Turismul din Bucovina scade de doi ani. Mihail Neamţu, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, propune ca mănăstirile pictate, peisajul şi memoria voievodală a Bucovinei să devină brand de ţară al României şi anunţă conferinţa “România 2100 – Cupola Bucovina, brand de ţară”, luni, 14 decembrie 2026, ora 14:00, la Camera Deputaţilor.
Pe scurt: Bisericile pictate ale Bucovinei sunt patrimoniu UNESCO şi una dintre cele mai originale contribuţii româneşti la arta Europei. Sunt, înainte de orice, biserici vii, în care se slujeşte în fiecare dimineaţă. Şi totuşi judeţul Suceava pierde vizitatori de doi ani. Comisia pentru cultură propune un răspuns instituţional, nu o campanie de imagine – şi o întrebare simplă: cât timp mai putem ţine ascuns un asemenea dar?
Comparaţia care contează: Italia şi-a făcut din Toscana cartea de vizită. Nu din Roma, nu din Veneţia: dintr-o regiune în care bisericile stau într-un peisaj viu, cu sate, ferme, vin şi meşteri. Astăzi, Toscana adună aproape cincizeci de milioane de înnoptări pe an, de peste patruzeci de ori mai mult decât Suceava. Bucovina are aceleaşi daruri – frescele, peisajul bucolic, memoria lui Ştefan cel Mare, portul, muzica, folclorul. Îi lipseşte decizia.
DE CE CONTEAZĂ
Occidentul nu a fost niciodată mai curios de arta sacră a Răsăritului. Publicul există. Nimeni nu l-a invitat încă în Bucovina.
Două porţi se deschid în acelaşi timp. Autostrada Moldovei ajunge la Paşcani la sfârşitul lui 2026 şi la Aeroportul Suceava în 2028. Aeroportul are deja zboruri directe spre Londra, Birmingham, Roma, Milano, Veneţia, Bologna şi oraşe din Germania şi Belgia.
Fereastra nu rămâne deschisă la nesfârşit. Fără măsurare şi fără ca instituţiile să lucreze împreună, se va închide nefolosită.
CIFRELE
513.000 de sosiri în judeţul Suceava în 2025, faţă de 548.000 în 2024: -6,5% într-un singur an.
Ianuarie-august 2026: sosirile turiştilor români -10%, înnoptările -18%; gradul de ocupare a coborât de la 28% la 22,6%, deşi capacitatea de cazare a crescut.
Şederea medie: două nopţi. Străinii sunt doar 11-12% din total, dar sunt singurii care cresc: +5% la sosiri şi +9% la înnoptări în 2026.
CONTEXTUL
După 1453, zidul bisericii moldoveneşti a devenit o liturghie în aer liber, deschisă oricărui trecător. Este ceea ce Iorga numea “Bizanţ după Bizanţ”, şi nicăieri în lumea ortodoxă nu s-a întâmplat cu o asemenea amploare.
Bucovina nu înseamnă numai mănăstiri. Înseamnă peisajul din jurul lor, memoria lui Ştefan la Putna şi la Suceava, portul, cântecul, jocul şi masa unei lumi ţărăneşti care nu a dispărut. Pe toate acestea se poate construi, nu doar pe fresce.
Nu există astăzi nicio masă la care Consiliul Judeţean, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Institutul Cultural Român, Institutul Patrimoniului şi Biserica să stea împreună pentru Bucovina.
CE PROPUNE COMISIA
Un protocol de colaborare cu Consiliul Judeţean Suceava pentru 2027-2028, cu diagnostic comun, principii şi un sistem de măsurare a turismului cultural şi religios.
“Cupola Bucovina”: un nod de reţea la Camera Deputaţilor, cu reuniuni trimestriale, la care sunt invitate instituţiile centrale, autorităţile judeţene, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, mediul academic şi societatea civilă.
Un apel deschis către societatea civilă – asociaţii culturale, fundaţii, organizaţii locale – pentru propuneri concrete, examinate public, pe criterii de calitate şi interes public.
Demersuri stăruitoare ale Comisiei în 2027-2028: la buget, pe lângă ministere şi ICR, pentru ca Bucovina să ajungă în ambasade şi în institutele culturale din străinătate.
CE URMEAZĂ
20 octombrie: Comisia transmite scrisori de intenţie Consiliului Judeţean Suceava, Institutului Cultural Român, Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe şi Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
16 noiembrie, ora 17:30, Camera Deputaţilor: conferinţa sculptorului de icoane şi autorului Jonathan Pageau, “Geniul iconografiei ortodoxe: Din Bizanţ în Bucovina”, cu referiri substanţiale la frescele Bucovinei.
14 decembrie, ora 14:00, Comisia pentru cultură: conferinţa “România 2100 – Cupola Bucovina, brand de ţară” – lansarea Cupolei Bucovina şi semnarea oficială a protocolului cu Consiliul Judeţean Suceava.
DECLARAŢIE
“Am intrat prima dată la Voroneţ copil fiind, într-o după-amiază de vară, şi ţin minte că nimeni nu mi-a explicat nimic. Nici nu era nevoie. Zidul vorbea singur, cum vorbeşte de cinci sute de ani oricui se opreşte în faţa lui. De atunci am învăţat multe despre fresce, dar nimic nu a înlocuit acea tăcere. Ceea ce propun astăzi nu este o campanie de imagine. Este o datorie: să nu lăsăm lumea să treacă pe lângă un lucru atât de rar fără să-l fi văzut. Lumina care cade seara pe albastrul de la Voroneţ nu am făcut-o noi şi nu o putem fabrica. Putem însă să o arătăm cu grija cu care a fost zidită – şi, poate, să fim vrednici de ea.” – Mihail Neamţu, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă
Contact de presă: Secretariatul Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, Camera Deputaţilor ? www.cdep.ro
