În cadrul ultimei şedinţe a Comisiei pentru constituţionalitate a Camerei Deputaţilor au participat, în calitate de invitaţi, delegaţii Congresului Românilor din Serbia, respectiv Dr. Predrag Balaṧević, Preşedinte al Partidului Neamului Românesc din Serbia şi domnul Zaviṧa Zurž, Preşedinte al Asociaţiei pentru cultura românilor/vlahilor ”Ariadnae Filum”, ocazie cu care distinşii oaspeţi au informat membrii Comisiei cu privire la problemele românilor/vlahilor din Valea Timocului, Serbia. Dr. Predrag Balaṧević a prezentat problemele cu care se confruntă românii care trăiesc în Valea Timocului, arătând că aceştia trăiesc în Serbia fără drepturi elementare, fără şcoli, mass-media şi biserici în limba română. Românii din Serbia sunt o comunitate de aproximativ 300.000 locuitori care trăiesc în 154 sate pur româneşti şi 48 sate mixte. România nu le acordă sprijin, fosta ambasadoare efectuând o vizită în 4 ani.
Zaviṧa Zurž a informat deputaţii că de 20 de ani vin la Bucureşti cu aceleaşi probleme, faptul că sunt români, dar nu au voie să îşi spună “români”, trebuie să se declare “vlahi”, ca şi “moldovenii” în Moldova, şi că în Serbia de Răsărit s-a inventat o nouă limbă “vlahă”, după ce, în ultimul secol, românilor din Valea Timocului li s-au sârbizat numele şi prenumele. Statul sârb a creat două Consilii Naţionale ale Minorităţilor: Român şi Vlah, pentru a dezbina românitatea de aici.Cu toate că, în februarie 2009, Consiliul Naţional Vlah a hotărât că limba minorităţii române “vlahe” este limba română, ulterior, s-a intervenit în acelaşi Consiliu Naţional Vlah pentru a se crea o nouă limbă, “vlahă”, artificială, cu alfabet propriu.Domnul Zurz a arătat că au existat câţiva oameni din România care s-au implicat în problema ”vlahă”, însă România ca stat nu s-a implicat, singura instituţie implicată în Valea Timocului fiind Biserica Ortodoxă Română.
Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor/vlahilor “Ariadnae Filum” a subliniat că românii din Serbia de Răsărit nu au voie să îşi construiască biserici, de aceea solicită autorizaţie pentru garaje, pe care ulterior le transformă în biserici. Domnia sa a arătat că înainte de 1833 au existat 80 de biserici şi 16 mânăstiri româneşti, dar au fost preluate de autortăţile sârbeşti.
Zavişa Jurj a subliniat că în ultima perioadă există cereri pentru acordarea cetăţeniei române, dar în mare măsură etnicii români de aici sunt împiedicaţi de Consulatul general al României de la Zajecar. ”Bulgaria a dat mai multe cetăţenii decât România pentru românii din Valea Timocului”. În schimb, autorităţile româneşti (MAE, Ambasada de la Belgrad, Consulatul general de la Zajecar – n.n.) îi acuză pe nedrept pe etnicii români că fac ”dihotomie” cu limba română. S-a încercat să se creeze o astfel de falie şi în rândul minorităţii croate, însă nu s-a reuşit, a arătat vorbitorul. Acesta a afirmat retoric că dacă ”Țara Mamă” nu recunoaşte că ei sunt români, cum să recunoască statul sârb?A arătat domnul Zaviṧa Zurž că etnicii români din Timoc au încercat să îşi creeze câteva centre culturale, însă nu au fost deloc ajutaţi de Țara Mamă, România.Membrii Comisiei şi-au exprimat opinia în legătură cu cele prezentate.Domnul deputat Ioan Cupşa, membru al Comisiei, a apreciat că ”ne comportăm cu românii noştri ca şi cum ne-am comporta cu nişte străini, subliniind că ei fac parte din poporul român. Deşi reprezintă peste 4% din populaţia Serbiei, cu excepţia celor din Voivodina, parţial, cei din Valea Timocului nu au niciun fel de drepturi. Ar fi fost bine ca Serbia să facă parte din UE, s-ar fi schimbat raporturile. De remarcat şi criticile aduse celor ce reprezintă România: fostul ambasador şi consulul general din Zajecar. Legăturile personale sunt cele mai bune, însă, înţeleg că trebuie să intervenim legat de cum îşi fac datoria cei care ne reprezintă în Serbia”.Secretarul Comisiei, domnul deputat Laurenţiu – Nicolae Cazan, şi-a exprimat dorinţa de a participa, împreună cu membrii Comisiei, la o întâlnire de lucru în Serbia pentru susţinerea comunităţii româneşti. Acesta a declarat că a mai avut întâlniri cu reprezentanţi ai românilor din Serbia şi că va fi prezent ori de câte ori vor exista întâlniri cu aceştia.
Domnul deputat Hajdu Gábor, membru al Comisiei, a descris situaţia minorităţii maghiare din România, care, potrivit ultimului recensământ, este de 1.270.000 etnici maghiari şi a arătat că înţelege pe deplin problemele românilor din Serbia. Vorbitorul a precizat că ”de 32 de ani activăm în aceleaşi domenii, reprezentăm interesele unei minorităţi într-o ţară mare. Am contribuit la dezvoltarea României, aderarea la NATO, UE. Avem de contribuit pe plan general şi suntem gata să colaborăm”, arătând că este de acord cu schimbul de experienţă propus de etnicii români din Serbia, cu condiţia să nu fie speculat politic. ”Trăiţi aproape de Țara Mamă, dar, se pare că destul de departe. Aveţi un lung drum de parcurs”, a conchis reprezentantul minorităţii maghiare în Parlamentul României.
Preşedintele Comisiei, deputatul Ringo Dămureanu, a precizat că întâlnirea nu are legătură cu grupurile parlamentare din care domnii deputaţi provin, ci poate reprezenta o contribuţie a Comisiei pentru constituţionalitate în raport cu nevoile cetăţenilor români care locuiesc în Valea Timocului, Serbia.
Reprezentanţii delegaţiei etnicilor români din Valea Timocului au adresat membrilor Comisiei pentru constituţionalitate invitaţia de a organiza o vizită de lucru la comunitatea istorică românească din Valea Timocului, Republica Serbia.
Comments are closed