
Către: Ministrul Apărării Naționale, Domnului Ștefan-Radu OPREA, ministru
De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov
Subiectul întrebării: Expunerea publică, pe platformele comerciale de hărți online, a imaginilor de înaltă rezoluție ale bazelor aeriene militare din România
Stimate domnule ministru,
Am fost sesizat de un cetățean cu privire la faptul că imaginile din satelit de înaltă rezoluție ale unor baze aeriene militare din România sunt disponibile, fără nicio restricție, pe platforme publice precum Google Maps. Am verificat personal și am constatat că, de exemplu, Baza 86 Aeriană Borcea și Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, inclusiv zona aflată în extindere a acesteia, pot fi văzute în detaliu: pistele, căile de rulare, platformele de staționare, hangarele, adăposturile, clădirile de comandament și de depozitare, precum și căile de acces. Aceeași situație a fost semnalată și pentru Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
Alte state membre NATO au tratat această problemă ca pe o chestiune de securitate națională. În Polonia, un regulament al ministrului apărării naționale din 27 martie 2025, în vigoare din 17 aprilie 2025, a interzis fotografierea și filmarea fără autorizare a obiectivelor militare și a infrastructurii critice. Ca urmare, la solicitarea autorităților poloneze, Google a estompat în vara anului 2025, pe Google Maps și Google Earth, baze militare, aeroporturi cu folosință mixtă, porturi și terminale strategice, iar în decembrie 2025 Ministerul Apărării polonez a cerut aceeași măsură și pentru imaginile Street View. Franța și Țările de Jos au obținut estomparea unor obiective militare și sensibile, iar Belgia a anunțat, în 2018, o acțiune în justiție împotriva Google pentru refuzul de a estompa baze aeriene și alte obiective militare. În Statele Unite ale Americii, Apple Maps a început, la sfârșitul lunii octombrie 2026, să estompeze imaginile unor baze aeriene și ale unor facilități ale Forțelor Spațiale și NASA.
Sunt conștient că estomparea imaginilor nu este o soluție completă. Imaginile satelitare comerciale de înaltă rezoluție pot fi procurate și din alte surse, statele ostile dispun de propriii sateliți, iar o estompare făcută fără discernământ poate chiar atrage atenția asupra obiectivelor protejate, așa cum s-a întâmplat în 2018, când un serviciu rusesc de hărți a dezvăluit astfel conturul a peste 300 de obiective militare din Turcia și Israel. Tocmai de aceea consider necesar ca Ministerul Apărării Naționale să aibă o poziție clară și o strategie asumată în această privință, mai ales în contextul în care România se află la granița unui război, iar teritoriul național este survolat în mod repetat de drone rusești.
Legislația românească reglementează zborurile de fotografiere, filmare sau cartografiere în spațiul aerian național (Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național) și măsurile de siguranță din zonele militare restricționate, dar nu am identificat niciun demers public al statului român privind imaginile obiectivelor militare publicate pe platformele comerciale de hărți online.
Având în vedere acestea, vă rog frumos, domnule ministru, să aveți amabilitatea să-mi comunicați următoarele: