Deputatul AUR Ştefăniţă Avrămescu consideră promulgarea legii care deblochează proiectele hidroenergetice o victorie importantă pentru securitatea energetică a ţării.
Acesta atrage atenţia că Nicuşor Dan trebuia să promulge legea cu mult timp în urmă, după ce a încercat să îi blocheze intrarea în vigoare, în timp ce investiţii strategice de sute de milioane de euro au rămas pe loc, iar România a devenit tot mai vulnerabilă energetic.
“Astăzi putem vorbi despre o mare victorie pentru România şi pentru securitatea energetică a ţării. După ce a atacat legea la Curtea Constituţională şi, după ce a pierdut acolo, a retrimis-o Parlamentului spre reexaminare, preşedintele Nicuşor Dan a promulgat în cele din urmă legea în forma menţinută de Parlament. Ani întregi, proiecte hidroenergetice începute şi ajunse în stadii avansate de execuţie au rămas blocate în timp ce România pierdea capacităţi de producţie şi devenea tot mai vulnerabilă energetic.
Astăzi se deschide, în sfârşit, drumul pentru finalizarea unor investiţii pe care statul român a cheltuit deja sume uriaşe. Este cu atât mai important cu cât vorbim despre proiecte precum Răstoliţa, unde lucrările sunt realizate în proporţie de peste 90%, iar investiţiile efectuate depăşesc 200 de milioane de euro. Ani la rând, Hidroelectrica s-a lovit de legislaţia de mediu şi de procesele deschise de organizaţii ecologiste, în timp ce USR s-a poziţionat politic împotriva legii. Am ajuns astfel în situaţia absurdă în care România avea hidrocentrale aproape terminate, bani deja investiţi, nevoie de energie şi totuşi era împiedicată să le pună în funcţiune.
Protejarea mediului este necesară, dar nu poate deveni pretextul pentru paralizarea infrastructurii strategice a României. Nu putem închide capacităţi pe cărbune, nu putem avea proiecte hidroenergetice blocate, nu putem aştepta ani întregi după noi capacităţi şi apoi să ne mirăm că România ajunge dependentă de importuri în momentele în care producţia internă nu acoperă consumul. Hidroenergia este producţie internă, regenerabilă şi controlabilă, iar într-un sistem energetic care are nevoie de capacităţi care pot răspunde rapid variaţiilor de consum, valoarea ei nu poate fi redusă doar la numărul de megawaţi instalaţi.
Mai există şi o absurditate care trebuie spusă răspicat: o parte dintre aceste investiţii au fost începute înainte ca amplasamentele lor să fie introduse ulterior în arii naturale protejate. Statul român a ajuns astfel să investească sute de milioane în infrastructură, să o ducă aproape de finalizare şi apoi să îşi blocheze singur investiţiile prin reglementări adoptate ulterior. În cazul Răstoliţa, lucrările au început încă din 1989. Nu putem transforma investiţii realizate în proporţie de peste 90% în monumente ale incapacităţii administrative.
De aceea, promulgarea acestei legi trebuie privită ca începutul unei schimbări de direcţie. România trebuie să îşi protejeze patrimoniul natural, dar trebuie în acelaşi timp să îşi protejeze securitatea energetică, investiţiile publice şi capacitatea de a produce energie în propria ţară. După ani în care România a fost învăţată să închidă, să conserve şi să abandoneze, trebuie să reînvăţăm trei verbe simple: să construim, să finalizăm şi să producem”, a declarat deputatul AUR, Ştefăniţă Avrămescu.
Comments are closed