Deputatul AUR, Florin-Cornel Popovici, membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, a realizat o analiză care pune faţă în faţă bilanţul primarului general Nicuşor Dan, aşa cum l-a consemnat Curtea de Conturi, şi evoluţia economiei României de la învestirea sa ca Preşedinte, la 26 mai 2025, până astăzi.
Analiza foloseşte exclusiv date oficiale: Curtea de Conturi, Eurostat, INS, BNR, Ministerul Finanţelor, Comisia Europeană şi FMI.
“Bucureştiul, în rapoartele Curţii de Conturi. Pentru situaţiile financiare ale Capitalei pe 2022 şi pe 2023, Curtea de Conturi a emis două opinii contrare consecutive – cel mai sever verdict de audit. Primarul anunţa un început de 2023 “fără datorii curente”, dar auditorii au găsit la 31 decembrie 2022 obligaţii de 371 de milioane de lei datorate persoanelor adulte cu handicap şi alte 14,7 milioane de lei neînregistrate în contabilitate, după ce pentru 2021 constataseră 327 de milioane de lei de angajamente legale neraportate. În 2022 şi 2023, 71,1 milioane de lei au fost plătiţi ca penalităţi, despăgubiri şi executări silite, iar în martie 2025 cercetarea cauzelor şi stabilirea răspunderilor nu fuseseră făcute. Primăria s-a judecat cu Curtea de Conturi şi a pierdut definitiv în februarie 2025.
România după 26 mai 2025, pe date oficiale:
deficitul bugetar a fost de 7,8% din PIB în 2025, cel mai mare din Uniunea Europeană (media UE: 3,1%);
datoria publică a crescut cu 156,5 miliarde de lei într-un an, de la 1.039,9 miliarde (trimestrul II 2025) la 1.196,4 miliarde (trimestrul II 2026);
dobânzile plătite au urcat de la 36,3 miliarde de lei în 2024 la 50,5 miliarde în 2025, iar în ianuarie-septembrie 2026 au ajuns la 50,6 miliarde – circa 185 de milioane de lei pe zi;
între 26 mai 2025 şi 10 noiembrie 2026, cursul BNR a crescut cu 5,6% la euro, 7,1% la dolar, 6,0% la liră şi 7,2% la francul elveţian;
inflaţia a urcat de la 5,4% (mai 2025) la un vârf de 9,7% (mai 2026); cu 6,5% în septembrie 2026, România are cea mai mare inflaţie din UE;
după eliminarea plafonării de la 1 iulie 2025, energia electrică s-a scumpit pentru gospodării cu 47,9% (semestrul I 2026 faţă de semestrul I 2025), iar firmele o plătesc acum peste media UE; benzina a urcat de la 7,06 la 10,04 lei/litru, iar motorina de la 7,13 la 11,06 lei/litru (26 mai 2025 – 2 noiembrie 2026);
după majorarea TVA la 21% şi 11% din 1 august 2025, încasările din TVA au crescut cu 24,8% în ianuarie-septembrie 2026, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu 11,6%;
salariile reale au scăzut în fiecare lună din ianuarie-august 2026 faţă de aceeaşi lună din 2025, cu până la 6,9%, iar pensiile au fost îngheţate;
PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul II 2026, cea mai mare scădere din UE, iar investiţiile străine directe s-au redus cu 62,5% în ianuarie-august 2026.
Corecţia fiscală era necesară după deficitul din 2024, dar a fost făcută pe seama românilor: prin taxe pe consum, prin inflaţie, prin eliminarea plafonării preţului la energie, plătită de populaţie şi de firmele româneşti, şi prin reducerea cheltuielilor de capital, fără reformele de cheltuieli care să o facă durabilă. Rezultatul îl vede fiecare familie la raft, la pompă şi pe factura de energie, iar firmele româneşti îl văd în preţul energiei şi în scăderea producţiei.
Nicuşor Dan, cel care a desemnat Guvernul acestei corecţii şi care avertizează astăzi România despre riscurile economice ale altora are în urmă, la Bucureşti, două opinii contrare ale Curţii de Conturi. Nu o spun eu, o spun auditorii statului şi statisticile oficiale. Ştim cum a lăsat Bucureştiul. Cifrele arată cum lasă ţara”, a declarat deputatul Florin-Cornel Popovici.
