Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Indemnizația de dirigenție diferențiată după numărul de elevi, comprimarea grilei de salarizare și situația județului Prahova

Către: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnului Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii
Ministerul Educației și Cercetării, domnului Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Indemnizația de dirigenție diferențiată după numărul de elevi, comprimarea grilei de salarizare și situația județului Prahova

    Stimați domni miniștri,

Proiectul noii legi a salarizării, transmis federațiilor sindicale din învățământ la 20 august 2026, propune ca indemnizația de dirigenție să fie diferențiată în funcție de numărul de elevi din clasă – 10% pentru clasele de până la 20 de elevi, 15% pentru cele între 21 și 30 de elevi și 20% pentru clasele cu peste 30 de elevi. Calculul s-ar raporta, potrivit reprezentanților sindicali, la o valoare de referință de 4.000 de lei, iar nu la salariul de bază al profesorului, ceea ce ar face ca, pentru clasele mici, indemnizația să scadă față de nivelul actual.

Un asemenea mecanism, domnilor miniștri, așază stimulentul financiar exact în locul grexit, în sensul că răsplătește acceptarea unor clase cât mai numeroase, deși toate dovezile pedagogice arată că elevii învață mai bine în colective mai mici, unde profesorul are timp pentru fiecare, iar în același timp, penalizează dirigintele unei clase de 18 elevi dintr-o școală rurală sau de munte, unde munca de diriginte nu este mai ușoară, ci adesea mai grea: elevi din familii vulnerabile, navetă, absenteism, legătura cu părinți plecați la muncă în străinătate. Nu numărul de elevi măsoară responsabilitatea unui diriginte, iar o normă care leagă plata de mărimea clasei riscă să încurajeze aglomerarea colectivelor tocmai în școlile care ar avea nevoie de contrariul.

La aceasta se adaugă comprimarea grilei de salarizare, semnalată de reprezentanții sindicali: diferențe prea mici între începutul și finalul carierei, de ordinul câtorva zeci de lei între trepte, care golesc de sens progresul profesional, precum și ruperea echivalențelor stabilite anterior între funcții din învățământ și funcții corespondente din alte sectoare bugetare. Toate acestea vin după un an în care, potrivit acelorași reprezentanți, sistemul de învățământ a pierdut peste 1,41 miliarde de lei ca urmare a măsurilor din Legea nr. 141/2025 — majorarea normei didactice, reducerea cuantumului plății cu ora și creșterea efectivelor de elevi la clasă. Cele aproximativ 3 miliarde de lei prevăzute acum pentru circa 300.000 de angajați trebuie așadar cântărite în raport cu ceea ce s-a tăiat înainte, nu prezentate ca un câștig net.

Având în vedere cele expuse, domnilor miniștri, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este fundamentarea pedagogică și economică a diferențierii indemnizației de dirigenție după numărul de elevi din clasă și cum răspundeți semnalului că această construcție creează un stimulent pentru acceptarea unor colective mai numeroase, contrar interesului elevilor?
2. Confirmați că indemnizația de dirigenție se va calcula prin raportare la o valoare de referință de 4.000 de lei, iar nu la salariul de bază al cadrului didactic, și puteți prezenta, comparativ, cuantumul actual și cel propus pentru fiecare dintre cele trei praguri de mărime a clasei?
3. Câți diriginți din învățământul preuniversitar vor primi, prin aplicarea acestui mecanism, o indemnizație mai mică decât cea aflată astăzi în plată, defalcat pe mediul urban și rural?
4. Care este situația județului Prahova — câte clase din învățământul preuniversitar au până la 20 de elevi, câte între 21 și 30 și câte peste 30, defalcat pe unități de învățământ și pe medii de rezidență, și câți diriginți din județ ar urma să treacă în pragul cel mai mic de indemnizare?
5. Ce urmări va avea acest mecanism asupra școlilor rurale și de munte din județul Prahova — între care unitățile din zona Vălenii de Munte, de pe valea Teleajenului și din localitățile montane —, unde efectivele reduse de elevi ar atrage indemnizația cea mai scăzută, deși activitatea de diriginte presupune acolo dificultăți suplimentare?
6. Care a fost, pentru județul Prahova, impactul financiar al măsurilor din Legea nr. 141/2025 — majorarea normei didactice, reducerea plății cu ora și creșterea efectivelor de elevi la clasă —, exprimat în sume pierdute din veniturile personalului și în număr de posturi didactice desființate?
7. Cum justificați comprimarea grilei de salarizare, cu diferențe reduse între treptele de vechime și gradele didactice, și în ce fel această construcție mai păstrează un stimulent pentru obținerea gradelor didactice și pentru rămânerea în profesie?
8. Din ce motive au fost înlăturate echivalențele stabilite anterior între funcții din învățământ și funcții corespondente din alte sectoare bugetare, și cum se împacă această ruptură cu principiul unicității legii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice?