Astăzi vorbesc despre o rană deschisă în patrimoniul cultural al comunității noastre: Muzeul Zoologic Constantin Romanescu din Dreptu, Poiana Teiului, Neamț. O colecție datând din 1927, rezultat al pasiunii profesorului Constantin Romanescu, prieten al lui M. Sadoveanu, care a fost distrusă de neglijență, dezechilibru instituțional și interese meschinate.
În 2024 am atras atenția Ministerelor despre faptul că renovarea Muzeului finanțată din fonduri europene prin PNRR a fost blocată de constructor, lăsând colecția expusă la factori de mediu neprielnici. A trecut un an, iar răspunsurile oficiale au arătat un dezechilibru lamentabil: muzeul nu intră în subordinea directă a Ministerului Culturii, nu are aviz de înființare, iar responsabilitatea ar părea să aparțină Primăriei Poiana Teiului. Direcția Județeană de Cultură Neamț atrage însă atenția încă din 2021 asupra degradării muzeului și într-un raport arată că, în prezent, colecția nu aparține nimănui, fiind bunuri culturale neclasate, în muzee și colecții nepublice.
Avem, deci, o clădire etichetată ca muzeu, cu exponate valoroase, dar lipsa recunoașterii și a unei guvernanțe clare pun în pericol identitatea noastră națională.
Deși nimeni nu recunoaște colecția zoologică, sunt semne care contrazic această situație: zeci de articole publicate pe google, referințe pe Discover GAL despre valoarea exponatelor, iar în 2023 Primăria a lansat un proiect finanțat din PNRR, de aproximativ 670.000 lei, menționând muzeul ca habitat al unei colecții valoroase.
Cu toate acestea, răspunsurile recente indică faptul că proiectul a fost blocat din interese meschine a unor grupuri politice, iar lucrările și fondurile au fost gestionate într-un cadru lipsit de claritate și responsabilitate.
Faptul că lucrurile nu au funcționat corect sunt arătate de 2 dosare penale aflate pe rol.
Este o problemă care merge dincolo de administrativ. Este vorba despre demnitatea noastră colectivă, despre încrederea cetățenilor în promisiunile de protecție a identității noastre culturale.
Astăzi, referitor la acest muzeu cerem doar deschiderea unei anchete privind deciziile, procedurile de achiziție și gestionarea fondurilor europene, pentru a identifica responsabilitățile și măsuri corective.
Pe viitor avem nevoie de legi care să respecte principiile de integritate politică și administrativă: răspundere pentru decizii și măsuri concrete pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.
Stimați colegi, nu este vorba doar despre un muzeu. Este despre respectul pentru memoria comunității, despre responsabilitatea noastră față de generațiile viitoare și despre modul în care protejăm ceea ce ne definește ca națiune. Trebuie să acționăm cu transparență, să cerem responsabilitate și să reconstruim încrederea în instituțiile care ar trebui să păzească patrimoniul cultural al țării.
Și mă întreb, dacă interesele au fost atât de obscure și de imorale la nivelul unui sat mic din Romania, unde edilii locali și-au dat mâna să sifoneze banii veniți pentru dezvoltarea unei comunități, cum arată oare proiectul derulat de către autorități privind protecția Coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice? Sau protecția altor valori culturale care ne definesc că nație?
Comments are closed