Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Minoritatea română înrudită din Federația Rusă, indiferent de apelativele folosite în privința membrilor ei

Adresată:

Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4 Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 28.01.2025

Obiectul întrebării: Minoritatea română înrudită din Federația Rusă, indiferent de apelativele folosite în privința membrilor ei

Stimate domnule ministru,

Cadrul juridic bilateral dintre România și Federația Rusă în materie de minorități este definit de:

a) Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă, semnat la Moscova, la 4 iulie 2003, și

b) Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind cooperarea în domeniul culturii, științei și învățământului, semnat la Moscova, la 27 septembrie 1993.

Tratatul din 2003 prevede că părțile semnatare respectă, asigură și ocrotesc, în condiţii de egalitate deplină în faţa legii, fără nicio discriminare, identitatea etnică, culturală, lingvistica și religioasă a persoanelor care locuiesc în România și care se considera, conform originii lor, ca aparţinând minorităţii ruse și, respectiv, persoanelor care locuiesc în Federaţia Rusă și care se considera, conform originii lor, ca aparţinând minorităţii române, indiferent de apelativul folosit în privinţa lor în societate și de regiunile în care ele locuiesc pe teritoriul fiecărei părţi contractante. De asemenea, părţile contractante s-au angajat să aplice normele și standardele ONU, OSCE și ale Consiliului Europei în domeniul drepturilor aparținând minorităților naționale.

La recensămintele generale ale populației din Federația Rusă etnicii români sunt înregistrați atât cu etnonimul propriu (Români), cât și cu infranimele românești (Moldoveni, Moldovani, Basarabeni și Basarabi) sau cu un exinim slav (Volohi/Volofi). În accepția Tratatului din 2003, dar și în accepția Legii române nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aceștia sunt considerați, indiferent de apelativul folosit în privința lor în societate, ca fiind de origine etnică/națională română.

Minoritatea națională română din Federația Rusă este distribuită neuniform, primele cinci cele mai mari concentrații de etnici români fiind în: a) orașul Moscova și regiunile limitrofe Moscova și Kaluga; b) regiunea Tiumen (districtul autonom Iamalo-Neneț și Districtul autonom Hantî-Mansi – Iugra); c) orașul Sankt Petersburg și regiunea limitrofă Leningrad; d) regiunea Rostov; e) ținutul Krasnodar.

Între ultimele două recensăminte generale ale populației Federației Ruse minoritatea națională română a descrescut drastic în toate unitățile teritorial-administrative de nivelul III (republici naționale, ținuturi (inclusiv ținuturi naționale autonome), regiuni (inclusiv regiuni naționale autonome), cu o singură excepție – regiunea Kaluga din districtul federal Centru, unde numărul etnicilor români a crescut între ultimele două recensăminte de la 2 542 la 4 061 de persoane, ceea ce a constituit o creștere de 60,66%.

Printre cele 27 de state membre ale UE, România are a doua ca mărime minoritate înrudită în Federația Rusă, după Germania, în condițiile în care, potrivit datelor oficiale furnizate de autoritățile ruse în baza ultimelor două recensăminte ale populației din Federația Rusă, statele membre UE aveau în această țară minorități înrudite însumând, după cum urmează:

Ambasada României în Federația Rusă susține, în mod vădit fals, pe pagina sa oficială de internet, la compartimentul „Comunitatea românească”, următoarele: „Comunitatea românească din Federaţia Rusă nu este constituită în asociaţii, societăţi
culturale sau alte forme asociative”.

De asemenea, Ambasada României în Federația Rusă arată pe pagina sa oficială de internet: „Comunitatea românească din Federaţia Rusă este formată în principal din tineri care îşi desfăşoară temporar activitatea în cadrul unor companii multinaţionale sau locale, studenţi, masteranzi, doctoranzi care studiază la instituţii de învăţământ superior din Federaţia Rusă, oameni de cultură, artişti, cercetători şi cadre didactice universitare. Ambasada României la Moscova acorda asistenţă membrilor comunităţii româneşti şi cetăţenilor români din Federaţia Rusă şi menţine permanent contactul cu aceştia”.

Potrivit informațiilor disponibile public, minoritatea națională română, indiferent de apelativele folosite în societate în privința membrilor ei, este constituită în asociații, societăți culturale sau alte forme asociative. Acestea asociații, societăți sau forme asociative utilizează în denumirile și documentele lor atât etnonimul Român, cât și infranimul românesc Moldovean.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual, fără abatere de la subiect:

1. Motivele pentru care Ambasada României la Moscova prezintă pe pagina sa oficială de internet date vădit false și/sau denaturate privind minoritatea noastră națională înrudită din Federația Rusă.

2. În ce orizont de timp Ministerul Afacerilor Externe și misiunea diplomatică a României la Moscova pot asigura aducerea informațiilor de pe pagina sa oficială de internet în conformitate cu realitatea din teren.

3. Ce contacte a menținut Ambasada României la Moscova, în ultimii doi ani, cu asociațiile etnicilor români din Federația Rusă și ce sprijin concret le-a acordat acestora în vederea păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

4. Cum au contribuit, în ultimii doi ani, Ministerul Afacerilor Externe și misiunea diplomatică a României la Moscova la întărirea legăturilor cu românii din Federația Rusă şi cum au acţionat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

5. Dacă autoritățile Federației Ruse au împiedicat în vreun fel întărirea legăturilor statului român cu etnicii români din Federația Rusă și dacă autoritățile ruse au creat sau nu obstacole în calea acțiunilor statului român pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a etnicilor români din Federația Rusă.

6. Dacă Ministerul Afacerilor Externe și misiunea diplomatică a României la Moscova au colaborat sau nu cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și cu misiunea diplomatică a acesteia la Moscova pentru acordarea de sprijin în vederea păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a enticilor români din Federația Rusă. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să exemplificați.

7. Ce inițiative și/sau acțiuni proprii a avut în ultimii doi ani Ministerul Afacerilor Externe în sprijinul etnicilor români din Federația Rusă în vederea păstrării, dezvoltării și exprimării identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Precizăm că informațiile solicitate ne sunt necesare pentru buna îndeplinire a mandatului de parlamentar și a atribuțiilor de Secretar al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.