Către: Ministerul Afacerilor Externe, domnului Sebastian-Dănuț Neculăescu, ministru 

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Ambasade conduse de însărcinați cu afaceri ani la rând, cu efecte asupra capacității României de a negocia și de a obține sprijin în capitalele importante

     Stimate domnule ministru,   

Conform art. 91 alin. (2) din Constituția României, Președintele acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României la propunerea Guvernului. Procedura de numire a unui ambasador pornește de la o propunere a Ministerului Afacerilor Externe, avizată de prim-ministru, urmează audierea consultativă a candidatului în comisiile de politică externă ale celor două Camere și, în final, decretul prezidențial. Este, deci, domnule ministru, un mecanism cu patru verigi, iar fiecare dintre ele poate deveni un punct de blocaj atunci când instituțiile implicate nu se află în aceeași logică politică. Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României stabilește, la rândul ei, o durată standard a misiunii permanente în străinătate, de regulă de 4 ani, după care diplomatul ar trebui înlocuit.

În practică, numeroase misiuni diplomatice, unele în capitale importante pentru România, funcționează de mult timp fără ambasador titular, activitatea fiind asigurată de însărcinați cu afaceri ad-interim. Ministerul nu a publicat o situație centralizată a acestor posturi, motiv pentru care vă solicit datele mai jos. Domnule ministru, vă atrag atenția că un însărcinat cu afaceri nu are același acces la nivel înalt ca un ambasador acreditat. Contează nu doar rangul, ci și semnalul politic pe care îl transmite statului gazdă un post lăsat ani la rând descoperit. Acest lucru poate face, oricând, diferența atunci când România are nevoie de sprijin pe un dosar de securitate, de o decizie rapidă într-un acord economic sau de protecție consulară pentru cetățenii săi. În același timp, alte posturi par ocupate peste durata standard a misiunii, prin interpretări relaxate ale legii, ceea ce blochează rotația diplomaților și promovarea pe criterii profesionale.

Situația este cu atât mai gravă cu cât instabilitatea politică din ultimele luni, cu trei premieri desemnați care nu au reușit să formeze Guvernul înainte de învestirea actualului Executiv, pe 20 octombrie 2026, a amânat deciziile de numire. La preluarea mandatului, ați afirmat că politica externă trebuie să se bazeze pe execuție, termene respectate și obiective măsurabile, iar diplomația economică trebuie să devină un instrument activ pentru firmele românești, iar Prim-ministrul a anunțat, de asemenea, trecerea la o „diplomație a proiectelor” – având în vedere că niciunul dintre aceste obiective nu poate fi atins cu o rețea diplomatică ale cărei posturi de conducere rămân vacante sau în interimat prelungit, vă solicit să îmi cpmunicați următoarele:

1. Câte misiuni diplomatice permanente (ambasade și reprezentanțe permanente) sunt conduse, la data răspunsului, de însărcinați cu afaceri ad-interim? Vă rog să precizați lista acestora și data de la care este vacant fiecare post de șef de misiune.
2. Câți șefi de misiune se află la post peste durata standard prevăzută de Legea nr. 269/2003? Vă rog să precizați, pentru fiecare caz, temeiul legal al prelungirii și perioada cu care a fost depășită durata standard.
3. Câte propuneri de numire în funcția de ambasador a înaintat ministerul între ianuarie 2025 și data răspunsului? În ce etapă a procedurii se află fiecare (avizul prim-ministrului, audierea în comisiile parlamentare, decretul prezidențial) și de la ce dată?
4. Care a fost durata medie a procedurii, de la propunerea ministerului până la semnarea decretului, în perioada 2024-2026? În câte cazuri au fost retrase sau respinse propuneri și din ce motive, cu specificarea distinctă a acestora în răspuns?
5. Dintre posturile prevăzute la întrebarea 1, care se află în state membre ale Uniunii Europene sau ale NATO, în state G20 ori în state din regiunea Mării Negre? Ce negocieri bilaterale sau dosare aflate în lucru în aceste capitale au fost amânate sau afectate de lipsa unui ambasador titular?
6. Ce calendar și-a asumat ministerul pentru completarea posturilor vacante de șef de misiune? Este acest obiectiv inclus în inventarul dosarelor și în registrul angajamentelor anunțate de prim-ministru, cu termene asumate?
7. Are în vedere ministerul să propună modificarea Legii nr. 269/2003, astfel încât să fie introdus un termen maxim pentru interimatul la conducerea unei misiuni diplomatice și obligația ca propunerea de numire să fie înaintată înainte de încheierea misiunii titularului?