Către: Ministerul Afacerilor Externe, domnului Sebastian-Dănuț Neculăescu, ministru 

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Clarificări despre excluderea României din programul Visa Waiver, reducerea prezenței militare americane și slaba influență a României în deciziile de politică externă și de securitate ale Uniunii Europene

     Stimate domnule ministru,   

Conform declarației făcute la preluarea mandatului, pe 21 octombrie 2026, consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite face parte din pilonul central al politicii externe pe care o veți conduce, iar politica externă trebuie să se bazeze pe execuție, termene respectate și obiective măsurabile, iar Prim-ministrul a anunțat, la rândul său, trecerea de la o „diplomație a participării” la o „diplomație a proiectelor” și o poziție fermă în negocierile privind resursele financiare de la Bruxelles. De asemenea, a promis „o schimbare de ritm” față de ceea ce a numit reflexele unei țări candidate, începând cu un inventar al dosarelor europene în 30 de zile și un registru unic al angajamentelor României la nivelul Uniunii, cu termene asumate – vă solicit, prin urmare, domnule ministru, datele care să permită Parlamentului să măsoare punctul de plecare al acestor obiective, pentru că, în lipsa lor, angajamentele rămân declarații de intenție.

Primul dosar este cel al programului Visa Waiver – administrația americană a aprobat admiterea României pe 9 ianuarie 2025, dar a revocat-o în mai 2025. Ministrul de externe de atunci a explicat decizia prin criminalitatea organizată și prin rata prea mare de respingere a vizelor, refuzând să ofere un termen pentru revenire. Conform datelor publicate în iulie 2026, rata ajustată de refuz pentru vizele de tip B a fost de 8,41% în anul fiscal american 2025, aproape de trei ori peste pragul de 3% cerut de program. Ministrul interimar de externe a recunoscut atunci că revenirea depinde, în continuare, de discuțiile politice cu administrația de la Washington. Dosarul a fost ridicat și la întâlnirea cu secretarul de stat american din 9 octombrie 2025, însă exclusiv în contextul combaterii migrației ilegale. Domnule ministru, vă atrag atenția că, după 17 luni de la revocare, cetățenii români sunt din nou singurii din spațiul Schengen care au nevoie de viză pentru Statele Unite. Situația îi afectează pe cei aproximativ 300.000 de români cu vize în vigoare, care trebuie să le reînnoiască în condiții de verificare mai stricte și cu termene de așteptare mai lungi. Deci, întârzierea nu are doar un cost de imagine, ci unul suportat direct de cetățeni, de mediul de afaceri și de diaspora din Statele Unite.

Al doilea dosar privește prezența militară americană – pe 29 octombrie 2025, Statele Unite au decis retragerea a aproximativ 800 de militari din brigada rotațională de la baza Mihail Kogălniceanu, astfel că în România au rămas circa 1.000 de militari americani. Ministerul Apărării Naționale a precizat atunci că decizia era anticipată și face parte dintr-o revizuire globală a dispunerii forțelor americane. Este, așadar, necesar ca Parlamentul să știe dacă diplomația română a fost consultată înainte de această decizie, ce demersuri s-au făcut de atunci pentru menținerea angajamentului american pe Flancul Estic și dacă Dialogul Strategic România-SUA s-a mai reunit la nivel înalt. Aceste informații contează cu atât mai mult cu cât Marea Neagră rămâne o zonă în care incidentele cu drone pot face, oricând, diferența între o situație controlată și una de criză.

În plus, influența României în dezbaterile europene de politică externă și de securitate nu corespunde dimensiunii țării și poziției ei pe Flancul Estic. Inventarul dosarelor europene anunțat de prim-ministru trebuie să fie finalizat în jurul datei de 20 noiembrie 2026. De aceea, Parlamentul ar trebui să cunoască rezultatele lui, precum și inițiativele proprii pe care România le-a promovat în Consiliul Afaceri Externe și în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună. Vorbim aici de propuneri formulate de România, nu doar de poziții de susținere a propunerilor altor state.

Față de cele expuse, vă solicit următoarele informații:

1. Ce condiții, în afara pragului de 3% pentru rata de refuz a vizelor, a comunicat partea americană, în scris sau în cadrul consultărilor bilaterale, pentru reconsiderarea admiterii României în programul Visa Waiver? Vă rog să specificați distinct în răspuns condițiile îndeplinite și pe cele neîndeplinite la data răspunsului.
2. Care este rata ajustată de refuz pentru vizele de tip B aferentă anului fiscal american 2026, conform datelor de care dispune ministerul? Ce măsuri a luat sau va lua Guvernul pentru reducerea ei, cu termenele și instituțiile responsabile pentru fiecare măsură?
3. Câte întâlniri bilaterale la nivel de ministru sau de secretar de stat au avut loc cu partea americană între mai 2025 și octombrie 2026? Pe agenda căror întâlniri s-a aflat programul Visa Waiver și ce rezultate s-au consemnat?
4. A fost consultat sau informat Ministerul Afacerilor Externe înainte de decizia americană din octombrie 2025 privind retragerea brigăzii rotaționale de la Mihail Kogălniceanu? Dacă da, la ce dată și prin ce canal? Ce demersuri diplomatice au urmat pentru menținerea sau refacerea prezenței militare americane în România?
5. Când a avut loc ultima reuniune a Dialogului Strategic România-SUA, la ce nivel s-a desfășurat și ce documente sau angajamente au rezultat? Există un calendar convenit pentru următoarea reuniune?
6. Care sunt concluziile inventarului dosarelor europene anunțat de prim-ministru și ce dosare din domeniul politicii externe și de securitate a Uniunii au fost incluse în registrul angajamentelor României, cu termenele asumate pentru fiecare?
7. Câte inițiative proprii (non-paper-uri, propuneri de concluzii, propuneri de proiecte) a promovat România în Consiliul Afaceri Externe și în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună în 2025 și 2026? Câte dintre ele au fost preluate în concluziile sau deciziile Consiliului?
8. Câți cetățeni români ocupă, la data răspunsului, funcții de conducere în Serviciul European de Acțiune Externă, inclusiv funcții de șef de delegație ale Uniunii, și cum se compară acest număr cu cel al statelor membre de dimensiuni similare?