istoria ultimului secol ne arată care este direcția corectă de urmat!
Nu există răspunsuri