Acatrinei Dorel și Pușcașu Lucian – Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă “Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare”,  republicată, cu modificările și completările ulterioare, spre dezbatere și adoptare.

          În temeiul art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.

PENTRU  INIȚIATORI:         

DEPUTAT GEORGE NICOLAE SIMION

DEPUTAT ACATRINEI DOREL GHEORGHE

DEPUTAT PUSCASU LUCIAN FLORIN

EXPUNERE DE MOTIVE:

Lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente înseamnă vânzarea de la un fermier la un consumator prin implicarea a maxim un intermediar. Conceptul este deja unul de succes în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană și, în ultima perioadă, se bucură de atenție sporită în România, atât în rândul fermierilor, cât și al consumatorilor.

Obținerea de produse agricole și alimentare cu scopul de a le vinde într-un areal suficient de apropiat de zona de cultură, este, de asemenea, un concept care promite să schimbe modul în care ne raportăm în prezent la obținerea hranei.

Vânzarea directă are un rol vital în acest proces, în România fiind tot mai frecvent întâlnite cazurile în care agricultorul vinde fără intermediari clienților. Se nasc astfel sisteme alimentare locale unde producția, prelucrarea, comercializarea și consumul de alimente au loc într-o zonă geografică de dimensiuni relativ mici.

          Deși subiectul nu este unul nou în spațiul legislativ românesc, țara noastră este singura țară din Uniunea Europeană care a pierdut lupta cu Bruxelles-ul înainte ca această luptă de apărare a intereselor României în cadrul UE să înceapă.

          Astfel, în anul 2015 toate organizațiile patronale precum și organizațiile consumatorilor din țara noastră au fost de acord cu acest mod de reglare a distorsiunilor din piața concurențială, cu rezolvarea piedicilor referitoare la lipsa accesului producătorului român pe piață ca urmare a regulilor defavorabile introduse de proprietarii supermarketurilor, prin prezența la raft a 51% produse românești folosind conceptul de lanț alimentar scurt ca parte a Politicii Agricole Comune document de bază la capitolul Agricultură al Uniunii Europene.

          Reprezentanții Comisiei Europene au cerut României să dovedească necesitatea implementării unei astfel de legi în România.

Datorită faptului că autoritățile române nu au fost în stare să aducă argumente “în oglindă” cu argumentația regiunilor viticole din Franța, cu autoritățile statului din Belgia, cu organizațiile patronale și ale consumatorilor din Polonia și cu argumentele autorităților din Ungaria.

Față de această situație și având în vedere că numărul de patrioți români din Parlamentul României este în creștere propunem spre dezbatere și adoptare prezenta lege pentru protejarea produselor locale și a producătorilor români.

          Producția de alimente locale a fost dintotdeauna o parte a specificului zonelor rurale, dar ea a crescut în mod constant, în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Cererea consumatorilor pentru produse „locale”, ce au o proveniență sigură, împreună cu nevoia producătorilor de a adăuga valoare producției și comercializării propriilor bunuri agricole, a dus la dezvoltarea unei game diverse de rețele alimentare locale și lanțuri scurte de aprovizionare.

Astfel, fiecare inițiativă locală a evoluat în funcție de zona avută în vedere, de produsele aduse pe piață, precum și în raport cu consumatorii cărora ea li se adresează.

Conform Avizului prospectiv al Comitetului Regiunilor privind sistemele alimentare locale din 2011, aceste sisteme specific constituie un stimulent pentru valorificarea potențialului local și un factor de îmbunătățire a imaginii unor regiuni mai puțin cunoscute și deseori neglijate.

Canalele scurte de distribuție facilitează interacțiunea între consumatori și producători. Ele permit stabilirea unor relații de încredere și trasabilitatea imediată a produselor pentru consumatori, oferind, de asemenea, un nivel elementar de suveranitate alimentară.

Rolul important al produselor alimentare în dezvoltarea rurală a UE este evidențiat de accentul pus pe promovarea produselor agricole în politica dusă de Comisia Europeană. În anul 2011, au fost înaintate propuneri de actualizare a acestei politici, care atrag atenția asupra faptului că „UE dispune de un patrimoniu culinar de o mare diversitate, pe care trebuie să îl valorifice din plin”.

Abordările în parteneriat pentru consolidarea piețelor de alimente locale s-au dovedit instrumente de dezvoltare rurală eficiente. Rezultatele proiectelor asociate produselor alimentare locale pot furniza o susținere durabilă elementelor esențiale ale economiei rurale.

De exemplu, prin conlucrare, întreprinderile care participă la proiectele axate pe produse alimentare locale pot afla noi modalități de a-și vinde produsele în cantități mai mari și de a atrage noi tipuri de cumpărători. Totodată, între sectoarele agricol, de turism și alimentar ale unei regiuni se pot stabili legături mai puternice.

Consumul de produse alimentare locale în zonele rurale are drept consecință reducerea distanțelor pe care sunt transportate alimentele. Acest lucru poate aduce beneficii economice, de mediu și sociale, cum ar fi economii la costurile de transport, diminuarea emisiilor de gaze de eșapament, o solicitare mai scăzută a drumurilor rurale, reducerea aglomerației în trafic și o mai mare siguranță rutieră.

       Întreprinderile rurale pot beneficia de pe urma „lanțurilor scurte de aprovizionare” de multiple avantaje. De exemplu, reducerea numărului de firme implicate într-un lanț de aprovizionare poate avea drept consecință creșterea ponderii cuvenite producătorilor în prețul final. Pentru clienți, mai puține legături pot aduce o reducere a cheltuielilor, și pentru toți factorii implicați identificarea provenienței materiei prime devine mai facilă.

       Vânzările directe de la producătorul original la clientul final  reprezintă cele mai scurte lanțuri de aprovizionare.

Vom prezenta câteva Studii de caz preluate, care funcționează în UE:

Vânzările directe – „Aromă și proveniență”, Pays de la Loire, Franța

        “Doi producători, Isabelle Annonier și Roland Jamin, au dezvoltat un lanț scurt de aprovizionare pentru producția lor de produse de origine animală și vegetală, pe care le vindeau direct de la fermele pe care le administrau. După un timp, cererea crescută pentru produsele lor i-a forțat să caute modalități prin care să poată prelucra și vinde mai mult. Întâmplarea a făcut ca, aproape de fermele lor, un măcelar să dorească să-și vândă afacerea, pe care ambii agricultori s-au oferit să o preia. După mai multe întâlniri, fermierii au decis în cele din urmă că ar fi mai eficient pentru toți trei să lucreze împreună.

        În prezent, produsele lor sunt procesate și vândute în magazinul propriu, dar și în alte ferme și în piețele în aer liber. Acest lanț scurt nu a fost greu de pus în practică, pentru că toți participanții erau conștienți de beneficii și au avut încredere unul în celălalt. Realizarea acestui proiect le-a permis să-și pună în comun competențele, resursele și investițiile. Fermierii nu au fost nevoiți să investească în utilaje specifice care să prelucreze produsele lor, iar măcelarul a găsit o nouă modalitate de a-și face afacerea profitabilă. Prin crearea de sinergii la nivel local, consumatorii sunt, de asemenea, conștienți de originea produselor, iar magazinul poate să promoveze calitatea și bunuri alimentare mai sănătoase. Astfel, ideea că există o concurență între fermieri și măcelari s-a dovedit greșită, iar proiectul a demonstrat, de asemenea, că există o nevoie reală de a facilita colaborarea între actorii de la nivel local, în scopul de a crea relații de pe urma cărora să câștige fiecare participant.

Voisins de Paniers

În Bretagne, o societate de consum, Voisins de Paniers, a avut o inițiativă similară. Reprezentanta firmei, Julie Dupetitpré, explică pe scurt: „Pe plan local, nu avem piețe sau orașe mari, dar există o mulțime de agricultori. Câțiva oameni colaborează, în calitate de consumatori, cu fermierii locali. Avem acum un depozit principal din care coșurile pleacă la patru depozite mai mici. După doi ani, avem 200 de membri și livrăm aproximativ 80 de coșuri pe lună. Aproximativ 50 de producători colaborează cu noi. Le garantăm un preț corect pentru eforturile lor și totul funcționează bine; construim noi depozite și suntem în creștere. Membrii comandă săptămânal, chiar și pe internet.”

Membrii Voisins de Paniers sunt motivați, după cum se observă din conversațiile lor de pe forum. Luc Baillaigeau, de exemplu, spune: „Sunt împotriva supermarketurilor. Găsesc tot ce am nevoie aici, deoarece cunosc producătorii, știu cum își cresc produsele, alimentele sunt bune și nu sunt scumpe. Uneori, un produs poate fi mai ieftin la supermarket, dar calitatea este mai slabă. Aici, știu că voi obține mărfuri de bună calitate la un preț cinstit. Și știu unde se duc banii, cel puțin nu ajung în buzunarul unor companii mari”. Un alt participant la discuție ține să adauge: „Prin sprijinirea agriculturii locale puteți evita traficul în Franța și în toată Europa”.

Abonamente la legume

În Belgia, mulți oameni se abonează la o porție săptămânală de legume crescute în mod ecologic. Consumatorii cumpără legumele direct de la agricultor – în fiecare săptămână, ele pot fi preluate dintr-un punct de distribuție: un depozit, un magazine sau chiar garajul cuiva. Abonamentele sunt valabile pentru o perioadă determinată, de exemplu trei luni. Anne Hery este profesoară. Ea cunoaște agricultorii și e convinsă că le poate înțelege abordarea: „În acest mod poți stimula producția locală. Prefer să angajez  oameni pe care îi cunosc și pot urmări produsele. Aceasta este siguranța alimentară””.

In toate cazurile, câtă vreme, conceptul de lanț alimentar scurt de aprovizionare este unul european pe care s-a fondat Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, autoritățile române pot găsi forma de aplicare în România si mai ales pot găsi motivația armonizării cu modelele existente deja în spațiul european a acestui concept în beneficiul producătorului român și al consumatorului final.

PENTRU INITIATORI:

DEPUTAT GEORGE NICOLAE SIMION

DEPUTAT ACATRINEI DOREL GHEORGHE

DEPUTAT PUSCASU LUCIAN FLORIN

Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. Legea nr. 321/2009 pentru comercializarea produselor alimentare, republicată cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La art. 2 alin. (2) după punctul (19) se introduce un nou punct (20) cu următorul cuprins:

20. lanţ scurt de aprovizionare – lanţ de aprovizionare care implică achiziția produselor de la maxim 400 km de locul în care este situat supermeketul, ori maxim un  operator economic angajat în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi în relaţii geografice şi sociale strânse între producători, procesatori şi consumatori.

2. Art. 10 se modifică și completează și va avea următorul cuprins:

 (1) Comerciantul este obligat să acorde spaţii distincte de expunere, semnalizare la raft și vânzare a produselor româneşti.

(2)  Comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 50% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) comercianţii care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei.

(4) Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

3. După art. 10 se introduce un nou articol 101 care va avea următorul cuprins:

Art. 101.

 (1) Eticheta pentru carnea comercializată pe teritoriul României va cuprinde următoarele menţiuni:

a) ţara de origine a animalului . . . . . . . . . .;

b) animal născut în ţara . . . . . . . . . .;

c) animal crescut în ţara . . . . . . . . . .;

d) animal sacrificat în ţara . . . . . . . . . ., marca de sănătate/identificare şi denumirea operatorului economic;

e) animal tranşat în ţara . . . . . . . . . ., marca de identificare şi denumirea operatorului economic.

(2) Comerciantul este obligat să afişeze vizibil sintagma “carne românească”, pentru carnea comercializată direct către consumatorul final, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.337/2013 al Comisiei din 13 decembrie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte indicarea ţării de origine sau a locului de provenienţă pentru carnea proaspătă, refrigerată sau congelată de animale din specia porcină, ovină, caprină şi de păsări de curte, în Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000 al Consiliului şi al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului şi în Regulamentul UE 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole.

(3) Produsele din carne comercializate pe piaţa internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.

4. La art. 16 alin. (1) punctul (c) se modifică și va avea următorul cuprins:

“c) nerespectarea dispoziţiilor art. 10, art. 101 și art. 12 se sancţionează cu amendă de la 200.000 lei la 250.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicată.

d) odată cu aplicarea amenzii contravenționale, persoanele cu atribuții de control abilitate de către Ministerului Finanțelor Publice, pot dispune în cazul nerespectării repetate – minim 3 abateri, a dispozițiilor art. 10 și ale art. 101, ca sancțiune complementară, retragerea autorizației de funcționare.

Art. II

Prezenta lege va intra în vigoare în 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I*.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României Republicată.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published.

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită partidelor aflate la guvernare să renunțe la propunerea de creștere cu 60% a impozitului pe dividende și cu 80% a TVA-ului pentru industria HORECA, măsuri fiscale care ar afecta dramatic antreprenorii români. „În loc să procedeze la debirocratizare, la reducerea […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a strâns la nivel național, precum și din diaspora, peste 2 milioane de semnături pentru demiterea lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României. „Românii nu îl mai vor pe Klaus Iohannis. Această campanie s-a bucurat de o largă susținere […]
Către: Domnul Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății Domnul Attila-Zoltán Cseke, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Adresată de către: Senator Adrian Costea Circumscripţia electorală: 23 Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Obiectul întrebării: Deficitul de medici de familie în România Data: 22 iunie 2022 Stimați Domni Miniștri, […]
Adresată: Domnului Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Dorinel Cosma Circumscripţia electorală: Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Controalele la  societățile comerciale ce practică arderi ilegale de deșeuri Stimate domnule Ministru, Pe 14 aprilie au avut loc […]
 Adresată:  Domnului ministru Carol Eduard NOVAK, Ministrul Sporturilor De către:  Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU  Circumscripţia electorală nr.14 Constanța,  Grupul  Parlamentar  AUR – Senat  şi prezentată în şedinţa Plenului din 22.06.2022 Obiectul întrebării : situația în care fostului mare fotbalist  Stelian Carabaș  i s-a îngrădit dreptul […]
Adresată: Domnului Ministru al Transporturilor Și Infrastructurii, Sorin Mihai GRINDEANU De către: Senator Andrei BUSUIOC Circumscripția electorală: NR. 39, Vaslui Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul întrebării: Probabilitatea dezvoltării unui drum de mare viteză pe ruta Tișița- Vama Albița. Data: 22.06.2022 Stimate domnule ministru, Sorin […]