Interpelări

Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Rectificarea bugetară din 2026: tăierile din proiectele cu finanțare europeană și deficitul mărit în ciuda promisiunii că totul se face prin realocări

Către: Ministerul Finanțelor, domnului Florin Nazare, ministru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Rectificarea bugetară din 2026: tăierile din proiectele cu finanțare europeană și deficitul mărit în ciuda promisiunii că totul se face prin realocări

                                    Stimate domnule ministru,

Prin Programul de guvernare 2026-2028, votat de Parlament la 20 octombrie 2026, Guvernul s-a angajat ca rectificarea bugetară să acopere nevoile din sănătate, din asistența socială și din cofinanțarea proiectelor europene „prin realocări, nu prin deficit suplimentar”. Programul pune, de asemenea, printre priorități „maximizarea absorbției fondurilor europene”, cu întâietate la plată pentru proiectele din PNRR și din politica de coeziune aflate aproape de finalizare. La numai 10 zile de la învestire, prima rectificare bugetară, adoptată prin ordonanță de urgență la 30 octombrie 2026, a mărit însă deficitul cash cu 3,5 mld. lei, până la 130,3 mld. lei, adică aproximativ 6,2% din PIB, în timp ce programul indica o țintă de circa 127 mld. lei. Deci, domnule ministru, prima decizie bugetară a Guvernului contrazice chiar regula pe care acesta și-a asumat-o în fața Parlamentului.

Rectificarea a redus veniturile estimate cu 6 mld. lei, cea mai mare scădere fiind la rambursările de fonduri europene, cu 5,91 mld. lei mai puțin, iar accizele au fost revizuite în minus cu 3,68 mld. lei. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 3,5 mld. lei, iar de la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost retrase 6,71 mld. lei, sume declarate neutilizate. Domnule ministru, subliniez că tăierea a peste 6 mld. lei din proiectele cu finanțare europeană, în anul în care se închide PNRR și în care programul recunoaște că circa 22 mld. euro din politica de coeziune trebuie solicitați Comisiei în puțin peste 3 ani, crește riscul ca o parte din acești bani să nu mai poată fi recuperați. Explicația că sumele erau „neutilizate” nu ne lămurește dacă proiectele respective au fost abandonate, amânate sau doar plătite cu întârziere, iar fiecare dintre aceste situații are consecințe diferite pentru beneficiari.

Prima rectificare a redus cu peste 3 mld. lei și sumele reținute la începutul anului prin mecanismul de 10%, în principal la ministerele Finanțelor, Dezvoltării, Transporturilor, Agriculturii și Energiei, și a alocat 2 mld. lei pentru plata arieratelor autorităților locale înregistrate la 30 septembrie 2026. Cererile autorităților locale pentru acești bani trebuie depuse până la 25 noiembrie, iar sumele neutilizate se retrag după 21 decembrie. Aș dori să remarcați, de asemenea, domnule ministru, că nici ordonanța, nici declarațiile publice care au însoțit-o nu precizează valoarea totală a arieratelor locale. Primăriile, firmele de construcții și furnizorii de servicii nu pot ști, așadar, dacă cele 2 mld. lei acoperă datoriile acumulate sau doar o parte din ele.

În plus, ministrul Finanțelor a anunțat o a doua rectificare până la termenul legal de 30 noiembrie, iar prim-ministrul a promis, în același timp, un raport privind starea finanțelor publice. Conform Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, rectificările bugetare sunt supuse unor limite stricte de număr și de calendar, tocmai pentru ca bugetul să nu fie refăcut din mers. Așadar, o a doua rectificare la o lună după prima trebuie să aibă o justificare clară și publică. Subliniez că ultimele 2 luni ale anului concentrează cea mai mare parte a plăților, iar instituțiile publice, autoritățile locale și firmele care așteaptă bani de la stat au nevoie să știe din timp ce se schimbă.

Față de cele expuse, vă rog să îmi comunicați:

  1. Motivele pentru care prima rectificare a mărit deficitul cash cu 3,5 mld. lei, deși programul de guvernare prevedea acoperirea nevoilor exclusiv prin realocări, precum și ținta de deficit în metodologie ESA estimată după rectificare.
  2. Lista programelor și a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile de la care au fost retrase cele 6,71 mld. lei, cu specificarea distinctă a ordonatorului de credite, a sumei retrase și a motivului neutilizării pentru fiecare.
  3. Dacă sumele retrase de la proiectele cu finanțare europeană expun România riscului de dezangajare automată sau de pierdere a unor fonduri din PNRR și, în acest caz, valoarea estimată a acestor pierderi.
  4. Defalcarea, pe fiecare minister, a reducerilor de peste 3 mld. lei aplicate sumelor reținute la începutul anului prin mecanismul de 10%, cu precizarea programelor afectate.
  5. Valoarea totală a arieratelor autorităților publice locale înregistrate la 30 septembrie 2026, numărul de unități administrativ-teritoriale cu arierate și partea din aceste datorii acoperită de cele 2 mld. lei alocate prin rectificare.
  6. Cauzele scăderii cu 3,68 mld. lei a încasărilor din accize față de prevederile bugetare și estimarea Ministerului Finanțelor privind efectul acestei scăderi asupra veniturilor din 2027.
  7. Data la care proiectul celei de-a doua rectificări bugetare va fi publicat în transparență decizională, valoarea ei estimată și ordonatorii de credite vizați.
Mai multe din
Interpelări
AUR luptă pentru o Românie unită, liberă și demnă.
Interesele românilor pe primul loc!
In accordance with Article 5(2) of the Regulation on the statute and funding of European political parties and European political foundations, the party’s representation in the European Parliament consists of 3 Members of the European Parliament, of whom 1 is woman and 2 are men.
© 2026 Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Toate drepturile rezervate.