
Către: Ministerul Educației și Cercetării, domnului Valentin-Sorin Costreie, ministru
De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași
Subiectul întrebării: Cadrele didactice obligate să plătească din propriul buzunar examenele medicale obligatorii, inclusiv noua evaluare psihiatrică, deși legea interzice transferul acestor costuri asupra angajaților
Stimate domnule ministru,
Conform Codului muncii, art. 175 alin. (4), măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă nu pot crea, în niciun caz, obligații financiare pentru salariați. Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor stabilește, la art. 7, că angajatorul suportă costurile supravegherii sănătății, fără ca lucrătorii să plătească ceva. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede, la art. 140 alin. (2) lit. d), că examenele medicale periodice obligatorii ale personalului se finanțează din finanțarea complementară, asigurată de consiliile locale și județene. Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector, încheiat în 2025, reia această obligație și precizează că unitățile de învățământ trebuie să solicite fondurile necesare. Cu toate acestea, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a primit în ultima perioadă sesizări potrivit cărora unii directori le cer profesorilor să își plătească singuri examenele medicale obligatorii. În plus, din 2026, ordinul comun nr. 55/3.335/2026 introduce o evaluare psihiatrică obligatorie la angajare și o dată la 4 ani pentru menținerea în funcție, iar refuzul ei constituie abatere disciplinară gravă.
Domnule ministru, țin să subliniez că un profesor debutant, care câștigă puțin peste salariul minim, ajunge astfel să plătească, din propriul venit, analize și consultații pe care legea le pune în sarcina angajatorului, iar dacă nu le plătește, riscă sancțiuni disciplinare. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că evaluarea psihiatrică introdusă în 2026 presupune consultații de specialitate care, în multe orașe mici și în mediul rural, sunt greu de obținut în sistemul public și costisitoare în cel privat. Ceea ce înseamnă, de fapt, că statul a introdus o nouă obligație pentru zeci de mii de angajați, fără să precizeze cine o plătește și fără să se asigure că școlile au banii necesari.
Față de cele expuse, vă solicit următoarele informații: