Acatrinei Dorel și Pușcașu Lucian – interpelare către Guvernul României – Cum ați cheltuit, concret, pe capitole bugetare, banii împrumutați de România și câte generații de români vor munci pentru plata acestor împrumuturi?

Adresată: Domnului Nicolae CIUCĂ, Prim-ministru al Guvernului României

De către:  Deputat ACATRINEI Dorel-Gheorghe, deputat PUȘCAȘU Lucian-Florin

      circumscripția electorală nr. 35, Suceava

Obiectul interpelării: Cum ați cheltuit, concret, pe capitole bugetare, banii împrumutați de România și câte generații de români vor munci pentru plata acestor împrumuturi?

Domnule Prim-ministru,

            Câștigurile românilor se duc pe dobânzi, cel puțin la nivel de STAT. Depășim media europeană la sumele date lunar pentru dobânzi la împrumuturile contractate de stat, iar asta înseamnă că aproape 2% din PIB-ul României se duce pe dobânzi, în timp ce 56% din datoria publică a României este în valută, expusă suplimentar riscului valutar al fluctuației de curs. Un sector bancar mai mic de cinci ori decât media europeană nu poate absorbi o datorie de circa 48% din PIB. În afară de inflație, de bugetelor de venituri şi cheltuieli împovărate de costurile clientelei politice și de partid, deficitul bugetar se confruntă cu o nouă constrângere, iar următorii ani vor fi definitorii. Este vorba de nivelul datoriei publice şi de costurile bugetului public cu dobânzile. Cheltuielile cu dobânzile sunt, deja, mai mari decât mediile europene. Noi alocăm cca. 2% din PIB pentru dobânzi la datoria publică. Faptul că 56% din datoria noastră publică este în valută este o sarcină suplimentară pentru români, iar soluția este să îmbunătățim ratingul de țară pentru a reduce cheltuielile cu dobânzile, dar și un deficit bugetar mai mic și costuri mai mici cu funcționarea statului prin eliminarea cheltuielilor cu clientea politică și de partid pentru creșterea investițiilor.

Dobânzile pe care le plătește România pentru a se împrumuta în ultima perioadă au atins cote record. Cu cât deficitul bugetar este mai mare, cu atât este mai probabil ca datoria publică a țării să continue să crească pentru a acoperi acest deficit. Singura modalitate pentru a rupe această legătură directă de cauzalitate ar fi creșterea semnificativă a încasărilor statului prin eradicarea evaziunii fiscale și debranșarea clientelei politice de la banul public.

România continuă să aibă unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Creșterea anuală a datoriei publice este direct proporțională cu avansul deficitului bugetar. Raportat la PIB, observăm că, în cea mai mare parte, banii împrumutați în fiecare an merg către acoperirea deficitului bugetar care, în mare parte, finantează consumul, risipa banului public, pensiile speciale, finanțarea partidelor parlamentare de la bugetul de stat, etc.

Datoria externă totală a României, publică și privată, a crescut în anul 2022 cu 6,13 miliarde dolari, la un total istoric de 142, 7 miliarde dolari, arată datele publicate de BNR. Din volumul total, la 31 decembrie 2022, datoria externă pe termen lung a însumat 97,6 miliarde de euro, iar datoria pe termen scurt a fost de 45,03 miliarde de euro, în creștere cu 15,4%.

Față de această situație, solicităm răspuns la următoarea interpelare: Cum au fost cheltuiti, concret, pe capitole bugetare, banii împrumutați de Romania și în ce perioadă vor fi restituite aceste împrumuturi, câte generații de români vor munci pentru plata acestora? Aveți în vedere eliminarea finanțării partidelor parlamentare de la bugetul de stat, eliminarea pensiilor speciale și debranșarea clientelei politice și de partid de la bugetul de stat pentru reducerea deficitului bugetar?