Adresată: Domnului Florin CÎȚU, prim-ministru al României
De către: Deputat Dorel-Gheorghe ACATRINEI, grupul parlamentar AUR
Obiectul interpelării: Transportatorii români au nevoie de facilitățile spațiului Schengen. Primirea României în spațiul Schengen nu mai poate întârzia!
Domnule prim-ministru,
Spaţiul Schengen reprezintă o realizare istorică şi un reper important al unităţii şi solidarităţii statelor membre în Uniunea Europeană, o expresie elocventă a valorilor fundamentale care stau la baza construcţiei europene.
Aderarea României la Spaţiul Schengen este, pentru România, atât un drept cât şi o obligaţie:un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, dar şi o obligatie izvorâtă din însuşi Actul de Aderare la Uniunea Europeană.
Aderarea României la Spaţiul Schengen se constituie totodată într-un proces complex, al cărui scop este îndeplinirea standardelor tehnice, legislative şi operaţionale, care să permită în final luarea deciziei de ridicare a controalelor la frontierele interne maritime, aeriene şi terestre.
Până în prezent, România a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare. Evaluarea celor şapte domenii de interes (cooperare poliţienească, protecţia datelor, consulate, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre, SIS/SIRENE) a concluzionat că România îndeplineşte condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen.
Aderarea noastră la spațiul Schengen a devenit un subiect extrem de sensibil întrucât este un drept generat de apartenența noastră la Uniunea Europeană care a avut loc la 01.01.2007 dar care întârzie nejustificat să se concretizeze și pentru cetățenii români.
În prezent, România aplică majoritatea dispoziţiilor acquisului Schengen şi acţionează, astfel, ca un membru de facto cu o contribuţie semnificativă la însăşi
securitatea Spaţiului Schengen, gestionând cu responsabilitate şi eficienţă peste 2000 de km de frontieră externă a Uniunii Europene.
În contextul provocărilor de securitate actuale, finalizarea cât mai urgentă a procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen apare ca o necesitate, o expresie a încrederii în valorile europene, dar mai ales, un plus de securitate pentru cetăţenii români ca cetățeni europeni.
Transportatorii români, încrezători că valorile europene se bazează pe libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor resimt cel mai mult neprimirea României în spațiul Schengen iar prin această întârziere cetățenii români se simt cetățeni de mâna a doua care au obligațiile cetățenilor europeni, dar nu au toate drepturile acestora.
Dacă, astăzi, am fi în Schengen, ar fi eliminate pretextele de supunere la control și de amendarea transportatorilor români. Timpii de conducere și odihnă ai șoferilor profesioniști sunt reglementați strict în Uniunea Europeană, iar depășirea acestor timpi de conducere de către șoferii profesioniști români, din cauza timpilor de așteptare la coadă la trecerea frontierei, este sancționată de ofițerii de frontieră.
De asemenea, ar fi eliminate abuzurile din frontieră la cântărire, fiind cea mai bună măsură de protecție a transportatorilor români împotriva discriminării față de ceilalți transportatori europeni.
Rezultatul direct al eliminării controalelor la frontieră este o creștere a fluidității traficului transfrontalier cu numeroase beneficii constînd în timp redus de staționare a transportatorilor români în frontieră și creșterea nivelului de trai în România pentru lucrătorii din domeniu.
Controalele la frontieră perturbă traficul rutier de bunuri în spațiul comunitar, acest lucru fiind resimțit din plin de șoferii profesioniști direct expuși și transportatori, care să văd nevoiți să-și replanifice strategia de transport pentru a putea livra la timp comenzile. Desigur, toate aceste întârzieri generează costuri suplimentare ce se vor regăsi în costul total al produselor și, ca de fiecare dată, suportate de consumatorul final.
În acest context, o problemă suplimentară o reprezintă introducerea pachetului Mobilitate 1 care este în contradicție cu obiectivele Green Deal ale Uniunii Europene, deoarece obligă întoarcerea camioanelor în statul membru în care au primit autorizația, la fiecare opt săptămâni și va conduce la creșterea numărului de “curse goale” care, în schimb, va genera emisii suplimentare de CO2 din sectorul transporturilor rutiere.
“Operatorii de transport români sunt obligați să parcurgă 1.300 km în plus pentru a se conforma noilor reguli, în timp ce polonezii, slovacii și ungurii ar trebui să parcurgă jumătate din distanță sau chiar mai puțin. Revenirea la țara de origine la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nici o justificare economică. Aceasta ar putea duce la 1.160 de tone de emisii de CO2/zi sau 418.000 tone CO2/an”, scrie într-o analiză întocmită de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Astfel, în următorii 2 ani, România va pierde peste 5% din PIB datorită migrării activității de transport rutier internațional, inclusiv a personalului direct implicat și a familiilor. De asemenea, în aria largă a serviciilor de transport, transportul rutier de mărfuri nu are concurent, înregistrând în primele cinci luni ale anului 2020 exporturi de 2,2 miliarde euro și importuri de 0,56 milioane euro, rezultând un sold pozitiv de 1,7 miliarde euro. Alte servicii de transport, în aceeași perioadă, au o pondere nesemnificativă, respectiv transportul aerian cu un deficit de 66 milioane euro, transportul feroviar cu un deficit de 4 milioane euro, transportul pe canale navigabile interne cu un excedent de 14 milioane de euro. Totodată, ponderea la exporturi a transportului rutier de mărfuri în total transport rutier este de aproximativ 80%, de aceea orice măsură care nu ar sprijini acest trend ar afecta negativ economia României.
România a făcut eforturi considerabile pentru pregătirea aderării la spațiul Shenghen care au fost susținute inclusive din taxele și impozitele plătite de transportatorii români.
Față de această situație și în contextul în care pachetul de Mobilitate al UE vine în contextul în care, lucrătorii în domeniul transporturilor din România nu beneficiază de facilitățile spațiului Schengen, însemnând lipsa controlului la frontieră, vă rog să precizați pentru corecta informare a cetățenilor răspunsul la această interpelare pe două componente:
(1) Care este data la care România va fi primită în spațiul Schengen și demersurile pe care le faceți dumneavoastră, ca prim-ministru, pentru ca cetățenii români în general și transportatorii în special să se bucure de beneficiile primirii României în Spațiul Schengen?
(2) Ce măsuri a luat România față de protecția transportatorilor români după transpunerea pachetului de Mobilitate adoptat recent de Uniunea Europeană?
Orice informații suplimentare tangente cu aceste subiecte sunt binevenite. Solicit răspuns oral și în scris.
Nu există răspunsuri