Lucian Mușat – Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

CĂTRE,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

          În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Consiliului Fiscal.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

I. Motivul emiterii actului normativ

Cerințele care reclamă intervenția normativă

Regimul de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor reprezintă, de peste un deceniu, instrumentul fiscal de bază prin care statul român a sprijinit înființarea și consolidarea micilor afaceri, oferind o cotă redusă de impozitare și un mecanism simplificat de conformare. Acest regim a contribuit la formalizarea activității economice, la stimularea antreprenoriatului și la dezvoltarea unui sector larg de întreprinderi mici, care constituie astăzi coloana vertebrală a economiei naționale și o sursă majoră de ocupare a forței de muncă.

În ultimii ani, plafonul de venituri care permite încadrarea în regimul microîntreprinderilor a fost redus în mod repetat și abrupt. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, plafonul a fost diminuat de la 500.000 euro la 250.000 euro pentru anul 2025, urmând ca, începând cu 1 ianuarie 2026, acesta să coboare la doar 100.000 euro. În consecință, un număr foarte mare de întreprinderi mici, care nu au crescut în dimensiune și nu și-au schimbat natura activității, au fost scoase din regimul micro și obligate să treacă la impozitul pe profit, cu o cotă de 16 la sută aplicată asupra profitului, precum și la un regim contabil și declarativ sensibil mai complex.

Această reducere succesivă a plafonului a generat o instabilitate fiscală accentuată, a afectat predictibilitatea mediului de afaceri și a plasat România printre statele membre ale Uniunii Europene cu cel mai restrictiv prag de încadrare în regimul simplificat de impozitare a microîntreprinderilor. Pentru numeroase întreprinderi mici, trecerea silită la impozitul pe profit înseamnă creșterea poverii fiscale și administrative, costuri suplimentare de conformare și o presiune asupra fluxului de numerar, într-un context economic deja marcat de inflație și de creșterea costurilor de operare.

Insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare

Reglementarea actuală suferă de două carențe majore. În primul rând, plafonul de 100.000 euro este vădit insuficient raportat la realitățile economice contemporane. El nu mai reflectă nivelul real al cifrei de afaceri al unei microîntreprinderi tipice, mai ales după erodarea valorii reale a pragului ca urmare a inflației cumulate din ultimii ani. Întreprinderi cu o activitate modestă, dar cu costuri ridicate ale materiilor prime sau ale serviciilor, depășesc cu ușurință acest prag fără a deveni, în realitate, afaceri de dimensiune medie.

În al doilea rând, succesiunea rapidă a modificărilor, respectiv reducerea plafonului de cinci ori în doi ani fiscali, a creat o lipsă cronică de predictibilitate, contrară principiului stabilității legislative consacrat de normele de tehnică legislativă. Mediul de afaceri are nevoie de un cadru fiscal previzibil, care să permită planificarea pe termen mediu și lung a investițiilor și a strategiilor de dezvoltare. Reglementarea în vigoare nu asigură această stabilitate, iar nivelul actual al plafonului se află în neconcordanță cu practica majorității statelor membre, unde pragurile aplicabile regimurilor simplificate de impozitare a întreprinderilor de mici dimensiuni sunt semnificativ mai generoase.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Prezenta propunere legislativă se întemeiază pe principiul predictibilității și stabilității fiscale, potrivit căruia regimul de impozitare aplicabil contribuabililor trebuie să fie previzibil și ferit de modificări frecvente și de amploare. Reglementarea valorifică, de asemenea, principiul proporționalității sarcinii fiscale, urmărind ca povara fiscală și administrativă a unei întreprinderi să fie corelată cu dimensiunea reală a activității acesteia, precum și principiul sprijinirii întreprinderilor mici, recunoscut atât în dreptul intern, cât și în politicile europene de încurajare a antreprenoriatului.

Finalitatea reglementării constă în restabilirea unui plafon de 500.000 euro pentru încadrarea în regimul de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor, în readucerea stabilității și a predictibilității cadrului fiscal aplicabil acestui sector și în simplificarea modului de determinare a plafonului de venituri. Prin aceasta se urmărește protejarea unui număr însemnat de întreprinderi mici împotriva unei treceri premature și nejustificate la impozitul pe profit, precum și încurajarea creșterii economice și a creării de locuri de muncă în acest segment esențial al economiei.

Elementele de noutate introduse de reglementare

Reglementarea propusă aduce trei elemente de noutate. În primul rând, prin modificarea articolului 47 litera c) din Codul fiscal, plafonul de venituri pentru încadrarea ca microîntreprindere este readus la echivalentul în lei a 500.000 euro, cursul de schimb avut în vedere fiind cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În al doilea rând, prin modificarea articolului 52 alineatele (1) și (5 indice 1), pragul de la care o microîntreprindere datorează impozit pe profit în cursul anului fiscal este corelat cu noul plafon de 500.000 euro, inclusiv în privința verificării plafonului în cazul întreprinderilor legate. În al treilea rând, prin abrogarea articolului 54 alineatele (3) și (4), se simplifică modul de determinare a bazei de venituri luate în calcul la verificarea încadrării în plafon, eliminându-se reguli care îngreunau aplicarea regimului.

Fundamentarea documentară a reglementării

La elaborarea propunerii legislative s-au avut în vedere datele statistice privind numărul mare de microîntreprinderi din România afectate de reducerea succesivă a plafonului, precum și evoluția cadrului normativ în materie, marcată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025, prin care a fost introdusă cota unică de 1%, și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2026. De asemenea, a fost avută în vedere Recomandarea Comisiei Europene 2003/361/CE privind definiția microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit căreia categoria microîntreprinderilor cuprinde entități cu o cifră de afaceri anuală de până la 2 milioane euro, ceea ce confirmă că un plafon de 500.000 euro rămâne în limitele rezonabile ale acestei categorii.

II. Impactul socioeconomic

Efectele asupra mediului macroeconomic

Readucerea plafonului la 500.000 euro va avea efecte pozitive asupra mediului macroeconomic prin consolidarea stabilității unui număr important de întreprinderi mici și prin evitarea unor tranziții bruște către un regim fiscal mai oneros. Menținerea acestor întreprinderi în regimul simplificat va susține activitatea economică, va contribui la păstrarea locurilor de muncă și va reduce riscul de relocare a activității sau de trecere către forme de activitate mai puțin formalizate.

Impactul asupra mediului de afaceri

Pentru mediul de afaceri, reglementarea propusă aduce un plus semnificativ de previzibilitate și de stabilitate. Întreprinderile mici vor putea planifica pe termen mediu și lung, fără teama unei treceri silite la impozitul pe profit ca urmare a depășirii unui prag redus. Simplificarea regulilor de determinare a plafonului reduce costurile de conformare și incertitudinea în aplicarea regimului, ceea ce încurajează inițiativa antreprenorială și investițiile în dezvoltarea afacerii.

Efectele sociale

Din perspectivă socială, măsura contribuie la protejarea locurilor de muncă din întreprinderile mici și la susținerea categoriei antreprenorilor aflați la început de drum sau cu resurse limitate. Stabilitatea regimului fiscal aplicabil microîntreprinderilor reduce riscul de încetare a activității și de pierdere a veniturilor pentru salariații și colaboratorii acestor entități, contribuind la coeziunea socială și la menținerea unei baze economice diversificate la nivel local.

Impactul asupra mediului înconjurător

Reglementarea propusă nu are impact asupra mediului înconjurător.

Evaluarea costurilor și a beneficiilor

Costurile de implementare a reglementării sunt reduse și se limitează la adaptarea procedurilor și a sistemelor informatice ale administrației fiscale pentru aplicarea noului plafon. Beneficiile, în schimb, sunt substanțiale și constau în stabilizarea unui segment larg al economiei, în reducerea poverii administrative pentru întreprinderile mici, în creșterea predictibilității mediului de afaceri și în susținerea ocupării forței de muncă. Raportul dintre costuri și beneficii este, prin urmare, vădit favorabil adoptării măsurii propuse.

III. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat

Impactul pe termen scurt, pentru anul curent

Readucerea plafonului la 500.000 euro determină menținerea în regimul de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor a unor entități care, în lipsa intervenției legislative, ar fi datorat impozit pe profit. Aceasta poate produce, pe termen scurt, o diminuare a veniturilor bugetare provenite din impozitul pe profit aferent acestor entități, compensată parțial de impozitul pe venit datorat de microîntreprinderi, de menținerea bazei de contribuabili activi și de evitarea costurilor sociale generate de eventuala restrângere a activității unora dintre aceste întreprinderi. Cuantificarea exactă a impactului bugetar urmează a fi stabilită prin fișa financiară elaborată de Guvern, solicitată în temeiul articolului 111 alineatul (1) din Constituția României, republicată.

Impactul pe termen lung, pe o perioadă de 5 ani

Pe termen lung, efectele asupra bugetului general consolidat sunt de natură să se echilibreze, întrucât stabilitatea și predictibilitatea cadrului fiscal stimulează dezvoltarea sectorului microîntreprinderilor, extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea gradului de conformare voluntară. Menținerea în activitate și formalizarea unui număr mai mare de întreprinderi mici contribuie la consolidarea veniturilor bugetare din impozite și contribuții, precum și la susținerea ocupării, cu efecte pozitive indirecte asupra ansamblului veniturilor publice.

IV. Impactul asupra sistemului juridic

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Propunerea legislativă modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare. Intervenția vizează articolul 47 litera c), articolul 52 alineatele (1) și (5 indice 1) și articolul 54 alineatele (3) și (4) și se integrează în mod coerent în arhitectura titlului privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, fără a afecta principiile fundamentale ale acestuia. Pentru asigurarea clarității și a accesibilității normei, propunerea prevede republicarea Codului fiscal, cu o nouă numerotare a textelor.

Compatibilitatea cu reglementările Uniunii Europene

Reglementarea propusă este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene. Stabilirea plafonului de venituri pentru regimul simplificat de impozitare a microîntreprinderilor intră în competența statului membru, în limitele principiilor generale ale dreptului european. Plafonul de 500.000 euro se situează în interiorul categoriei microîntreprinderilor astfel cum este definită de Recomandarea Comisiei Europene 2003/361/CE și se aliniază politicilor europene de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii. Măsura nu introduce restricții sau discriminări de natură să afecteze libera circulație și nu constituie ajutor de stat selectiv, fiind aplicabilă în mod general tuturor entităților care îndeplinesc condițiile legale.

Jurisprudența relevantă

Nu au fost identificate hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene sau ale instanțelor naționale de natură să împiedice adoptarea măsurilor propuse. Reglementarea nu transpune și nu implementează un act normativ european care să impună un anumit nivel al plafonului, statul membru păstrând marja de apreciere în această materie.

V. Consultările derulate în vederea elaborării proiectului

Organizațiile și specialiștii consultați

În procesul de elaborare a propunerii legislative au fost avute în vedere pozițiile exprimate public de organizațiile patronale reprezentative ale mediului de afaceri, de asociațiile întreprinderilor mici și mijlocii, precum și opiniile unor specialiști în domeniul fiscalității și al contabilității. Propunerea urmează a fi transmisă spre avizare Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Consiliului Fiscal, potrivit cadrului legal aplicabil.

Esența recomandărilor primite

Esența recomandărilor primite a vizat necesitatea readucerii predictibilității în regimul de impozitare a microîntreprinderilor și a unui plafon corelat cu realitatea economică, precum și simplificarea regulilor de determinare a veniturilor luate în calcul la verificarea încadrării în plafon. Aceste recomandări au fost preluate în varianta finală a propunerii legislative.

VI. Activitățile de informare publică

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea propunerii legislative se realizează prin procedura legislativă parlamentară, care asigură transparența dezbaterii și accesul cetățenilor și al mediului de afaceri la conținutul inițiativei. După adoptare, informarea privind aplicarea noilor prevederi se va realiza prin canalele de comunicare ale Ministerului Finanțelor și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin ghiduri și materiale explicative destinate contribuabililor, precum și în colaborare cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri.

VII. Măsurile de implementare

Modificările instituționale și funcționale

Implementarea reglementării nu impune înființarea de noi structuri și nu generează modificări instituționale de amploare. La nivelul Ministerului Finanțelor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală vor fi necesare adaptarea procedurilor de verificare a încadrării în regimul microîntreprinderilor și actualizarea sistemelor informatice pentru aplicarea noului plafon de 500.000 euro, precum și informarea personalului implicat. Aceste activități se realizează cu resursele existente, în cadrul bugetelor de funcționare ale instituțiilor implicate.

Față de cele prezentate, apreciem că adoptarea prezentei propuneri legislative este necesară și oportună, soluțiile propuse fiind de natură să restabilească stabilitatea și predictibilitatea regimului fiscal aplicabil microîntreprinderilor, să sprijine sectorul întreprinderilor mici și să contribuie la susținerea activității economice și a ocupării forței de muncă, motiv pentru care supunem spre dezbatere și adoptare prezenta inițiativă legislativă.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

LEGE pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 47, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;”

2. La articolul 52, alineatele (1) și (5¹) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită.

(…)

(5¹) În cazul microîntreprinderii care, în cursul anului fiscal, se găsește în situația prevăzută la art. 47 alin. (1¹), suplimentar față de regulile prevăzute la alin. (5), limita fiscală privitoare la plafonul de 500.000 euro, prevăzută la alin. (1), se verifică luând în calcul veniturile realizate de microîntreprindere, potrivit prevederilor art. 54 alin. (1), însumate cu veniturile care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile/veniturile menționate la art. 47 alin. (1¹) lit. d), după caz, ale persoanelor cu care microîntreprinderea este legată.”

3. La articolul 54, alineatele (3) și (4) se abrogă.

Art. II – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările aduse prin prezenta lege, va fi republicată, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. III – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.