“Transporturile aeriene din România rămân la sol”
Tot ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, întreaga criză, nu s-a reflectat doar în domeniul sănătăţii, ci şi în cel economic, social şi umanitar. Ca parte a unui efort “global”, guvernele din întreaga lume au impus blocaje totale sau parţiale, au închis graniţele, au impus restricţii stricte de călătorie şi au emis avertismente care atenţionează împotriva călătoriilor inutile. Deoarece aceste măsuri au dus la o scădere fără precedent a cererii de călătorii aeriene, aviaţia a devenit unul dintre sectoarele cele mai afectate.
Reducerea drastică a călătoriilor aeriene a cauzat o lipsă severă de lichidităţi în industria aviaţiei, punând în pericol viabilitatea financiară a acesteia şi punând în pericol milioane de locuri de muncă dependente de industrie. Toate părţile interesate din domeniul aviaţiei, inclusiv, dar fără a se limita la companiile aeriene, aeroporturile, furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi producătorii aerospaţiali, precum şi toţi participanţii din lanţul valoric, se confruntă cu provocări ce presupun continuitatea afacerii şi chiar supravieţuirea ei.
Aduc în discuţie subiectul companiei aeriene româneşti Blue Air, care avea probleme de ceva vreme – anunţul de marţi, 6 septembrie 2022, că toate zborurile operate de compania aeriană vor fi anulate, a luat prin surprindere pe toată lumea de pe piaţa locală. Aceasta a inclus atât clienţii, cât şi piaţa formată din operatorii aerieni şi turoperatori.
Ministerul Mediului, prin Agenţia Fondului pentru Mediu, a dispus îngheţarea finanţelor companiei din cauza faptului că aceasta nu şi-a achitat o datorie de 28 de milioane de lei. Ca răspuns, firma a declarat că toate zborurile vor fi oprite până la ridicarea reţinerii. A doua zi, Ministerul Mediului a aprobat deblocarea conturilor Blue Air şi a dispus reeşalonarea datoriilor pe o perioadă de 12 luni.
Ar fi trebuit să se implementeze soluţii din timp, ştiut fiind că în perioada anterioară s-a trecut prin multe circumstanţe dificile, în afară de criza COVID, a existat o perioadă în care au existat probleme legate de serviciile la sol şi de lipsa personalului de zbor. Alte companii aeriene au anulat, de asemenea, zboruri din diverse motive. Dar nu am auzit niciodată ca o companie aeriană să îşi anuleze toate zborurile, aşa cum au făcut-o cei de la Blue Air.
Pentru a nu crea complicaţii pentru pasageri, atât autorităţile statului, cât şi Blue Air au fost obligate să respecte legile şi să ajungă la un acord. Acest lucru sugerează că nu au fost luate toate măsurile până în ultima secundă pentru a preveni această problemă, iar acum compania Blue Air dă vina pe autorităţi, iar autorităţile dau vina pe Blue Air, ceea ce nu cred că este cea mai bună poziţie.
În ciuda afirmaţiei companiei, potrivit căreia notificarea se aplică doar avioanelor care plecau de pe aeroporturile naţionale, clienţii de pe aeroporturile naţionale şi internaţionale au fost nevoiţi să se descurce singuri, găsind rute alternative spre casă. Sute de pasageri se aflau, deja, la porţile de îmbarcare pentru zborurile de întoarcere spre casă, când au aflat că zborul lor a fost anulat.
În aceste condiţii, pasagerii trebuie să suporte acest inconvenient, şi uităm că, până la urmă, ei sunt cei care susţin întreaga afacere şi, prin urmare, merită respect. Pasagerii, în această situaţie, vor rămâne cu un mare disconfort, inclusiv financiar. În consecinţă, reputaţia companiei are de suferit. Un tip de transport esenţial este cel aerian, bineînţeles, dacă sunt respecte toate liniile directoare.
S-a convenit repatrierea românilor cu ajutorul Tarom, care ar urma să primească 5 milioane de lei din banii de rezervă ai Ministerului Transporturilor. Chiar dacă compania naţională a fost desemnată să repatrieze cetăţenii, situaţia este complicată, deoarece Tarom ar trebui să aloce flotă şi personal pentru fiecare zbor şi să găsească un slot liber pe fiecare dintre aeroporturile unde sunt blocaţi românii, totul respectând propriul program de zbor.
În plus, Blue Air a emis un comunicat prin care îşi avertizează clienţii cu zboruri planificate până la 10 octombrie 2022 să nu ajungă la aeroporturile de plecare.
Pe lângă pasageri, companiile de turism care au contractat zboruri charter de la Blue Air sunt, de asemenea, sunt afectate în mod negativ şi trebuie să plătească despăgubiri turiştilor, ca urmare a anulării zborurilor Blue Air. Agenţiile de turism au puţine şanse să îşi recupereze banii în aceste zile din cauza obligaţiilor tot mai mari ale Blue Air faţă de furnizorii săi, care, potrivit informaţiilor oferite de oficialii companiei, se ridică la 230 de milioane de euro.
În toamna anului 2020, ministrul Lucian Bode, predecesorul lui Cătălin Drulă la Ministerul Transporturilor, a pus în aplicare O.U.G. nr. 139/2020, prin care statul a dat 300 de milioane de lei Companiei Blue Air, prin EximBank, bani pe care statul nu-i va recupera niciodată. Asigurările furnizate sunt mizere în comparaţie cu suma acordată de statul roman, 300 de milioane de lei – şase avioane învechite şi un teren în pădurea Băneasa, pe care nu se poate construi. Conform legislaţiei din 2020, statul ar trebui să deţină în acest moment 75% din Blue Air, aflată în insolvenţă. Ministerul Transporturilor ar fi trebuit să se ocupe de acest acţionariat al statului.
Dacă nu avem spitale, şcoli noi, şosele, drumuri sau instituţii publice reformate, este pentru că furtul este predominant în România. Acest lucru este susţinut pe scară largă de parlamentari ai PNL şi PSD. Şi ţineţi cont că totul se face legal! Pentru că, odată ajunşi la putere, politicienii mediocri exploatează pârghiile guvernamentale pentru a oferi corporaţiilor şi escrocilor acces la fondurile publice!
Nu există răspunsuri