CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum și pentru modificarea și completarea art. 204 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ” spre dezbatere și adoptare, în procedură de urgență.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.
INIȚIATOR:
Deputat AUR – Georgel Badiu
___________________
EXPUNERE DE MOTIVE
Prezenta propunere legislativă urmărește instituirea unei proceduri judiciare speciale, urgente și previzibile pentru soluționarea contestațiilor formulate împotriva hotărârilor de excludere din partidele politice, în situația persoanelor care exercită mandate de consilier local sau de consilier județean dobândite pe lista partidului politic respectiv.
Există numeroase cazuri în care consilieri locali sau județeni sunt excluși din formațiunile politice de care aparțin, pentru abateri disciplinare prevăzute în Statutele partidelor. Ulterior, mare parte dintre cei excluși contestă în instanță aceste măsuri, iar finalizarea procedurilor durează uneori ani de zile până la luarea unor decizii definitive, fapt ce afectează reprezentativitatea politică în Consiliile locale și Consiliile județene.
Potrivit legislației în vigoare, pierderea calității de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales consilierul local sau consilierul județean constituie o cauză de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia.
Pe de altă parte, având în vedere consecințele pe care excluderea din partid le produce asupra exercitării unui mandat electiv, persoana exclusă trebuie să beneficieze de posibilitatea unui control judecătoresc efectiv asupra legalității hotărârii și asupra respectării procedurilor statutare.
Din păcate, în lipsa unei proceduri judiciare speciale, durata soluționării unor asemenea litigii poate conduce la menținerea pentru perioade îndelungate a unei stări de incertitudine juridică, atât în privința titularului mandatului, cât și în privința componenței autorității deliberative locale. O asemenea situație nu servește nici interesului persoanei excluse, care are dreptul la clarificarea rapidă a situației sale juridice, nici interesului partidului politic și nici interesului colectivității locale reprezentate prin consiliul local sau județean.
Prezenta inițiativă nu instituie o nouă cauză de încetare a mandatului și nu sancționează modul în care alesul local își exercită votul în cadrul autorității deliberative. Cauza de încetare a mandatului prin pierderea calității de membru al partidului politic există deja în legislația în vigoare. Intervenția legislativă privește exclusiv procedura de control judecătoresc al unei hotărâri de excludere și momentul la care aceasta poate produce efecte asupra mandatului electiv.
Soluția legislativă propusă urmărește realizarea unui echilibru între autonomia partidelor politice, accesul efectiv la justiție al persoanei excluse, libertatea mandatului reprezentativ și necesitatea asigurării stabilității și previzibilității componenței consiliilor locale și județene.
În cadrul scrutinului electoral desfășurat pe baza listelor de candidați, opțiunea alegătorilor privește atât persoanele înscrise pe listă, cât și programul și formațiunea politică sub însemnele căreia acestea participă la alegeri. Această realitate nu transformă mandatul alesului local într-un mandat imperativ și nu justifică limitarea libertății sale de opinie sau de vot. Ea justifică însă necesitatea ca litigiile privind pierderea calității politice care, potrivit legii, produce consecințe asupra mandatului să fie soluționate într-un interval rezonabil și compatibil cu durata mandatului electiv.
Un reper constituțional esențial pentru prezenta reglementare îl reprezintă Decizia Curții Constituționale nr. 530 din 12 decembrie 2013. Prin această decizie, Curtea Constituțională a reținut necesitatea existenței unui control judecătoresc efectiv asupra hotărârilor de excludere, având în vedere consecințele pe care acestea le pot produce asupra mandatului alesului local. Controlul instanței trebuie să poată privi respectarea statutului partidului, competența organului care a dispus sancțiunea, regularitatea procedurii disciplinare și asigurarea efectivă a dreptului la opinie și la apărare.
În același timp, controlul judecătoresc nu trebuie să transforme instanța într-un organ care apreciază oportunitatea politică a sancțiunii aplicate de partid. Pornind de la această delimitare, prezenta inițiativă consacră expres faptul că instanța verifică legalitatea hotărârii și regularitatea procedurii statutare, fără a se pronunța asupra oportunității politice a excluderii. Accesul la justiție este astfel menținut, însă exercitarea acestuia este organizată într-o procedură adaptată naturii raportului juridic și necesității clarificării rapide a situației mandatului.
Proiectul instituie un termen de 10 zile pentru contestarea hotărârii de excludere și stabilește judecarea cauzei de urgență și cu precădere. Pentru evitarea întârzierilor incompatibile cu natura cauzei, nu este aplicabilă procedura de regularizare prevăzută la art. 200 din Codul de procedură civilă, instanța având posibilitatea de a solicita completarea eventualelor lipsuri ale cererii până la primul termen de judecată.
Soluția nu este străină mecanismelor deja utilizate de legiuitor în materia administrației publice locale. Prin Legea nr. 30/2026, procedura de validare a mandatelor supleanților pe durata mandatului consiliului local a fost accelerată, fiind stabilit un termen de 10 zile de la constatarea încetării mandatului și fiind exclusă procedura de regularizare a cererii.
Proiectul reglementează expres și efectul introducerii contestației asupra mandatului. Pe durata termenului în care hotărârea de excludere poate fi contestată și, în cazul exercitării contestației, până la soluționarea definitivă a acesteia, mandatul consilierului continuă.
În cazul în care hotărârea de excludere nu este contestată, mandatul încetează de drept la expirarea termenului legal de contestare. În cazul în care contestația este respinsă definitiv, mandatul încetează la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive. În cazul admiterii definitive a contestației, hotărârea de excludere nu produce efectul încetării mandatului.
Prin această soluție se elimină posibilitatea ca mandatul să înceteze înainte ca persoana exclusă să își poată exercita efectiv dreptul de acces la justiție și, în același timp, se evită perpetuarea pe o perioadă nejustificat de lungă a unei situații juridice incerte.
Hotărârea judecătorească definitivă prin care contestația este respinsă este comunicată de îndată prefectului și secretarului general al unității sau subdiviziunii administrativ-teritoriale, pentru îndeplinirea actelor prevăzute de Codul administrativ în vederea constatării încetării mandatului, vacantării locului și aplicării procedurii legale privind validarea supleantului.
Reglementarea propusă prin acest proiect nu presupune înființarea unor autorități, instituții sau structuri administrative noi. Litigiile vor fi soluționate de instanțele judecătorești existente, iar prefectul și secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale vor exercita atribuțiile prevăzute de cadrul legal existent. În consecință, măsurile propuse nu sunt de natură să genereze un impact bugetar, ci vor degreva instanțele de procese lungi și costisitoare.
Soluția legislativă propusă menține accesul la o instanță independentă și imparțială, dreptul efectiv la apărare și posibilitatea exercitării unei căi de atac, intervenția legislativă urmărind exclusiv asigurarea celerității și previzibilității procedurii.
Astfel, prin prezenta propunere legislativă urmărim înlocuirea unei perioade îndelungate de incertitudine cu o procedură judiciară specială, rapidă și previzibilă, fără eliminarea controlului judecătoresc, fără transferarea către instanță a competenței de apreciere a oportunității politice a sancțiunii și fără afectarea substanței mandatului reprezentativ.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.
INIȚIATOR:
Deputat AUR – Georgel Badiu
___________________
LEGE pentru completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum și pentru modificarea și completarea art. 204 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ
Parlamentul României adoptă prezenta lege
Art. I. – După articolul 16 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, se introduce un nou articol, art. 16¹, cu următorul cuprins:
„Art. 16¹
(1) Dispozițiile prezentului articol se aplică hotărârilor prin care, după epuizarea căilor de contestare prevăzute de statutul partidului politic, se dispune excluderea unui membru care, la data adoptării hotărârii, exercită un mandat de consilier local sau de consilier județean dobândit pe lista partidului politic respectiv.
(2) Hotărârea prevăzută la alin. (1), cuprinzând motivele de fapt și temeiurile statutare ale sancțiunii, se comunică persoanei în cauză în termen de cel mult 48 de ore de la adoptare.
(3) Persoana exclusă poate contesta legalitatea hotărârii în termen de 10 zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii.
(4) Contestația este de competența tribunalului în a cărui circumscripție se află unitatea administrativ-teritorială în cadrul căreia persoana exercită mandatul.
(5) Introducerea contestației în termenul prevăzut la alin. (3) suspendă efectele hotărârii de excludere asupra mandatului de consilier local sau de consilier județean până la soluționarea definitivă a cauzei.
(6) Contestația se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților.
(7) Întâmpinarea se depune în termen de 5 zile de la comunicarea cererii.
(8) Procedura de regularizare a cererii prevăzută la art. 200 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu este aplicabilă. Instanța poate pune în vedere părții completarea lipsurilor cererii până la primul termen de judecată.
(9) Primul termen de judecată se stabilește în cel mult 10 zile de la data înregistrării cererii.
(10) Controlul judecătoresc privește legalitatea hotărârii de excludere, respectarea statutului partidului politic și regularitatea procedurii statutare, inclusiv competența organului care a aplicat sancțiunea, respectarea procedurii disciplinare și asigurarea efectivă a dreptului la opinie și la apărare. Instanța nu se pronunță asupra oportunității politice a sancțiunii.
(11) Instanța ia măsurile necesare pentru soluționarea cu celeritate a cauzei.
(12) Hotărârea tribunalului poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
(13) Apelul se judecă de urgență și cu precădere. Întâmpinarea se depune în termen de 5 zile de la comunicarea apelului, iar primul termen de judecată se stabilește în cel mult 10 zile de la primirea dosarului.
(14) Hotărârea pronunțată în apel este definitivă.
(15) În cazul respingerii definitive a contestației, instanța care pronunță hotărârea definitivă o comunică, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore de la pronunțare, prefectului și secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în cadrul căreia persoana exercită mandatul.
(16) În cazul admiterii definitive a contestației, hotărârea de excludere nu produce efectul încetării de drept a mandatului de consilier local sau de consilier județean.
(17) Cererile și căile de atac formulate în temeiul prezentului articol sunt scutite de taxa judiciară de timbru.”
Art. II. – Articolul 204 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
„(5) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. j), mandatul continuă pe durata termenului în care hotărârea de excludere poate fi contestată în condițiile art. 16¹ din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Dacă hotărârea de excludere nu este contestată în termenul prevăzut de lege, data încetării de drept a mandatului este data expirării termenului de contestare.”
„(5¹) În cazul în care hotărârea de excludere este contestată în termenul prevăzut la art. 16¹ alin. (3) din Legea nr. 14/2003, republicată, cu completările ulterioare, mandatul consilierului local sau al consilierului județean continuă până la soluționarea definitivă a contestației.
(5²) În cazul respingerii definitive a contestației, data încetării de drept a mandatului este data pronunțării hotărârii judecătorești definitive.
(5³) În cazul admiterii definitive a contestației, hotărârea de excludere nu produce efectul încetării de drept a mandatului prevăzut la alin. (2) lit. j).”
„(12) În cazul încetării de drept a mandatului în condițiile alin. (5) sau (5²), prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau județean înainte de expirarea duratei normale a acestuia și declară vacant locul consilierului local sau județean. Ordinul prefectului se transmite de îndată judecătoriei competente să valideze mandatul supleantului, în condițiile art. 122, consilierului local și secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale. Prefectul emite ordinul în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii forului competent în cazul prevăzut la alin. (5) ori de la data comunicării de către instanță a hotărârii definitive de respingere în cazul prevăzut la alin. (52)”
Art. III. –Dispozițiile prezentei legi se aplică hotărârilor de excludere adoptate după data intrării sale în vigoare.
Art. IV. – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
