CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru instituirea zilei de 17 mai ca Ziua Studențimii Române” spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.
INIȚIATOR:
Senator AUR – Marius-Valentin Roman
____________________
EXPUNERE DE MOTIVE
Prezenta inițiativă legislativă propune instituirea datei de 17 mai ca „Ziua Studențimii Române”, în semn de recunoaștere a contribuției remarcabile pe care studenții au avut-o, de-a lungul istoriei moderne și contemporane, la afirmarea valorilor naționale, apărarea libertății și consolidarea democrației în România.
Necesitatea consacrării unei zile naționale dedicate derivă din absența unei recunoașteri oficiale a rolului pe care studențimea română l-a avut în marile momente ale devenirii naționale. De la generația pașoptistă și Congresul de la Putna din 1871, până la rezistența anticomunistă din anii ’50 și lupta pentru democratizarea țării după 1989, studenții au reprezentat constant una dintre cele mai active și lucide forțe ale societății românești.
Tradiția angajamentului civic al studențimii române își are originile în prima jumătate a secolului al XIX-lea, când tinerii români formați în marile centre universitare europene au adus în țară idealurile Revoluției de la 1848 și au contribuit decisiv la afirmarea aspirațiilor de libertate, unitate și independență națională. Un alt moment definitoriu al acestei tradiții l-a reprezentat Congresul de la Putna din 1871, organizat de societățile studențești românești și care l-a avut printre principalii inițiatori pe Mihai Eminescu, când, pentru întâia dată, studenți din toate provinciile istorice românești s-au reunit într-o manifestare de amploare, afirmând public unitatea culturală și identitară a națiunii române.
În secolul al XX-lea, studențimea s-a aflat în prima linie a rezistenței împotriva totalitarismului comunist. În 1956, solidari cu mișcările democratice izbucnite în Europa de Est, studenții români au formulat revendicări privind libertatea de exprimare, respectarea drepturilor fundamentale și retragerea trupelor sovietice. Aceste acțiuni au fost reprimate brutal, sute de tineri fiind arestați și condamnați.
Aceeași vocație civică s-a manifestat și în anul 1990, când studențimea română a avut un rol central în Fenomenul Piața Universității, cea mai amplă demonstrație a tineretului universitar din istoria României și cel mai lung act de rezistență civică și democratică din Europa de Est de după căderea Cortinei de Fier, o mișcare-reper a memoriei civice românești. Această amplă mobilizare civică organizată de Liga Studenților, căreia i s-au alăturat și alte organizații post-revoluționare, a reprezentat expresia unei generații care a apărat valorile democratice și a susținut necesitatea desprinderii definitive de moștenirea comunistă într-un moment decisiv pentru viitorul țării. Timp de aproape două luni, Piața Universității a reprezentat simbolul rezistenței democratice în România și un act de veritabil sacrificiu, dat fiind că implicarea studențimii de atunci a fost suprimată cu o violență maximă în zilele de 13-15 iunie 1990. Prin sacrificiul și perseverența celor implicați, acest episod a intrat definitiv în patrimoniul moral și democratic al României și al Europei, după cum declara marele scriitor Eugen Ionescu:
„Mă gândesc la ce s-a întâmplat în Piața Universității și am impresia că România acum s-a deșteptat. ‘Deșteaptă-te Române’ este un cântec vechi, însă adevărata deșteptare s-a produs acum. Cred că tinerii din Piața Universității, cu Marian Munteanu în frunte, sunt adevărații eroi. Au vrut libertate si o vor încă, au vrut sinceritate. N-au spus decât adevărul. Eu sunt alături de ei. În fața fenomenului românesc actual rămâi uimit fiindcă ce s-a făcut în România nu s-a făcut nici în Polonia, nici în Ungaria, nici în Cehoslovacia”.
La rândul său, profesorul și poetul Ioan Alexandru sublinia, chiar în seara zilei de 17 mai 1990, din balconul Universității, adresându-se manifestanților:
“Iubiți frați! Ne aflăm sub icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Putna, unde de o jumătate de mileniu Maica Domnului, la mormântul sfântului nostru Ștefan cel Mare, priveghează asupra destinului poporului român. Maica Domnului este ocrotitoarea și a acestei Piețe nemuritoare în istoria poporului român de acum încolo!”
În acest context, data de 17 mai 1990, propusă ca data de celebrare a Zilei Studențimii Române își vădește o profundă semnificație istorică, spirituală, culturală și simbolică, reprezentând momentul de maximă amploare al manifestațiilor din Piața Universității (cu peste 200.000 de manifestanți în acea zi), fenomen care întruchipează cel mai fidel valorile care au definit studențimea română de-a lungul timpului: curajul civic, spiritul de sacrificiu și atașamentul față de libertate și democrație. Din aceste considerente, apreciem că această dată este cea mai potrivită pentru a fi consacrată drept Ziua Studențimii Române.
Instituirea Zilei Studențimii Române la data de 17 mai reprezintă, astfel, un act de recunoaștere a unei tradiții istorice de angajament civic și responsabilitate publică. Ea oferă totodată un prilej de reflecție asupra rolului pe care studenții l-au avut și îl pot avea în dezvoltarea societății românești, reafirmând valorile curajului, libertății, solidarității și participării democratice.
Prin urmare, considerăm că instituirea Zilei Studențimii Române la data de 17 mai constituie un gest necesar de recuperare a memoriei colective și de afirmare a contribuției unei categorii sociale care a reprezentat, în repetate rânduri, conștiința civică a națiunii.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative
INIȚIATOR:
Senator AUR – Marius-Valentin Roman
____________________
LEGE pentru instituirea zilei de 17 mai ca Ziua Studențimii Române
Parlamentul României adoptă prezenta lege
Articolul 1
(1) Se instituie ziua de 17 mai ca Ziua Studențimii Române, zi de sărbătoare națională.
(2) Instituirea are drept scop, pe de o parte, recunoașterea oficială a contribuției clasei studenților care a avut un rol determinant în dezvoltarea și constituirea statului român, și, pe de altă parte, recunoașterea importanței deosebite a manifestațiilor din 1990, cunoscute și sub denumirea de „Fenomenul Piața Universității”, ce au reprezentat un moment decisiv în afirmarea studențimii române.
Articolul 2
(1) Parlamentul, Președintele României, Guvernul, celelalte autorități publice centrale, precum și autoritățile administrației publice locale pot organiza, cu ocazia sărbătoririi zilei de 17 mai, manifestări educaționale, culturale, artistice, sportive, precum și orice alte activități de acest fel, în limita bugetelor alocate.
(2) În vederea îndeplinirii scopului prevăzut la art. 1 alin. (2), instituțiile de învățământ superior și unitățile de învățământ preuniversitar pot organiza:
a) evenimente culturale;
b) ateliere educative și interactive despre istorie;
c) proiecții de filme documentare sau artistice;
d) dezbateri publice sau conferințe;
e) orice alte activități care se circumscriu scopului prevăzut.
Articolul 3
Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune și Agenția Națională de Presă AGERPRES produc, difuzează sau redifuzează, după caz, materiale de promovare a studențimii române, a evenimentelor cunoscute sub denumirea de „Fenomenul Piața Universității”, de comemorare a victimelor agresiunii totalitare precum și a personalităților marcante relevante.
Articolul 4
Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Comments are closed