Lilian Scripnic – declarație de presă – Persoanele vulnerabile din România, pe lista nepăsării, în timp ce deficitul locurilor de muncă vacante ne obligă să importăm forţă de muncă străină!

Persoanele vulnerabile din România, pe lista nepăsării, în timp ce deficitul locurilor de muncă vacante ne obligă să importăm forţă de muncă străină!

Persoanele vulnerabile sunt acele persoane care au dobândit o formă de protecţie în România şi care au potenţial redus de autoîntreţinere. Potrivit Legii nr. 219/2015[1] sunt considerate persoane vulnerabile:

a) Persoane care se află în sistemul de protecţie a copilului sau provin din acest sistem;

b) Persoanele din familiile beneficiare de ajutor social;

c) Persoanele cu dizabilităţi;

d) Persoanele care fac parte din familii beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei;

e) Persoanele solicitante de azil sau beneficiare ale protecţiei internaţionale;

f) Persoanele fără adăpost;

g) Orice altă persoană aflată în situaţie de risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai.

De exemplu, unele statistici ne arată că România cheltuie sume considerabile din bugetul public pentru susţinerea persoanelor care sunt încadrate în categoria beneficiară pentru ajutoarele sociale. Numărul beneficiarilor de ajutor social a fost, în februarie2023, de 165.425 persoane, iar cheltuielile s-au ridicat la aproximativ 9 milioane de euro. Tot din rândul statisticilor aflăm că, în România, 53% din populaţie este afectată de lipsa locurilor de muncă, iar 31% dintre persoanele care sunt apte de muncă sunt inactive. Toate acestea, în condiţiile în care la noi în ţară există o rată a locurilor de muncă vacante de 0.9%, conform Ziarului Financiar care relatează situaţia din al treilea trimestru din anul 2022.În acest moment, avem aproximativ 200.000 de muncitori proveniţi din spaţiul extra-comunitar, iar cifra aceasta poate atinge un vârf de 340.000 de muncitori până la finalul anului în curs.Observăm, aşadar, o nevoie a României de ocupare a locurilor de muncă vacante, români care reclamă lipsa locurilor de muncă, persoane apte de muncă care sunt inactive şi un număr tot mai mare de personal străin care se înrădăcinează în câmpul muncii din ţara noastră.

Apelăm la importul de forţă de muncă costisitor şi continuăm să plătim ajutoare sociale unor persoane care printr-un minim efort, organizat şi concentrat, ar putea fi ajutate şi incluse în câmpul muncii, moment care ar reprezenta un real avantaj social şi economic pentru ţara noastră.

Soluţia pe care o aduc în atenţia politicienilor de la putere se află în curtea întreprinderilor sociale! Importanţa acestor întreprinderi sociale se regăseşte şi în raportul Comisiei Europene, care a făcut obiectul unei comunicări către Parlamentului European încă din data de 09.12.2021. Citez introducerea acestui document: ,,În fiecare zi, aproximativ 2,8 milioane de entităţi din sectorul economiei sociale din Europa oferă soluţii concrete şi inovatoare la principalele provocări cu care ne confruntăm. Acestea creează şi menţin locuri de muncă de calitate, contribuie la incluziunea socială şi pe piaţa muncii a grupurilor dezavantajate şi la asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi, stimulează dezvoltarea economică şi industrială durabilă, promovează participarea activă a cetăţenilor în societăţile noastre, joacă un rol important în cadrul sistemelor de protecţie socială din Europa şi revitalizează zonele rurale şi zonele depopulate din Europa”.

Guvernanţi şi reprezentanţi politici ai acestei ţări, datoria dumneavoastră prin exercitarea mandatului activ pe care îl ocupaţi este să întreprindeţi acţiuni şi să luaţi măsuri care să aducă plusvaloare sectoarelor de activitate din România.

Recomand şi cer ca actorii responsabili cu dinamica muncii din România să se aşeze la masa consultărilor cu reprezentanţii întreprinderilor sociale din ţara noastră pentru a ameliora cadrul legislativ şi pentru a încuraja aceste entităţi să-şi desfăşoare activitatea promovând incluziunea socială a persoanelor vulnerabile. Astfel, reducând cheltuielile mari ale statului Român cu întreţinerea acestor persoane şi contribuind în acelaşi timp, la o colectare de taxe şi impozite pe muncă mai mare în detrimentul cheltuielilor sociale, aşadar, consolidând un climat social mai sigur şi sustenabil prin faptul că atât întreprinderile sociale cât şi beneficiarii acestora nu vor emigra sau nu vor părăsi câmpul muncii din România!

Dumnezeu să binecuvânteze România!