CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea temporară a prețului energiei electrice pentru întreprinderile din sectoarele electro-intensive expuse comerțului internațional” spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ , Consiliului Economic și Social și Consiliului Concurenței.
INIȚIATORI:
Senator AUR- George-Cezar Petre
____________________________
Senator AUR- Petrișor-Gabriel Peiu
____________________________
EXPUNERE DE MOTIVE
Industriile electro-intensive („EII”) se confruntă de mult timp cu costuri ale energiei semnificativ mai ridicate comparativ cu competitorii internaționali, iar criza energetică a agravat situația, chiar dacă multe dintre materialele produse de aceste industrii sunt considerate materiale strategice pentru Uniunea Europeană, așa cum este menționat în Regulamentul privind materiile prime critice[1].
Declinul competitivității s-a reflectat în pierderi de producție și într-o dependență crescută de importuri. În ultimii ani, și în special de la criza energetică, competitivitatea industriilor energo-intensive s-a deteriorat accentuat. Numeroase capacități de producție din Europa sunt reduse, conservate sau închise definitiv. Aceste decizii sunt luate sub presiune intensă a costurilor și sunt adesea ireversibile.
Conform analizei Comisiei Europene in Planul de acțiune pentru energie la preturi accesibile[2], prețurile cu amănuntul ale energiei electrice pentru idustrie aproape s-au dublat: pentru un consumator industrial mediu, prețurile au rămas în 2023 cu 97 % peste media din perioada 2014-2020[3]. Decalajul în ceea ce privește prețurile la energie dintre UE și principalii noștri concurenți este în creștere[4], existând riscul ca noile investiții să favorizeze țările din afara Europei și ca industriile existente să fie relocate, ceea ce ar putea duce la un potențial exod al industriilor critice care stimulează economia și reziliența UE și creează locuri de muncă de calitate. Situația actuală subminează poziția UE la nivel mondial și competitivitatea internațională[5].
EII nu pot transfera costurile ridicate ale energiei electrice către consumatori fără a pierde cotă de piață în favoarea competitorilor globali care nu suportă aceleași costuri. Aceasta expune producătorii industriali europeni concurenței globale din partea competitorilor din țări terțe care beneficiază de prețuri la energie semnificativ mai scăzute.
Volatilitatea pieței angro și nivelul ridicat al prețurilor energiei electrice:
În lipsa unei intervenții temporare și proporționale, există riscul ca industria energo-intensivă să își reducă prezența în România și în Uniunea Europeană, ceea ce ar conduce la creșterea dependenței de importuri și la efecte economice și sociale negative.
Pentru a evita o dezindustrializare ireversibilă, trebuie să acționam rapid pentru a restabili competitivitatea, a permite investițiile și a asigura rolul industriilor energo-intensive în viitorul verde, digital și de apărare. Prin urmare, se propune prezenta schema, bazata pe CISAF.
La 25 iunie 2025, Comisia a adoptat Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată („CISAF”), punând în aplicare obiectivele în domeniul ajutoarelor de stat stabilite în Pactul pentru o industrie curată. CISAF se bazează pe experiența acumulată în cadrul Cadrului temporar de criză și tranziție („TCTF”), pe care îl înlocuiește si va fi aplicabil până la sfârșitul anului 2030, permițând un orizont de planificare mai lung și asigurând condiții stabile pentru investiții.
Secțiunea 4.5 din CISAF oferă posibilitatea statelor membre să acorde sprijin operațional temporar întreprinderilor din sectoare electro-intensive și expuse comerțului internațional, pentru a compensa costurile ridicate ale energiei electrice și pentru a preveni relocarea activităților industriale către țări terțe cu standarde de mediu mai reduse.
Sprijinul pentru prețuri excepțional de ridicate la energie nu reprezintă o noutate, ci se bazează pe experiența acumulată în timpul crizei energetice, când Secțiunea 2.4 din TCTF permitea deja acordarea de ajutor pentru prețuri excepțional de ridicate ale energiei cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, chiar dacă în baza unui temei juridic diferit și într-un context economic diferit.
Până când decarbonizarea sistemului de energie electrică al Uniunii se va traduce pe deplin în prețuri mai mici ale energiei electrice, industriile din Uniune se vor confrunta în continuare cu costuri mai mari în comparație cu concurenții din jurisdicțiile cu politici climatice mai puțin ambițioase.
Această situație ridică provocări deosebite pentru sectoarele care sunt deosebit de expuse comerțului internațional și care depind în mare măsură de energia electrică pentru crearea de valoare. Prețurile ridicate ale energiei electrice cresc riscul ca aceste industrii să se mute în afara Uniunii în locuri în care nu există reglementări de mediu sau în care acestea sunt mai puțin ambițioase. În plus, costurile ridicate ale energiei electrice riscă să descurajeze electrificarea proceselor de producție, care este esențială pentru decarbonizarea cu succes a economiei Uniunii. Pentru a atenua aceste riscuri și efecte negative asupra mediului, statele membre pot acorda o reducere temporară a prețului energiei electrice pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoarele economice în cauză.
Conform CISAF, statele membre pot acorda reduceri ale prețului angro al energiei electrice pentru o anumită parte din consumul de energie electrică, indiferent de sursa de furnizare a energiei electrice (producție proprie, contracte de furnizare a energiei electrice sau furnizare în rețea).
Instrumentul permite statelor membre să ofere sprijin sectoarelor industriale expuse la prețuri ridicate ale energiei electrice și la concurență internațională. Obiectivul este de a evita transferul activității industriale în afara UE atât timp cât Uniunea este încă dependentă de importurile de combustibili fosili iar tranziția către un mix energetic complet decarbonizat nu a fost realizată.
Schema de ajutor de stat este concepută în temeiul art. 107 alin. (3) lit. (c) TFUE și va fi notificată Comisiei Europene pentru autorizare de către Guvern.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.
INIȚIATORI:
Senator AUR- George-Cezar Petre
____________________________
Senator AUR- Petrișor-Gabriel Peiu
____________________________
LEGE privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea temporară a prețului energiei electrice pentru întreprinderile din sectoarele electro-intensive expuse comerțului internațional
Parlamentul României adoptă prezenta lege
CAPITOLUL I — Dispoziții generale
Art. 1 — Obiectul și scopul legii
(1) Prezenta lege instituie o schemă de ajutor de stat având ca obiect reducerea temporară a prețului energiei electrice pentru întreprinderile mari consumatoare de energie electrică care își desfășoară activitatea în sectoare deosebit de expuse comerțului internațional și puternic dependente de energia electrică pentru crearea de valoare adăugată.
(2) Scopurile schemei sunt prevenirea relocării în afara Uniunii Europene a activităților industriale electro-intensive, menținerea capacităților de producție și a lanțurilor valorice strategice de pe teritoriul României, precum și accelerarea electrificării și decarbonizării proceselor industriale.
(3) Schema este instituită cu respectarea art. 107 alin. (3) lit. c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, denumit în continuare TFUE, și a secțiunii 4.5 din Comunicarea Comisiei Europene C/2025/3602 – Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, denumit în continuare CISAF.
Art. 2 — Definiții
În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) întreprindere mare consumatoare de energie electrică — întreprinderea care desfășoară activități încadrate într-unul dintre sectoarele sau subsectoarele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege sau în cele prevăzute la art. 6 alin. (2);
b) consum anual de energie electrică — cantitatea de energie electrică activă consumată de beneficiar în anul de referință la locurile de consum aferente activității pentru care se solicită ajutorul, indiferent de modalitatea de aprovizionare, respectiv producție proprie, contracte bilaterale sau furnizare din rețea, măsurată lunar pe baza datelor de măsurare validate;
c) consum eligibil — partea din consumul anual de energie electrică pentru care se acordă reducerea, determinată potrivit art. 9;
d) preț de referință angro — prețul mediu anual al pieței angro de energie electrică în zona de ofertare a României, determinat potrivit art. 10;
e) an de referință — anul calendaristic în care se înregistrează consumul eligibil pentru care se acordă ajutorul;
f) contract de achiziție de energie electrică pe termen lung — contractul bilateral de vânzare-cumpărare de energie electrică, denumit în continuare PPA, încheiat pe o durată de cel puțin 3 ani, cu livrare în bandă, având ca obiect energie electrică produsă din surse regenerabile sau din surse fără emisii de dioxid de carbon, cu trasabilitate asigurată prin garanții de origine;
g) întreprindere în dificultate — întreprinderea aflată în una dintre situațiile prevăzute la pct. 20 din Comunicarea Comisiei — Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate;
h) furnizor de ajutor de stat — Ministerul Energiei, în calitate de autoritate care instituie și administrează schema, în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 3 — Durata schemei
(1) Schema se aplică de la data comunicării deciziei Comisiei Europene de autorizare, iar ajutorul poate fi acordat pentru costurile eligibile aferente anilor de referință care se încheie cel târziu la data de 31 decembrie 2029.
(2) Ajutorul individual se acordă unui beneficiar pentru o perioadă cumulată de cel mult 3 ani consecutivi, în limita duratei prevăzute la alin. (1).
(3) Nicio plată nu poate fi efectuată în temeiul prezentei legi după data de 31 decembrie 2030.
Art. 4 — Bugetul schemei și sursa de finanțare
(1) Bugetul total estimat al schemei este de cel mult 1.050 milioane euro, iar bugetul anual este de cel mult 350 milioane euro.
(2) Sumele necesare se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, din veniturile obținute de România din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în condițiile art. 10 alin. (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Plafonul anual prevăzut la alin. (1) se stabilește prin legea bugetului de stat pentru fiecare an de aplicare a schemei și nu poate fi depășit.
(4) Sumele prevăzute la alin. (1) sunt exprimate în euro; echivalentul în lei se determină la cursul mediu de schimb comunicat de Banca Națională a României pentru anul de referință.
Art. 5 — Autoritatea responsabilă
(1) Ministerul Energiei administrează schema, primește și soluționează cererile, emite acordurile de finanțare, efectuează plățile, monitorizează respectarea condițiilor și dispune recuperarea ajutorului acordat necuvenit.
(2) Ministerul Energiei poate delega atribuții de administrare a schemei către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și către Banca de Investiții și Dezvoltare – S.A.
(3) Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, publică anual, până la data de 31 ianuarie, prețul de referință angro aferent anului anterior, determinat potrivit art. 10, și pune la dispoziția Ministerului Energiei datele de măsurare necesare verificării consumului.
CAPITOLUL II — Beneficiarii schemei
Art. 6 — Sectoare eligibile
(1) Beneficiază de schemă întreprinderile care desfășoară activități încadrate în sectoarele și subsectoarele enumerate în anexa 1 la Comunicarea Comisiei — Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 80 din 18 februarie 2022, denumite în continuare OACME. Regulile de identificare a acestor sectoare și subsectoare și de stabilire a corespondenței cu codurile de activitate aplicabile în România sunt prevăzute în anexa 1 la OACME care face parte integrantă din prezenta lege.
(2) Pentru un sector sau subsector neinclus în anexă, solicitantul poate prezenta Ministerului Energiei datele și raportul unui expert independent care demonstrează că, pe baza unor date reprezentative la nivelul Uniunii Europene aferente celor mai recenți 3 ani pentru care există date disponibile, produsul dintre intensitatea schimburilor comerciale și intensitatea consumului de energie electrică la nivelul Uniunii este de cel puțin 2 %, iar fiecare dintre cei doi indicatori este de cel puțin 5 %. Eligibilitatea sectorului sau subsectorului se recunoaște de Ministerul Energiei numai după verificarea și însușirea demonstrației și cu respectarea condițiilor stabilite prin decizia Comisiei Europene de autorizare a schemei.
(3) Modificările anexei 1 la OACME se reflectă în aplicarea prezentei scheme numai în măsura în care sunt compatibile cu decizia Comisiei Europene de autorizare. Dacă modificarea afectează sfera beneficiarilor sau condițiile în temeiul cărora schema a fost autorizată, aplicarea acesteia este condiționată de parcurgerea procedurilor prevăzute de legislația națională și de dreptul Uniunii Europene în materia modificării ajutoarelor de stat existente.
Art. 7 — Condiții de eligibilitate
Beneficiază de ajutor întreprinderile care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării cererii, următoarele condiții:
a) se încadrează în prevederile art. 6;
b) sunt înregistrate în România și dispun de cel puțin un loc de consum racordat la rețeaua electrică de transport sau de distribuție, pentru care există date de măsurare orară validate;
c) nu înregistrează obligații bugetare restante la bugetul general consolidat și la bugetele locale;
d) nu se află în procedură de executare silită, insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, lichidare, închidere operațională sau suspendare temporară a activității;
e) își asumă, prin cererea de finanțare, obligațiile de reinvestire prevăzute la art. 13 și obligațiile de raportare prevăzute la art. 19.
Art. 8 — Excluderi
(1) Nu pot beneficia de ajutor întreprinderile aflate în dificultate la data depunerii cererii.
(2) Nu pot beneficia de ajutor întreprinderile care fac obiectul unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat declarat ilegal și incompatibil cu piața internă, până la restituirea integrală a sumelor, inclusiv a dobânzilor aferente.
(3) Ajutorul nu se acordă pentru locurile de consum sau pentru activitățile care nu se încadrează în sectoarele prevăzute la art. 6; în cazul întreprinderilor cu activități mixte, ajutorul se acordă exclusiv pentru consumul aferent activității eligibile, determinat pe baza contorizării separate sau, în lipsa acesteia, a unei metode de repartizare fundamentate tehnic, verificate de un auditor energetic autorizat.
CAPITOLUL III — Cuantumul ajutorului
Art. 9 — Consumul eligibil
(1) Consumul eligibil nu poate depăși 50% din consumul anual de energie electrică al beneficiarului aferent anului de referință.
(2) Consumul se măsoară lunar, pe baza datelor de măsurare validate de operatorul de rețea, și se cumulează la nivelul anului de referință.
Art. 10 — Prețul de referință angro
(1) Prețul de referință angro este media aritmetică a prețurilor medii zilnice înregistrate în anul de referință pe piața pentru ziua următoare, denumită în continuare PZU, pentru zona de ofertare a României, prețul mediu zilnic fiind media aritmetică a prețurilor de închidere a pieței stabilite pentru toate intervalele de tranzacționare ale zilei de livrare, indiferent de durata acestora. Prețul de referință angro se determină pe baza prețurilor publicate de Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale OPCOM — S.A.
(2) Prețul de referință angro se exprimă în euro/MWh și se publică de ANRE potrivit art. 5 alin. (2).
(3) Prețul de referință angro este unic pentru toți beneficiarii și este independent de modalitatea de aprovizionare a fiecăruia.
Art. 11 — Reducerea acordată și plafoanele aplicabile
(1) Ajutorul îmbracă forma unei reduceri acordate ex post asupra costului energiei electrice aferente consumului eligibil, calculată prin raportare la prețul de referință angro.
(2) Reducerea unitară nu poate depăși 50% din prețul de referință angro aferent anului de referință.
(3) Reducerea nu poate conduce la un preț efectiv suportat de beneficiar pentru consumul eligibil mai mic de 50 euro/MWh.
(4) Valoarea ajutorului anual se determină ca produs între consumul eligibil, exprimat în MWh, și reducerea unitară, exprimată în euro/MWh, stabilită cu respectarea alin. (2) și (3).
(5) Prezenta lege nu instituie un preț final garantat al energiei electrice, nu plafonează prețurile și nu intervine în mecanismele de formare a prețului pe piața angro.
Art. 12 — Cumulul ajutoarelor
(1) Ajutorul acordat în temeiul prezentei legi poate fi cumulat cu alte ajutoare de stat sau de minimis numai dacă nu se depășesc intensitatea maximă a ajutorului sau cuantumul maxim aplicabil.
(2) În cazul cumulului cu ajutorul pentru compensarea costurilor indirecte ale emisiilor, acordat în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc real de relocare ca urmare a transferului emisiilor de dioxid de carbon, cu modificările și completările ulterioare, valoarea combinată a ajutorului nu poate depăși valoarea cea mai mare aplicabilă în temeiul oricăreia dintre cele două comunicări ale Comisiei Europene incidente.
(3) Beneficiarul declară pe propria răspundere, la depunerea cererii și la fiecare regularizare anuală, toate ajutoarele de stat și de minimis primite pentru aceleași costuri eligibile.
CAPITOLUL IV — Condiționalitatea investițională
Art. 13 — Obligația de reinvestire
(1) Beneficiarul alocă cel puțin 50 % din valoarea ajutorului primit pentru un an de referință investițiilor prevăzute la alin. (2).
(2) Sunt eligibile investițiile în active noi sau modernizate care privesc:
a) capacități de producere a energiei din surse regenerabile;
b) soluții de stocare a energiei;
c) măsuri de flexibilitate a cererii, inclusiv oferirea de rezervă din combustibili nefosili;
d) eficiență energetică;
e) electrificarea directă a proceselor de producție;
f) decarbonizare, inclusiv electrolizoare pentru producția de hidrogen din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon;
g) digitalizarea managementului energetic, în măsura în care conduce la reducerea consumului sau a emisiilor.
(3) Investițiile prevăzute la alin. (2) trebuie să contribuie în mod suplimentar și măsurabil la reducerea costurilor sistemului electroenergetic, ținând seama de necesitățile pieței și ale sistemului electroenergetic național, și nu pot conduce la creșterea consumului de combustibili fosili. Contribuția se demonstrează pe baza indicatorilor și a metodologiei stabilite prin normele metodologice prevăzute la art. 21.
(4) Investițiile se pun în funcțiune în cel mult 48 de luni de la data acordării ajutorului. Pentru motive tehnice obiective, demonstrate de beneficiar printr-o documentație tehnică, Ministerul Energiei poate aproba un termen mai lung, stabilit în funcție de natura și complexitatea investiției și cu respectarea condițiilor prevăzute în decizia Comisiei Europene de autorizare a schemei. În acest caz, beneficiarul ajutorului de stat trebuie să notifice în scris Ministerul Energiei la data constatării motivelor tehnice. În cazul unui eveniment de forță majoră, termenul prevăzut la prezentul alineat se suspendă.
(5) Investițiile realizate în temeiul prezentului articol nu pot beneficia de alte măsuri de ajutor de stat pentru aceleași costuri eligibile.
(6) Investițiile se pot realiza la locurile de consum ale beneficiarului sau pot fi încredințate unor terți, beneficiarul rămânând răspunzător pentru realizarea lor efectivă.
(7) Investițiile nu pot avea ca obiect creșterea capacității de utilizare a combustibililor fosili.
Art. 14 — Sprijin suplimentar pentru flexibilitate
(1) Beneficiarul poate primi un sprijin suplimentar de cel mult 10 % din valoarea ajutorului determinat potrivit art. 11 alin. (4), dacă demonstrează că cel puțin 80 % din valoarea totală a investiției realizate în temeiul art. 13 este destinată creșterii flexibilității cererii, inclusiv oferirii de rezervă din combustibili nefosili.
(2) Beneficiarul alocă cel puțin 75% din sprijinul suplimentar investițiilor prevăzute la art. 13 alin. (2).
Art. 15 — Contractele de achiziție de energie electrică pe termen lung
(1) Încheierea unui PPA nu constituie condiție de eligibilitate și nu influențează cuantumul ajutorului.
(2) Investițiile în capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile realizate de un terț în executarea unui PPA încheiat cu beneficiarul pot fi luate în considerare la îndeplinirea obligației prevăzute la art. 13 alin. (1) numai în limita contribuției financiare efective a beneficiarului la realizarea investiției și numai dacă acesta demonstrează caracterul suplimentar al investiției și rămâne răspunzător pentru realizarea ei efectivă. Valoarea recunoscută nu poate depăși 50 % din obligația prevăzută la art. 13 alin. (1).
CAPITOLUL V — Procedura de acordare și de plată
Art. 16 — Cererea și acordul de finanțare
(1) Ajutorul se acordă în baza unui acord de finanțare emis de Ministerul Energiei, la cererea întreprinderii, depusă prin sistemul informatic dedicat, pus la dispoziție de minister. Acordul de finanțare se emite pentru întreaga durată a ajutorului individual prevăzută la art. 3 alin. (2) și stabilește anii de referință pentru care se acordă ajutorul.
(2) Cererea este însoțită de certificatul constatator emis de oficiul registrului comerțului, de certificatele de atestare fiscală privind obligațiile la bugetul general consolidat și la bugetele locale, de datele de măsurare validate pentru consumul realizat în anul anterior depunerii cererii și de valoarea estimată a consumului eligibil pentru anii de referință, de declarația privind ajutoarele primite pentru aceleași costuri eligibile, de planul investițiilor prevăzute la art. 13 și, după caz, de documentele prevăzute la art. 6 alin. (2) și art. 8 alin. (3).
(3) Ministerul Energiei verifică îndeplinirea condițiilor și emite acordul de finanțare sau decizia de respingere motivată, în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data depunerii documentației complete.
(4) În cazul în care documentația este incompletă sau conține neconcordanțe, ministerul solicită clarificări, la care solicitantul răspunde în cel mult 5 zile lucrătoare; termenul prevăzut la alin. (3) se suspendă până la primirea răspunsului.
Art. 17 — Plata ajutorului
(1) Ajutorul se plătește după încheierea anului de referință, în termen de cel mult 90 de zile de la data publicării de către ANRE a prețului de referință angro, pe baza consumului eligibil realizat.
(2) În cursul anului de referință, beneficiarul poate primi plăți în avans, trimestrial, în limita a 70% din valoarea estimată a ajutorului anual, calculată prin utilizarea prețului de referință angro aferent anului anterior. Plățile în avans se efectuează la cererea beneficiarului, pe baza consumului realizat și validat în trimestrul pentru care se solicită plata și a valorii estimate a ajutorului anual, potrivit procedurii stabilite prin normele metodologice. Avansurile se regularizează la plata prevăzută la alin. (1).
(3) Diferențele rezultate în urma regularizării se restituie de beneficiar în termen de 30 de zile de la comunicare, împreună cu dobânda calculată potrivit art. 20 alin. (3).
Art. 18 — Insuficiența bugetului anual
(1) În cazul în care valoarea cumulată a ajutoarelor solicitate depășește bugetul anual prevăzut la art. 4 alin. (1), bugetul disponibil se repartizează între toți solicitanții eligibili proporțional cu valoarea ajutorului calculată pentru fiecare dintre aceștia potrivit art. 11.
(2) Reducerea proporțională se aplică uniform tuturor solicitanților eligibili, nu constituie modificare a acordului de finanțare și nu dă dreptul la despăgubiri.
CAPITOLUL VI — Monitorizare, control, recuperare și transparență
Art. 19 — Monitorizare și raportare
(1) Beneficiarul transmite Ministerului Energiei, până la data de 31 martie a fiecărui an, un raport privind stadiul realizării investițiilor prevăzute la art. 13, însoțit, după caz, de auditul energetic în care acestea sunt cuprinse.
(2) Ministerul Energiei verifică anual îndeplinirea condițiilor de către fiecare beneficiar și publică, până la data de 30 iunie a fiecărui an, un raport privind aplicarea schemei, care cuprinde lista beneficiarilor, sumele acordate, consumul eligibil și investițiile realizate.
(3) Ministerul Energiei transmite Consiliului Concurenței raportările anuale necesare îndeplinirii obligațiilor ce revin României potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 20 — Recuperarea ajutorului
(1) Ajutorul se recuperează integral în cazul în care beneficiarul a obținut acordul de finanțare pe baza unor date sau documente inexacte ori incomplete care au determinat acordarea ajutorului ori au influențat cuantumul acestuia.
(2) Ajutorul se recuperează proporțional în cazul nerespectării obligațiilor prevăzute la art. 13 și art. 14, corespunzător părții din obligația de investiție neîndeplinite.
(3) Sumele de recuperat se stabilesc prin decizie a Ministerului Energiei, care constituie titlu de creanță
(4) Dacă termenul de la art. 13 alin. (4) nu este respectat, beneficiarul datorează penalități de întârziere de 0,01% pe zi din valoarea ajutorului acordat, la care se adaugă dobândă la nivelul ratei dobânzii de politică monetară stabilită de Banca Națională a României Penalitățile se calculează de la data imediat următoare împlinirii termenului de 48 de luni și până la realizarea efectivă a investiției.
(5) Ministerul Energiei renunță la impunerea de penalități dacă beneficiarul demonstrează că nerespectarea termenului de finalizare este cauzată de forța majoră sau din motive tehnice.
(6) În situația nefinalizării investiției în termenele și condițiile menționate anterior, Ministerul Energiei va dispune recuperarea proporțională a ajutorului de stat acordat, cu dobânzile aplicabile calculate conform prevederilor legale în vigoare.
CAPITOLUL VII — Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 21 — Norme metodologice
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul aprobă, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Energiei, normele metodologice de aplicare, care cuprind modelul cererii de finanțare, modelul acordului de finanțare, metodologia de determinare a consumului eligibil în cazul activităților mixte, procedura de regularizare și procedura de recuperare, precum și indicatorii și metodologia de verificare a contribuției suplimentare și măsurabile a investițiilor la reducerea costurilor sistemului electroenergetic, prevăzută la art. 13 alin. (3).
Art. 22 —Notificarea schemei
Schema instituită prin prezenta lege se notifică Comisiei Europene de către Ministerul Energiei, prin intermediul Consiliului Concurenței.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
[1] Regulation (EU) 2024/1252 of the European Parliament and of the Council of 11 April 2024 establishing a framework for ensuring a secure and sustainable supply of critical raw materials
[2] Comunicarea Comisiei COM(2025) 79 final
[3] Studiu privind prețurile și costurile energiei – Evaluarea impactului asupra consumatorilor casnici și industriali – ediția 2024; Trinomics, 2025.
[4] A se vedea figura 1. Prețurile cu amănuntul ale energiei electrice din UE pentru sectorul industrial au fost în T2 2024 de 2,2 ori mai mari decât cele din SUA, de două ori mai mari decât cele din China și de 1,2 ori mai mari decât cele din Japonia (mai mici din punct de vedere istoric).
[5] Viitorul competitivității europene, partea B, figura 2; Mario Draghi, septembrie 2024. Extinderea divergenței dintre prețurile cu amănuntul la nivelul UE, de la mai puțin de 100 EUR/MWh (PT, FI, SE) la peste 250 EUR/MWh (CY, HU, NL).
