Interpelări

Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare –  invitația adresată de Curtea de Conturi a României Președintelui Camerei Deputaților de a propune teme de audit pentru programul de activitate pe anul 2027 și tratamentul aplicat propunerilor de audit formulate de deputați; verificarea constituirii, repartizării și utilizării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în anul 2024; auditul lucrărilor la Autostrada A1, secțiunea Margina – Holdea, și la variantele de ocolire Timișoara Sud și Timișoara Vest; auditurile la Agenția Națională de Administrare Fiscală privind marii contribuabili, prețurile de transfer și publicarea golului fiscal; sumele redirecționate din impozitul pe profit și din impozitul pe venit către entități nonprofit; stadiul celorlalte solicitări de verificare și de audit adresate Curții de Conturi prin întrebări parlamentare

Adresată: Curții de Conturi a României, domnului Sorin LAZĂR, Consilier de conturi cu atribuții de Președinte 

În atenția: Membrilor Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: invitația adresată de Curtea de Conturi a României Președintelui Camerei Deputaților de a propune teme de audit pentru programul de activitate pe anul 2027 și tratamentul aplicat propunerilor de audit formulate de deputați; verificarea constituirii, repartizării și utilizării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în anul 2024; auditul lucrărilor la Autostrada A1, secțiunea Margina – Holdea, și la variantele de ocolire Timișoara Sud și Timișoara Vest; auditurile la Agenția Națională de Administrare Fiscală privind marii contribuabili, prețurile de transfer și publicarea golului fiscal; sumele redirecționate din impozitul pe profit și din impozitul pe venit către entități nonprofit; stadiul celorlalte solicitări de verificare și de audit adresate Curții de Conturi prin întrebări parlamentare

Stimate domnule Președinte,

Am aflat cu reală satisfacție, din presa din 11 noiembrie 2026, că instituția supremă de audit, Curtea de Conturi a României, s-a adresat Președintelui Camerei Deputaților, invitându-l să propună teme de audit de interes public major, care să fie avute în vedere la elaborarea programului de activitate pe anul 2027, și că Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat demersul. Curtea a precizat, în poziția publică preluată de presă, că invitația nu are caracter obligatoriu, că raporturile sale cu Parlamentul sunt consacrate constituțional și că propunerile externe pot contribui la identificarea riscurilor, fără a înlocui analiza structurilor sale de specialitate.

Deschiderea este binevenită, deși, recunosc, ușor surprinzătoare. Prin adresa nr. 16946/03.06.2026, transmisă cu o întârziere de peste două luni față de termenul regulamentar, aceeași instituție mi-a explicat, pe patru pagini, că nu poate fi obligată, prin intermediul unei întrebări parlamentare, să dispună acțiuni de control, să formuleze anumite concluzii ori să își modifice programul de activitate. Iar prin adresa nr. 12890/07.08.2026, transmisă cu cinci luni după expirarea termenului, Curtea mi-a comunicat că solicitarea de audit privind lucrările de infrastructură rutieră din județul Timiș „se va avea în vedere”, în funcție de resursele umane disponibile, cel târziu în trimestrul I al anului 2027. Constat, așadar, că autonomia programării nu exclude consultarea Parlamentului, ci, eventual, doar a unora dintre membrii săi.

Nu am nicio îndoială că propunerile Președintelui Camerei Deputaților vor fi formulate cu toată competența unui fost ministru al Transporturilor și Infrastructurii în perioada în care au fost contractate și executate lucrările de la Autostrada A1 și de la variantele de ocolire ale Timișoarei, precum și a unui fost membru al Guvernului care a constituit și a utilizat Fondul de rezervă bugetară în anul 2024. Pentru ca aceste teme să nu fie omise din lipsă de informare, profit de fereastra de receptivitate deschisă de Curte pentru a le relua, alături de temele privind colectarea veniturilor fiscale, și vă adresez prezenta întrebare scrisă.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

  • art. 140 din Constituția României, republicată, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligațiile de raportare către Parlament și competența de control exercitată la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului;
  • art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, privind obligația autorităților publice de a prezenta informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora;
  • art. 34 lit. i), art. 35 alin. (1) și (2) și art. 39 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul de control parlamentar și dreptul de a obține informații cu caracter public necesare exercitării mandatului;
  • art. 198, art. 199, art. 202 și art. 203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputaților de a adresa întrebări scrise și termenul de 15 zile în care se transmite răspunsul;
  • Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv art. 3, privind programul de activitate, art. 33, privind sesizarea organelor competente, și art. 64, privind neimplementarea măsurilor dispuse;
  • Regulamentul privind activitatea de audit public extern, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 629/2022, cu modificările și completările ulterioare.

II. Situația de fapt

Fondul de rezervă bugetară. Prin întrebarea nr. 3140A/19.11.2025 am solicitat verificarea legalității constituirii, repartizării și utilizării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în perioada 2023–2024. Prin răspunsul nr. 78992/13.01.2026, Curtea m-a trimis la capitolul din raportul de audit financiar asupra contului general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 2023 și a precizat că o analiză similară va fi realizată în raportul privind anul 2024, care va fi publicat după aprobarea de către Plenul Curții. Prin întrebarea nr. 4256A/25.02.2026 am solicitat un control aprofundat prioritar, un raport special și analizarea oportunității sesizării organelor competente; răspunsul nr. 16946/03.06.2026 nu a cuprins nicio informație despre Fondul de rezervă bugetară pe anul 2024, ci exclusiv considerații privind autonomia instituțională a Curții.

Cele două răspunsuri nu pot fi, în același timp, corecte. În ianuarie 2026, Curtea a considerat firesc să răspundă pe fond unei întrebări parlamentare privind Fondul de rezervă bugetară: m-a trimis la raportul pe anul 2023 și s-a angajat că o analiză similară va fi realizată pentru anul 2024. În iunie 2026, la o revenire având exact același obiect, aceeași instituție a descoperit că o întrebare parlamentară nu o poate determina să facă nimic și și-a consacrat întregul răspuns autonomiei sale. 

Fie primul răspuns a recunoscut implicit obligația de a informa Parlamentul pe fond, fie al doilea a invocat autonomia doar pentru a evita un răspuns incomod. Aut, aut, tertium non datur: principiul terțului exclus, formulat de Aristotel și consacrat în logica clasică, nu admite o a treia variantă. Un principiu elementar de logică pe care conducerea Curții de Conturi pare să îl fi ignorat, cel puțin, din 2018 până în prezent. O asemenea inconsecvență, la interval de câteva luni și pe aceeași temă, nu poate fi pusă pe seama întâmplării și ridică o problemă serioasă de bună-credință în raporturile Curții cu Parlamentul.

Răspunsul nu se afla, așadar, în adresele care mi-au fost trimise, ci în propriul Raport public al Curții pe anul 2024. Potrivit acestuia, în anul 2024 Fondul de rezervă bugetară a ajuns la 59.795.225 mii lei, din care numai 999.067 mii lei au fost prevăzute inițial în bugetul de stat, restul de 58.796.158 mii lei reprezentând majorări pe parcursul anului. 

Guvernul a adoptat 173 de hotărâri de alocare, în valoare de 56.660,7 milioane lei, echivalentul a 3,2% din PIB și a 7,8% din cheltuielile bugetului general consolidat, dintre care 72 numai în lunile noiembrie și decembrie. Finanțarea cheltuielilor ordonatorilor principali de credite din fond s-a realizat, în proporție de 87,9%, prin derogare de la art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, iar după rectificarea bugetară din septembrie 2024 Guvernul a mai emis 94 de hotărâri, prin care a alocat 31.690,3 milioane lei, adică 56% din fond.

Cei mai mari beneficiari au fost Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (13.007,8 milioane lei) și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (9.337,4 milioane lei). Curtea însăși conchide că fondul a fost utilizat „din nou ca instrument de redistribuire” a resurselor, în loc să reprezinte o rezervă reală pentru cheltuieli urgente și neprevăzute, și constată, într-un alt capitol al aceluiași raport, că programele naționale de investiții au fost finanțate din ce în ce mai mult din acest fond, ”în afara mecanismelor bugetare obișnuite”. Constatările sunt însă, în esență, o statistică a alocărilor: numărul hotărârilor, sumele, ponderile și principalii beneficiari. 

Raportul nu cuprinde nicio verificare a legalității, a oportunității și a modului de utilizare a sumelor la nivelul ordonatorilor de credite și al unităților administrativ-teritoriale beneficiare, adică exact verificarea pe care am solicitat-o și pe care primul răspuns o plasa în sarcina misiunilor de audit de conformitate. Și, cel mai grav, raportul nu cuprinde nicio măsură de stabilire a răspunderii, nicio recomandare de remediere și nicio măsură care să determine încetarea unor practici pe care Curtea însăși le descrie ca derogări de la destinația legală a fondului.

În aceste condiții, Fondul de rezervă bugetară a funcționat, în anul 2024, ca un buget paralel, construit prin hotărâri ale Guvernului, în afara dezbaterii și a votului Parlamentului asupra legii bugetului și a rectificării. Este, în opinia mea, păcatul originar al situației bugetare dezastruoase începute în anul 2025 și care continuă și în prezent: anul 2024 s-a încheiat cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, potrivit aceluiași raport, iar corecția a fost transferată, prin majorări de taxe și măsuri de austeritate, asupra contribuabililor din anii următori, fără perspective realiste de remediere în viitorul apropiat. 

Până în prezent, această eroare a fost decontată de populație și de mediul de afaceri autohton, pe care, prin controlul asupra banului public pe care Constituția vi-l încredințează, se presupune că îi apărați, potrivit și jurământului depus în fața Parlamentului la învestirea în mandat. 

Cu atât mai greu de înțeles este că, deși propriile constatări descriu un mecanism folosit sistematic prin derogare de la lege, Curtea a emis o opinie nemodificată asupra Contului general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 2024 și nu a dispus, potrivit informațiilor de care dispun, nicio măsură și nicio verificare la nivelul beneficiarilor.

Lucrările de infrastructură rutieră din județul Timiș. Prin întrebarea nr. 4023A/11.02.2026 am solicitat, în temeiul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, un audit de conformitate privind lucrările la Autostrada A1, secțiunea Margina – Holdea, și la variantele de ocolire Timișoara Sud și Timișoara Vest, având ca obiect respectarea principiilor economiei, eficienței și eficacității în utilizarea resurselor publice și a fondurilor europene, în contextul unor posibile scheme de intermediere nejustificată în aprovizionarea cu agregate minerale. Prin răspunsul nr. 12890/07.08.2026, Curtea a comunicat că, în funcție de resursele umane disponibile, se va avea în vedere programarea unor misiuni de audit de conformitate la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA și la direcția regională de drumuri și poduri, cel târziu în trimestrul I al anului 2027, având ca obiectiv legalitatea și regularitatea derulării contractelor, iar sesizarea va fi transmisă și Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru verificarea operatorilor privați din lanțul de aprovizionare. Obiectivul anunțat nu cuprinde economicitatea, eficiența și eficacitatea cheltuielilor, care au constituit obiectul solicitării.

Colectarea veniturilor fiscale. Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2024 prezintă rezultatele unor misiuni la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), între care auditul de conformitate la Direcția Generală Antifraudă Fiscală, care a constatat că din 386 de acțiuni de control aflate în derulare la 10 iulie 2025, 335 depășiseră termenul de 180 de zile, iar unele acte de control nu au mai putut fi valorificate din cauza prescripției. Comisia Europeană constată, în raportul „Mind the Gap” privind România (decembrie 2025), că România are cel mai mare gol de conformare la taxa pe valoarea adăugată din Uniunea Europeană, de circa 30% din taxa datorată, și cel mai mare gol la impozitul pe profit dintre statele membre pentru care există estimări, de 43,6% din impozitul încasat, față de o medie de 10,9%, precum și că ANAF realizează estimări proprii ale golurilor la impozitul pe profit și la impozitul pe venit, dar nu le publică. Raportul public pe anul 2024 nu cuprinde constatări privind selecția pe bază de risc a marilor contribuabili, verificarea prețurilor de transfer sau estimarea și publicarea golului fiscal.

Sumele redirecționate către entități nonprofit. Același raport consemnează că, în anul 2024, au fost redirecționate către 63.959 de entități nonprofit 4,67 miliarde lei, din care 4,23 miliarde lei din impozitul pe profit, prin 168.166 de operațiuni de sponsorizare, și 0,44 miliarde lei din impozitul pe venit, că, în numeroase situații, a existat o lipsă accentuată de transparență privind activitățile finanțate și rezultatele obținute și că Ministerul Finanțelor nu a realizat analize de risc privind utilizarea acestor sume. Datele de execuție bugetară ale Ministerului Finanțelor indică însă un impact al redirecționării din impozitul pe profit de circa 0,4 miliarde lei, de peste zece ori mai mic decât cifra Curții.

Celelalte solicitări de verificare și de audit adresate Curții. Temele de mai sus nu sunt singurele pe care le-am supus atenției Curții de Conturi în calitate de deputat. Situația solicitărilor, potrivit evidenței Camerei Deputaților, este următoarea:

  • întrebarea nr. 3140A/19.11.2025, privind Fondul de rezervă bugetară 2023–2024: răspuns nr. 78992/13.01.2026, care trimite la raportul de audit pe anul 2023 și anunță o analiză similară în raportul pe anul 2024;
  • întrebarea nr. 4256A/25.02.2026, prin care am solicitat un control aprofundat prioritar și un raport special privind Fondul de rezervă bugetară 2023–2025: răspuns nr. 16946/03.06.2026, limitat la considerații privind autonomia Curții;
  • întrebarea nr. 3693A/12.01.2026, prin care am solicitat un audit de conformitate național privind activitatea medicilor din sistemul public în clinici private și valorificarea datelor fiscale ale ANAF: fără răspuns, deși termenul a expirat la 4 februarie 2026;
  • întrebarea nr. 3721A/14.01.2026, privind verificarea suspiciunilor de dublă plată din bugetul general consolidat pentru demolarea Stadionului „Dan Păltinișanu” din Timișoara: fără răspuns, deși termenul a expirat la 4 februarie 2026;
  • întrebarea nr. 4023A/11.02.2026, privind lucrările la Autostrada A1 și la variantele de ocolire ale Timișoarei: răspuns nr. 12890/07.08.2026, cu misiuni „avute în vedere” cel târziu în trimestrul I al anului 2027;
  • întrebarea nr. 5369A/27.05.2026, privind modul în care Curtea, prin Camera de Conturi Timiș, a instrumentat și a valorificat controlul solicitat la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș (ADID Timiș) și executarea contractelor de delegare a serviciului de salubrizare de către RETIM Ecologic Service SA: răspuns nr. 38341/04.11.2026, emis după mai bine de cinci luni, care se limitează la transmiterea raportului de audit și nu tratează niciuna dintre cele 22 de întrebări formulate;
  • întrebarea nr. 5880A/30.07.2026, prin care am solicitat un audit de conformitate privind bugetarea, proiectarea, execuția, recepția și dotarea Maternității Bega din Timișoara: răspuns comunicat exclusiv de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene;
  • întrebarea nr. 5959A/12.08.2026, privind utilizarea resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026: fără răspuns, deși termenul a expirat la 2 septembrie 2026;
  • întrebarea nr. 6596A/13.10.2026, prin care am solicitat auditarea gestiunii fondurilor operative și a sistemului de control intern managerial la Serviciul Român de Informații, în contextul delapidării sumei de 915.741,38 lei: răspuns nr. 76094, înregistrat la 9 noiembrie 2026, potrivit căruia nu se justifică un audit distinct, deoarece influența abaterii reprezintă 0,02% din bugetul entității.

Cazul ADID Timiș merită o mențiune aparte, pentru că arată ce se întâmplă chiar și atunci când controlul solicitat se efectuează. Raportul de audit de conformitate ad-hoc nr. 46847/09.07.2026, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 634/30.06.2026, constată investiții nerealizate de 10.932.156 lei în Zona 1 Timișoara și investiții de 7.235.620 lei a căror realizare nu a fost verificată în Zona 0 Ghizela, în total 18.167.776 lei, deși aceste costuri erau incluse în tariful plătit de cetățeni. 

Curtea le-a calificat drept simple deficiențe de monitorizare, nu drept prejudiciu, a exprimat o concluzie „cu rezerve” într-o misiune cu asigurare limitată, nu a dispus nicio măsură de recuperare și s-a limitat la a recomanda analizarea unor penalități de 0,1% din redevență pe zi de întârziere, în timp ce operatorul solicita compensarea a 2.626.290 lei pentru chiar investițiile nerealizate. Recunoscând totuși riscul includerii în tarife a unor costuri nejustificate, Curtea nu a explicat dacă a analizat existența indiciilor care impun sesizarea organelor de urmărire penală. Un control care constată 18 milioane de lei încasate prin tarif pentru investiții nerealizate sau neverificate și se încheie fără prejudiciu, fără recuperare și fără sesizare nu protejează banul public, ci, în fapt, îl lasă descoperit. Am revenit asupra acestui caz prin întrebarea din 12.11.2026.

Bilanțul celor nouă întrebări parlamentare este, așadar, următorul: trei fără niciun răspuns, două cu răspunsuri care trimit la analize viitoare, una cu un răspuns limitat la considerații privind autonomia Curții, una cu un răspuns limitat la transmiterea unui raport, una al cărei răspuns a fost comunicat de o altă autoritate și una respinsă pe criteriul pragului de semnificație. Sper ca propunerile Președintelui Camerei Deputaților să aibă un parcurs mai fericit; pentru ca șansele să fie egale, vă rog să le tratați pe ale mele cu aceeași atenție.

III. Întrebări

Față de cele de mai sus, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări și să comunicați Camerei Deputaților documentele solicitate:

1. Cu privire la invitația adresată Președintelui Camerei Deputaților:

a) Care este temeiul legal și care sunt criteriile pe baza cărora Curtea a decis să solicite Președintelui Camerei Deputaților propuneri de teme de audit pentru programul pe anul 2027? Au fost adresate invitații similare Președintelui Senatului, comisiilor parlamentare ori grupurilor parlamentare? Vă rog să transmiteți, în copie, adresa trimisă Președintelui Camerei Deputaților.

b) Cum se conciliază această invitație cu poziția exprimată în adresa nr. 16946/03.06.2026, potrivit căreia propunerile de control formulate prin întrebări parlamentare nu pot determina modificarea programului de activitate?

c) Vor fi tratate propunerile de audit formulate de deputați prin întrebări parlamentare după aceleași criterii ca propunerile Președintelui Camerei Deputaților? Vă rog să precizați procedura internă prin care sunt evaluate, la elaborarea programului pe anul 2027, propunerile primite din partea Parlamentului și a membrilor săi.

d) Care este calendarul de elaborare și de aprobare a programului de activitate pe anul 2027 și la ce dată va fi publicat acesta?

2. Cu privire la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în anul 2024:

a) Cum se conciliază opinia nemodificată exprimată asupra Contului general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 2024 cu constatarea că 87,9% din finanțarea acordată din Fondul de rezervă bugetară ordonatorilor principali de credite s-a realizat prin derogare de la art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002? Vă rog să transmiteți, în format electronic, raportul integral de audit financiar asupra Contului general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 2024.

b) Vă rog să transmiteți lista celor 173 de hotărâri ale Guvernului de alocare din Fondul de rezervă bugetară în anul 2024, cu indicarea, pentru fiecare, a beneficiarului, a sumei, a destinației și a temeiului derogării, distinct pentru cele 94 de hotărâri adoptate după rectificarea bugetară din septembrie 2024.

c) Ce sume au fost alocate pentru cheltuieli care nu aveau caracter urgent sau neprevăzut, în sensul art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, și ce sume alocate au rămas neutilizate ori au fost utilizate cu altă destinație?

d) Ce recomandări și măsuri au fost dispuse, ce termene de implementare au fost stabilite și care este stadiul implementării lor? Au fost sesizate organele de urmărire penală pentru vreuna dintre alocări?

e) Este inclusă în proiectul programului de activitate pe anul 2027 sau a fost propusă spre includere o misiune de audit de conformitate dedicată utilizării sumelor alocate din Fondul de rezervă bugetară în anii 2023 și 2024 la nivelul beneficiarilor? În caz negativ, vă rog să precizați motivele.

f) Care dintre cele două poziții exprimate în răspunsurile nr. 78992/13.01.2026 și nr. 16946/03.06.2026 reprezintă poziția oficială a Curții de Conturi a României cu privire la obligația de a răspunde pe fond întrebărilor parlamentare privind Fondul de rezervă bugetară? Dacă este cea din primul răspuns, vă rog să precizați în ce misiuni de audit de conformitate au fost verificate, la nivelul beneficiarilor, sumele alocate din fond în anii 2023 și 2024 și care au fost rezultatele acestora.

3. Cu privire la lucrările la Autostrada A1, secțiunea Margina – Holdea, și la variantele de ocolire Timișoara Sud și Timișoara Vest:

a) Au fost incluse în proiectul programului de activitate pe anul 2027 misiunile anunțate prin adresa nr. 12890/07.08.2026? Vă rog să precizați entitățile, obiectivele, perioada de desfășurare și numărul de auditori publici externi alocați.

b) Vor cuprinde aceste misiuni și evaluarea economicității, eficienței și eficacității cheltuielilor, inclusiv a prețurilor plătite pentru agregatele minerale și a costurilor de intermediere din lanțul de aprovizionare, ori se vor limita la legalitate și regularitate? În cazul în care aceste obiective nu pot fi examinate în cadrul auditului de conformitate programat, a fost analizată oportunitatea desfășurării unei misiuni distincte de audit al performanței și, în caz negativ, din ce motive?

c) Au auditat Curtea sau Camera de Conturi Timiș, în perioada 2021–2026, contractele aferente acestor obiective? În caz afirmativ, vă rog să transmiteți rapoartele și să precizați constatările, măsurile dispuse și stadiul implementării lor.

d) Cu ce număr și la ce dată a fost transmisă sesizarea către ANAF și ce rezultat a comunicat ANAF Curții până la data răspunsului?

4. Cu privire la auditurile la ANAF privind marii contribuabili, prețurile de transfer și golul fiscal:

a) Ce misiuni de audit financiar, audit de conformitate și audit al performanței au fost desfășurate la ANAF și la structurile sale, inclusiv la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, în perioada 2019–2025 și au inclus acestea, ca obiectiv sau subobiectiv, selecția pe bază de risc a marilor contribuabili pentru inspecția fiscală și verificarea prețurilor de transfer?

b) Pentru fiecare dintre aceste domenii, ce constatări au fost formulate, ce sume au fost stabilite suplimentar, ce sume au fost anulate în urma contestațiilor și ce sume au fost încasate? Dacă domeniile nu au fost auditate, sunt ele prevăzute în programul pe anul 2027?

c) A verificat Curtea existența, metodologia și utilizarea estimărilor ANAF privind golul fiscal, separat pentru taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe profit și impozitul pe venit, și a formulat recomandări privind publicarea lor? Consideră Curtea necesară instituirea, prin lege, a obligației ANAF de a publica anual aceste estimări?

d) Constatările privind Direcția Generală Antifraudă Fiscală au fost urmate de decizii cu măsuri obligatorii sau au rămas exclusiv în raportul public? Vă rog să indicați numărul și data deciziei, măsurile, termenele, stadiul implementării, valoarea creanțelor fiscale stabilite și prescrise, distinct de valoarea obligațiilor fiscale potențiale care nu au mai putut fi stabilite ca urmare a împlinirii termenului de prescripție, în măsura în care au fost cuantificate de auditori, precum și eventualele sesizări formulate în temeiul art. 33 sau al art. 64 din Legea nr. 94/1992, după natura faptelor constatate și îndeplinirea condițiilor legale.

5. Cu privire la sumele redirecționate către entități nonprofit:

a) În cadrul cărei misiuni a fost realizată analiza și care este explicația diferenței dintre suma de 4,23 miliarde lei redirecționată din impozitul pe profit, potrivit Curții, și impactul de circa 0,4 miliarde lei raportat de Ministerul Finanțelor? Vă rog să precizați, pentru fiecare dintre cei doi indicatori, metodologia de calcul, sfera operațiunilor cuprinse (sponsorizări efectuate, sume deduse din impozitul datorat, sume redirecționate efectiv) și perioada de referință.

b) Care este gradul de concentrare a sumelor redirecționate în anul 2024, respectiv ponderea primilor 10, 100 și 1.000 de beneficiari și numărul beneficiarilor finanțați preponderent de un singur contribuabil sponsor?

c) A verificat Curtea existența unor legături între contribuabilii sponsori și entitățile beneficiare, prin asociați, administratori sau fondatori comuni ori prin transferul ulterior al fondurilor către persoane afiliate sponsorului? În caz negativ, vă rog să precizați dacă această verificare este prevăzută în programul pe anul 2027.

d) Constatarea privind absența analizelor de risc a fost urmată de o decizie cu măsuri obligatorii adresată Ministerului Finanțelor și ANAF? Vă rog să indicați măsurile, termenele și stadiul implementării lor.

6. Cu privire la celelalte solicitări de verificare și de audit formulate anterior:

a) Pentru fiecare dintre solicitările enumerate la capitolul II, a fost evaluată propunerea de audit în cadrul procesului de programare? Vă rog să precizați rezultatul evaluării, documentul în care a fost consemnat și dacă tema este inclusă în proiectul programului de activitate pe anul 2027 sau a fost propusă spre includere.

b) Pentru întrebările nr. 3693A/12.01.2026, nr. 3721A/14.01.2026 și nr. 5959A/12.08.2026, rămase fără răspuns, care sunt motivele nerespectării termenului de 15 zile prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților și la ce dată veți transmite răspunsurile?

c) Pentru întrebarea nr. 5880A/30.07.2026, adresată Curții de Conturi, de ce răspunsul a fost comunicat exclusiv de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și care este poziția Curții cu privire la auditul solicitat privind Maternitatea Bega?

d) Pragul de semnificație de 0,02% din bugetul entității, invocat în răspunsul la întrebarea nr. 6596A/13.10.2026, este un criteriu aplicat unitar la programarea misiunilor? Vă rog să precizați actul intern care îl reglementează și dacă a fost aplicat și la evaluarea celorlalte solicitări enumerate la capitolul II. La stabilirea lipsei de semnificație au fost evaluate și criteriile calitative, inclusiv natura abaterii, existența unor indicii de fraudă, deficiențele sistemului de control intern managerial și riscul repetării unor asemenea fapte?

e) În cazul ADID Timiș, pe ce temei legal sumele de 18.167.776 lei, incluse în tarif pentru investiții nerealizate sau neverificate, au fost calificate drept deficiențe de monitorizare și nu drept prejudiciu? A analizat Curtea existența indiciilor care impun sesizarea organelor de urmărire penală, în temeiul art. 33 din Legea nr. 94/1992, și, dacă da, care a fost concluzia și în ce document a fost consemnată? Vă rog să răspundeți, totodată, individual și motivat, întrebărilor rămase fără răspuns din întrebarea nr. 5369A/27.05.2026.

Mai multe din
Interpelări
AUR luptă pentru o Românie unită, liberă și demnă.
Interesele românilor pe primul loc!
In accordance with Article 5(2) of the Regulation on the statute and funding of European political parties and European political foundations, the party’s representation in the European Parliament consists of 3 Members of the European Parliament, of whom 1 is woman and 2 are men.
© 2026 Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Toate drepturile rezervate.