De 31 de ani Moldova a fost lăsată de izbelişte de guvernanţii de la Bucureşti, fiind tratată ca o “rudă săracă”. La nivel regional şi local s-au discutat diverse proiecte care vizau dezvoltarea regiunii de NE sau dezvoltarea Moldovei în general, dar acestea păcătuiau prin aceea că nu îşi coordonau obiectivele, astfel că cel mai adesea ajungeau, cu largul concurs al Centrului, să se încurce unul pe celălalt.

Capitala a încurajat rivalităţile locale, judeţene, pentru ca rezultatul să fie cel previzibil şi uşor constatabil astăzi: Moldova nu are autostrăzi şi nici alte realizări importante în domeniul infrastructurii. Ca deputat de Iaşi, voi susţine permanent că Autostrada Moldovei, A8, este vitală pentru Iaşi, ca şi şoseaua de centură, acestea fiind obiective de infrastructură fără de care oraşul se va sufocă din punct de vedere economic. Legea pentru construirea autostrăzii A8 există, dar guvernanţii nu se grăbesc să pună proiectul în lucru. De 31 de ani, guvernanţii ignoră judeţul Iaşi, al doilea din ţară ca număr de populaţie, oraşul Iaşi având cea mai mare creştere a zonei metropolitane, în România, după Bucureşti. Ieşenii şi cele trei asociaţii civice care şi-au propus de câţiva ani să militeze pentru dezvoltarea Moldovei şi pentru realizarea A8 au început să spere odată cu şansa pe care România a primit-o, de a accesa fonduri prin PNRR. Părea şansă ideală pentru a scoate Moldova din subdezvoltare şi pentru a asigura oraşului Iaşi măcar o legătură rutieră decentă cu restul ţării.Însă, din ceea ce s-a aflat în spaţiul public în legătură cu ceea ce PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţa) prevede pentru judeţul Iaşi, se pare că, în ceea ce priveşte autostrăzile, se vor construi doar 3 tronsoane, dintre care două abia dacă ating marginile judeţului Iaşi, în timp ce despre o porţiune doar din centura ocolitoare a Iaşilor se vorbeşte ca despre o nesigură posibilitate.

Principalele trei proiecte care urmează să fie incluse în PNRR vizează construcţia tronsoanelor de autostradă Focşani – Bacău şi Bacău – Paşcani, care fac parte din A7, şi a unei rute de 30-50 km între Leghin/Pipirig (NȚ) şi localitatea Moţca (jud. Iaşi), porţiune ce reprezintă unul dintre “capetele” sectorului montan al A8. Însă dacă pentru tronsoanele din A7 ar urma lansarea licitaţiilor de execuţie până la sfârşitul anului în curs, pentru sectorul din A8 încă nu a fost lansată o dată certă.De asemenea, PNRR ar trebui să includă construirea unui drum alternativ de intrare în municipiul Iaşi, pe relaţia Leţcani – Uricani, însă studiul de fezabilitate este în lucru doar pe porţiunea Uricani – Dacia, iar CJ Iaşi şi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri se acuză reciproc de nerealizarea întocmirii documentaţiei tehnice.

Deci, în lipsa implicării adecvate a autorităţilor centrale, şansele de a se realiza A8 sunt extrem de reduse. Asta, deşi România ar trebui să vadă această autostrada ca pe un obiectiv strategic, de interes naţional, pentru că A8 – autostrada Târgu Mureş – Iaşi, ar trebui prelungită, cât de curând, până la Chişinău, pentru a deveni cu adevărat Autostrada (re)Unirii Basarabiei cu Patria mamă, România.

Desigur, acesta este doar un prim pas, care ar trebui să fie urmat de realizarea altor proiecte majore de infrastructură, cum ar fi, spre exemplu, proiectul Prutului navigabil, care prin învestirea a doar 2 miliarde de euro (nu sunt bani mulţi, dacă avem în vedere că domnul Emil Boc cere un miliard de euro pentru a construi metrou în Cluj) ar aduce beneficii incalculabile cooperării economice transfrontaliere între România şi R. Moldova şi, pe cale de consecinţă, marelui proiect al Unirii. Punerea de comun acord a politicienilor de toate culorile din cele 8 judeţe ale Moldovei reprezintă un deziderat de maximă importanţă pentru realizarea proiectelor economice şi de infrastructură ale acestei regiuni istorice. Nu trebuie ca judeţele Moldovei să se bată în proiecte, contrapunându-le unul celuilalt.

Trebuie să ieşim din logica lui “sau/sau” şi să intrăm în logica lui “şi/şi”: şi A8 şi A7 şi A13 şi Autostrada Nordului şi centura Iaşilor şi cea a Bacăului şi Prutul navigabil.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

15.000 de români s-au înscris în numai 24 de ore în AUR, singura forță patrotică, creștină și conservatoare din Parlamentul României, în urma apelului lansat luni de copreședinții formațiunii George Simion și Claudiu Târziu. AUR îi îndeamnă pe toți românii care nu sunt reprezentați politic să […]
28 iunie 1940, vineri Într-o zi de vineri a fost răstignit Hristos, pe nedrept, El, cel fără de greșeală. Într-o zi de vineri a fost cedată Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, aproximativ 18% din suprafața României de atunci, teritorii locuite de 4 milioane de […]
Duminică, 30 mai, ora 18:00, Alianța pentru Unirea Românilor a organizat un protest la ambasada Serbiei din București ca urmare a abuzului săvârșit de grănicerii sârbi care au împiedicat participarea deputatului AUR Ringo Dămureanu la manifestările organizate de comunitatea românească din regiunea Timoc cu ocazia Zilei […]
În seara zilei de 29 mai 2021 domnului Ringo Dămureanu, deputat AUR și membru al Grupului de Prietenie România-Serbia din Camera Deputaților, i s-a interzis accesul în Republica Sârbă în timp ce se îndrepta spre Valea Moraviei pentru a sărbători Ziua Românilor de Pretutindeni alături de comunitatea istorică românească din […]
Decizia de a impune restricții de circulație obligatorii și, mai ales carantina totală pentru persoanele în vârstă de peste 65, asumată public de Președintele Iohannis este disproporționată, inumană și în dezinteresul României. Izolarea la domiciliu a tuturor persoanelor de peste 65 ani, în lipsa unui sistem […]
În plină eră digitală, când informația este mai accesibilă ca oricând în istorie, rațiunea, logica și luciditatea ar trebui să primeze. Problema e că, deși educația se vrea a fi la apogeu, unii dintre noi nu sunt capabili să gândească logic și să acționeze rațional. România are […]