Petrișor Peiu/ Gianina Șerban – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

CĂTRE,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.   

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

Senator AUR Petrișor-Gabriel Peiu  ___________________

Deputat AUR Gianina Șerban ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este impozitul cu cea mai importantă pondere în bugetul de stat, de aproximativ 7,8% PIB.

Conform studiilor anuale cu privire la GAP-ul de TVA (ponderea TVA necolectat la buget din TVA teoretic colectabil, ținând cont de pierderile de venit ca urmare a cotelor reduse de TVA) România înregistrează cel mai ridicat GAP dintre toate statele membre. Conform ultimului studiu disponibil (https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/298d43e2-bd28-11ef-91ed-01aa75ed71a1/language-en) în anul 2022 România a înregistrat un GAP de 30,6%, în scădere față de procentul de 34,6% înregistrat în anul 2021, dar în creștere în ceea ce privește suma necolectată la buget: 8,478 miliarde euro (aproximativ 41,7 miliarde lei) în 2022 față de 8,287 miliarde euro în 2021 (aproximativ 40,8 miliarde lei).

GAP-ul înregistrat de România nu este doar în mod constant cel mai mare din UE, dar este semnificativ peste media GAP-ului celor 27 de state membre UE: 5,63% în 2021 și 6,03% în 2022, ceea ce înseamnă un GAP cu peste 500% mai mare în România decât media celor 27 de state, medie care este afectată negativ de randamentul foarte slab al colectării din România. În acest top nedorit, doar Malta înregistrează un GAP comparabil cu România (25,9%), următoarele cele mai slabe performanțe fiind înregistrate de Slovacia și Lituania cu un GAP, însă de mai puțin de jumătate față cel al României (14,6%, față de 30,6%, în 2022).

GAP-ul înregistrat de România a fost în mod constant nu numai cel mai mare din UE, cu toate că România a implementat de-a lungul timpului măsuri similare cu cele adoptate și de alte state UE, în special în ceea ce privește înregistrarea în scop de TVA, dar și al măsurilor de digitalizare, măsuri accelerate în ultimii ani prin introducerea unor sisteme precum RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-TVA, SAF-T, generalizarea RO e-Case de marcat, rezultatele fiind însă unele foarte modeste în ciuda costurilor semnificative pentru implementare la Ministerul Finanțelor Publice, dar și a costurilor foarte mari de conformare din partea companiilor românești.

Fără a avea un studiu cu privire la structura GAP-ului de TVA în România, putem doar presupune că cea mai mare parte a acestuia provine din frauda carusel, TVA neplătit de către companii intrate în insolvență/faliment sau de către firme „fantomă”, precum și din rambursări ilegale de TVA, în special în legătură cu exporturi sau livrări intra-comunitare fictive.

Directiva 2006/112/CE permite statelor membre să aplice taxare inversă la vânzările unor bunuri considerate ca prezentând risc de fraudă, condiționat de aprobarea de către ECOFIN a aplicării taxării inverse.

În acest moment România aplică deja taxare inversă la produse precum fier vechi, masă lemnoasă, certificate verzi, la comerțul cu energie electrică și gaze naturale (în anumite condiții), la livrările de bunuri imobile, precum și la telefoane mobile, computere personale și console de jocuri pentru facturi mai mari de 22.500 lei.

Rezultă deci că taxarea inversă este o metodă de combatere a evaziunii la TVA.

Având în vedere acest lucru, propunem extinderea taxării inverse la toate bunurile și serviciile. Pentru livrările de bunuri care sunt susceptibile consumului final și pentru prestările de servicii, propunem aplicarea taxării inverse doar pentru facturile ce depășesc plafonul aplicat în prezent la livrările de telefoane mobile, computere personale și console de jocuri, de 22.500 lei.

Având în vedere că taxarea inversă deja se aplică pentru toate achizițiile intracomunitare și pentru produsele considerate de risc, conform art. 321 din Codul fiscal, extinderea aplicării ei va presupune costuri de implementare derizorii.

Având însă în vedere că taxarea inversă este o măsură de simplificare care are ca efect secundar reducerea semnificativă a numărului de cereri de rambursare de către companii, pe lângă efectul evident pozitiv asupra creșterii colectării prin eliminarea completă a fraudei carusel, a rambursărilor necuvenite de TVA și reducerea semnificativă a pierderilor de venituri la buget ca urmare a insolvențelor și falimentelor, aplicarea prezentei propuneri legislative va duce și la:

• Reducerea costurilor de finanțare a TVA la achiziții – (până la rambursare), pentru companiile românești care derulează investiții a TVA -ului plătit pentru input-uri (intrări) de către companiile ce produc în special pentru export sau a producătorilor pentru care se aplică taxarea inversă pentru produsele lor (ex. producătorii români de cereale);
• Eliminarea problemelor cauzate de plată cu întârziere a facturilor emise de contribuabili, inclusiv către autorități publice, coroborată cu obligația de plată a TVA colectat (dar încă neîncasat) pe data de 25 ale lunii următoare;
• Reducerea semnificativă a numărului și a valorii cererilor de rambursare a TVA va duce și la reducerea numărului de inspectori fiscali care astăzi sunt ocupați cu inspecții fiscale necesare pentru aprobarea cererilor de rambursare și folosirea acestor specialiști în verificarea altor tipuri de impozite sau în îndrumarea contribuabililor ce solicită asistența pentru a se conforma voluntar;
• Eliminarea discriminării între achiziții intracomunitare de bunuri și servicii (unde se aplică taxare inversă) și achiziția acelorași bunuri și servicii de la companii înregistrate în România (unde TVA trebuie plătit și recuperat ulterior, deci trebuie finanțat de cumpărător);
• Reducerea costurilor de conformare pentru contribuabili;
• Reducerea numărului de litigii între contribuabili și ANAF.

Având de asemenea în vedere faptul că taxarea inversă se aplică doar în cazul în care atât vânzătorul cât și cumpărătorul sunt persoane impozabile înregistrate în scop de TVA (B2B) și că aceasta măsură nu poate fi, deci, aplicabilă în cazul achizițiilor de bunuri și servicii de către instituțiile publice locale sau centrale și nici în cazul achizițiilor efectuate de către asociații și fundații, pentru acestea propunem introducerea plății defalcate a TVA înscris de către vânzător pe factură, într-un cont special deschis de organul fiscal central la Trezoreria Statului.

INIȚIATORI:

Senator AUR Petrișor-Gabriel Peiu  ___________________

Deputat AUR Gianina Șerban ___________________

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Legea 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Art. 331 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 331 – Măsuri de simplificare

(1) Prin excepție de la prevederile art. 307 alin. (1), în cazul operațiunilor taxabile, persoana obligată la plata taxei este beneficiarul pentru operațiunile prevăzute la alin. (2) Condiția obligatorie pentru aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316.

(2) Operațiunile pentru care se aplică taxarea inversă sunt:

a) livrarea următoarelor categorii de bunuri:

1. bunuri care nu sunt în principiu destinate ca atare consumatorilor finali, inclusiv construcțiile, astfel cum sunt definite la art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 2, părțile de construcție și terenurile de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opțiune. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare bunurilor care nu sunt în principiu destinate consumatorilor finali;

2. livrarea de bunuri, altele decât cele menționate la pct. 1.

b) prestarea de servicii;

c) livrarea de energie electrică și gaze naturale;

d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, astfel cum sunt definite la art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile în conformitate cu art. 12 din directivă, precum și transferul altor unități care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu aceeași directivă;

e) transferul de certificate verzi, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. h) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

f) livrările de aur de investiții efectuate de persoane impozabile care și-au exercitat opțiunea de taxare și livrările de materii prime sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie, către cumpărători persoane impozabile.

(3) Pe facturile emise pentru livrările de bunuri prevăzute la alin. (2) lit. a) pct. 1 precum și pentru livrarea bunurilor prevăzute la alin. (2) lit. a) pct. (2), lit. b)-c) în condițiile prevăzute la alin (6), furnizorii/prestatorii nu vor înscrie taxa colectată aferentă. Beneficiarii vor determina taxa aferentă, care se va evidenția în decontul prevăzut la art. 323, atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă. Beneficiarii au drept de deducere a taxei în limitele și în condițiile stabilite la art. 297-301.

(4) De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atât furnizorii, cât și beneficiarii. Prin normele metodologice se stabilesc responsabilitățile părților implicate în situația în care nu s-a aplicat taxare inversă.

(5) Prevederile prezentului articol se aplică numai pentru livrările de bunuri/prestările de servicii în interiorul țării.

(6) Pentru livrarea bunurilor/prestarea serviciilor prevăzute la alin. (2) lit. a) pct. 2, lit. b)-c) se aplică taxarea inversă numai dacă valoarea bunurilor livrate/ serviciilor prestate, exclusiv TVA, înscrise într-o factură, este mai mare sau egală cu 22.500 lei.”

2. După articolul 331 se introduce un nou articol, art. 331¹, cu următorul cuprins:

“Art. 331¹ – Plata defalcată a TVA

(1) Pentru achizițiile de bunuri sau servicii, autoritățile publice centrale și autoritățile publice locale, astfel cum sunt definite în Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, entitățile aflate în subordinea acestora și care nu sunt înregistrate în scop de TVA, precum și asociațiile și fundațiile înființate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și care nu sunt înregistrate în scop de TVA, plătesc TVA înscrisă pe factură într-un cont special deschis de către organul fiscal central la Trezoreria Statului.

(2) Pe facturile emise pentru vânzările de bunuri/prestările de servicii prevăzute la alin. (1), furnizorii/prestatorii vor înscrie TVA pe factura împreună cu mențiunea „Plata defalcată a TVA” și indicarea contului special pentru plata TVA.

(3) Pentru facturile emise in conformitate cu prevederile alin. (2), furnizorii/prestatorii nu vor evidenția TVA înscrisă pe factura în taxa colectată aferenta decontului prevăzut la art. 323.”

Art. II – (1) În termen de 30 de zile de la adoptarea prezentei legi, Ministerul Finanțelor Publice este obligat să solicite Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene – ECOFIN o derogare de la prevederile Directivei 2006/112CE privind regimul comun al taxei pe valoarea adăugată.

(2) Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 a lunii următoare obținerii derogării menționate la alin. (1).

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.