În presa românească, au curs râuri de cerneală referitoare la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pe zi ce trece, devine tot mai evident că acest PNRR este folosit ca o perdea de fum pentru a nu se vedea incapacitatea cronică a Guvernelor României de a face proiecte pe fonduri structurale şi de a absorbi aceşti bani. Aşa se face că stadiul absorbţiei fondurilor europene aferente exerciţiului bugetar 2014 – 2020 al UE reprezintă un fiasco de proporţii.
Conform cifrelor oficiale ale Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la data de 29 septembrie 2023 (ultima actualizare), gradul de absorbţie efectivă – adică rambursările venite de la Comisia Europeană – era de 69,81% reprezentând 16,8 miliarde de euro din cele 24,07 miliarde de euro din Politica de Coeziune. În ceea ce priveşte totalul Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI), absorbţia efectivă era de 72,1%, adică 25,3 miliarde de euro dintr-un total posibil de 35,2 miliarde de euro.
Concluzia este simplă: deşi guvernele succesive ale PSD şi PNL au avut zece ani la dispoziţie (perioada 2014 – 2023) pentru a face proiecte şi a cheltui aceşti abni, suntem la două luni distanţă de a pierde 10 miliarde de euro. Deci, vorbim de o absorbţie efectivă de 2,5 miliarde de euro anual.
În opinia Alianţei pentru Unirea Românilor, sunt trei factori majori care contribuie la acest eşec de proporţii ţinut ascuns de guvernanţi, dar şi de presa plătită cu bani grei de actuala Putere:
- 1. Nu avem funcţionari care să se priceapă la atragerea acestor bani. Este o birocraţie înfiorătoare al cărei scop este autoperpetuarea, nicidecum atragerea fondurilor.
- 2. De la nivelul Comisiei Europene, ni se pun beţe în roate, pentru că toate aceste fonduri necheltuite sunt apoi redistribuite. PSD şi PNL, Preşedintele Iohannis sau Premierul Ciolacu nu au curajul de a apăra interesele României şi de a vorbi despre piedicile puse de funcţionarii bruxellezi.
- 3. Multe proiecte au fost blocate de evoluţiile economice ale ultimilor ani, în special pandemia şi valul inflaţionist. Guvernanţii ar fi trebuit să găsească surse de finanţare pentru proiectele importante – spre exemplu, autostrăzi sau extinderi ale reţelelor de apă şi canalizare – dar nu a existat viziune în acest sens.
Problema este că nu ne aşteaptă nimic bun nici pe exerciţiul bugetar 2021 – 2027 al UE. Există autorităţi de management care nu sunt funcţionale, nu s-au lansat apeluri de programe şi se tot modifică ghiduri după bunul plac al unora sau altora. Suntem deja în întârziere cu trei ani şi nimeni din zona Puterii nu scoate un cuvânt pe acest subiect. Decidenţii politici de la Bucureşti faultează România nu doar prin incompetenţă şi corupţie, ci şi prin lipsa lor de demnitate şi incapacitatea de dialog de pe poziţii de egalitate cu Bruxelles-ul.
Nu există răspunsuri