Comisia națională de educație a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a organizat miercuri, 17 septembrie, la Parlamentul României, o conferință în care a fost abordată tema „Falimentarea educației. Proiectul omului nou”. Evenimentul a reunit zeci de politicieni, profesori și specialiști din domeniul educației care au prezentat deficiențele din sistemul de învățământ și au elaborat primele soluții pentru îmbunătățirea educației din România.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a atras atenția asupra problemelor ignorate de factorii decidenți, precum birocrația excesivă, lipsa accesului la școală pentru o treime dintre copii și subfinanțarea cronică a învățământului. Senatorul a evidențiat legătura directă dintre rata sărăciei la nivel național și subvenționarea programelor de învățământ.
„Am reușit printr-un elitism să transformăm într-o olimpiadă de birocratizare formarea și existența profesorilor. Astăzi, de exemplu, suntem preocupați de subiecte care nu au nicio legătură cu formarea copiilor, de listă de lucrări, de anexe, de dosare (…). Până la urmă scopul esențial pe care trebuie să-l aibă un profesor în viață e să transmită cunoștințe într-un mod cât mai adecvat.
O treime dintre copii nu au acces la școală sau au acces la o școală sub standard. Aici vorbim de copiii din mediul rural, din orașele mici, și este o chestiune dramatică. Ce înseamnă acest lucru? Prima consecință este că participarea la piața muncii a forței de muncă în România este de 63% și s-ar cam suprapune cele două procentaje” a declarat Petrișor Peiu.
„Elefantul din mijlocul tuturor sufrageriilor este subfinanțarea din educație (…). Reducerile din niciun sector nu au consecințe atât de dezastruoase precum cele din educație. Tot ceea ce taie astăzi din educație se va vedea în fiecare an din următorii 20 de ani” a adăugat senatorul Petrișor Peiu cu privire la actualele măsuri de austeritate girate de Ministerul Educației.
Deputatul AUR Veronica Grosu a criticat atitudinea actualilor guvernanți care tratează cu indiferență nemulțumirile profesorilor care protestează în stradă împotriva măsurilor de austeritate.
„Ceea ce mă doare cel mai tare este că încearcă să inducă în rândul populației, a părinților, profesorilor, elevilor, studenților și altor beneficiari ai sistemului de educație că solicitările profesorilor se concentrează în primul rând pe mărimea salariilor, ceea ce e complet fals”, a declarat Veronica Grosu.
Aceasta a adăugat că a transmis o interpelare premierului Ilie Bolojan în care a expus problema comasării unităților școlare, un număr de 850 școli urmând să se reorganizeze în anul școlar 2025-2026.
Profesorul universitar Radu Baltasiu a pus sub semnul întrebării capacitatea actualei guvernări de a controla fenomenele care planează asupra educației precum abandonul școlar și analfabetismul funcțional și a subliniat importanța experților din domeniul educației în luarea deciziilor.
„Dacă nu și-l asumă, atunci dumneavoastră în calitate de cetățeni, experți, profesori, oameni politici, suntem chemați să spunem nu acestui fenomen și să găsim soluții”, a susținut Radu Baltasiu.
Virgiliu Vlăescu, senator AUR, a ridicat problema eficienței mecanismului „butonul roșu” care permite raportarea anonimă a abuzurilor cu care se confruntă studenții. Senatorul a atras atenția că această modalitatea nu și-a dovedit eficiența conform studiilor de specialitate, în încercarea de combatere a abuzurilor, recomandările fiind ca raportările să rămână transparente.
„Anonimitatea online crește probabilitatea comportamentelor agresive. Atât timp cât rămâi în spatele unui personaj, unui avatar, se reduc inhibițiile sociale și cresc riscul rapoartelor false sau exagerate, așa arată studiul. Elevii care raportează anonim nu își asumă responsabilitatea pentru acțiunile lor, ceea duce în timp la lipsă de empatie și la o atitudine de evitare a consecințelor. (…)
Un studiu făcut pe 1.207 raportări de abuz fizic, arată că doar 15% din raportări anonime se confirmă, față de peste 40% din cele care nu sunt anonime. Deci, raportarea anonimă presupune și un factor de subiectivitate sau de falsitate”, a afirmat senatorul Virgiliu Vlăescu.
La rândul său, senatorul AUR Andrei Dîrlău, a prezentat pe baza documentelor influențarea mediului educațional din România de curente ideologice care urmăresc construirea omului nou precum neomarxismul care impune corectitudinea politică.
„Căutarea adevărului azi e interzisă de marii închizători ai corectitudinii politice. Eticele ei sunt cunoscute. Atacarea programelor școlare în numele multiculturalismului, impunerea unor coduri de limbaj totalitare, modelul Orwell, e vorba de totalitarism, cursuri obligatorii de formare a sensibilității, adică îndoctrinarea ideologică a studenților. Political correctness e o lovitură ce țintește însăși inima societății și reputația care înseamnă modelarea, formarea viitorului”, a spus senatorul AUR Andrei Dîrlău.
Din partea Comisiei naționale de educație a AUR a luat cuvântul și lectorul universitar Corina Pantelimon. Dumneaei a subliniat că sistemul de educație este mai mult decât un simplu instrument prin care statul își creează proprii cetățeni capabili să-l susțină. Sistemul educațional trebuie să dezvolte oameni care să-și întemeieze propriile familii, să-și susțină propria identitate națională, să fie responsabili și, la nevoie, să ofere statului o direcție mai bună. În opoziție cu actual ministru al Educației pentru care sistemul educațional este funcțional în sine, fiind nevoie doar de mici ajustări, lectorul universitar propune reformarea acestuia astfel încât să asigure atât necesarul de forță de muncă pentru piața din țară, cât și crearea unei elite capabile să dezvolte cultura română. Corina Pantelimon a subliniat că nicio reformă a sistemului de educație nu poate avea loc cu adevărat dacă în prealabil nu s-a răspuns la întrebarea „ce fel de om dorim să creăm prin acest sistem?”.
„Ce fel de oameni dorim să devină copii care ies din sistemul de educație? Să devină resurse umane, cetățeni fideli, gestionabili după bunul plac al guvernanților sau vrem să avem oameni cu propriile familii stabile, cu respect față de Biserică, integrați în formele de cultură locale, capabili să interogheze și să controleze la nevoie statul. Ce fel de oameni dorim să creștem?”
La rândul lor, experții și profesorii au prezentat și reiterat lipsa finanțării învățământului, comasarea haotică a unităților școlare, reforma programei, dar și inițiative de sprijin pentru elevii români, menite să prevină abandonul școlar. Problemele și măsurile identificate vor constitui direcții strategice în elaborarea programului ce va fi propus pentru Guvernul alternativ AUR.
Comments are closed