Adresată: Domnului Cătălin Predoiu, Ministrul Afacerilor Interne al României
De către Domnul senator: Virgiliu-George Vlăescu
Circumscripția electorală: Suceava Nr. 35
Grupul Parlamentar: A.U.R.
Obiectul Interpelării – Ineficiența Ministerului Afacerilor Interne în combaterea traficului și consumului de droguri, în contextul cazului Rareș Ion și al impactului devastator asupra tinerilor.
Stimate domnule Ministru,
Traficul și consumul ilicit de droguri, în special al substanțelor sintetice, au devenit un flagel care distruge viețile a mii de tineri din România și aruncă familiile acestora într-o dramă fără sfârșit. Cazul tragic al tânărului Rareș Ion, decedat la doar 20 de ani din cauza unei supradoze, pe 15 aprilie 2025, este doar un exemplu dureros al acestui fenomen scăpat de sub control. Rareș, un tânăr cu un viitor promițător, a fost prins în capcana dependenței, la fel ca nenumărați alți adolescenți și tineri care, din cauza consumului de droguri, ajung incapabili să ducă o viață normală, suferind adesea de tulburări psihice grave, inclusiv sindrom schizofrenic, sau de leziuni ireversibile ale creierului.
Aceste substanțe, în special cele sintetice, transformă rapid consumatorii în umbre ale propriei lor existențe, lăsând în urmă familii devastate și o societate tot mai vulnerabilă.
În pofida declarațiilor oficiale și a alocărilor bugetare în creștere pentru combaterea traficului de droguri, fenomenul continuă să se extindă cu o viteză alarmantă, iar consumul în rândul tinerilor, inclusiv în școli și licee, este omniprezent. Un sondaj realizat de Prefectura București în 2024 arată că unul din trei elevi din capitală consideră consumul de droguri o problemă în școala lor, iar vârsta de debut a consumului a scăzut la 10-11 ani, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne și ale Spitalului Obregia. În acest context, cetățenii României își exprimă profundă îngrijorare față de aparenta ineficiență sau lipsă de interes a Ministerului Afacerilor Interne în gestionarea acestui fenomen, care pune în pericol sănătatea publică și securitatea națională, așa cum a fost recunoscut de CSAT în octombrie 2023.
Având în vedere responsabilitatea directă a Ministerului Afacerilor Interne în coordonarea luptei împotriva traficului de droguri, vă solicit să răspundeți detaliat următoarelor întrebări:
Consumul și distribuția de droguri sunt raportate frecvent în licee, fie în incinta acestora, fie în imediata vecinătate. Ce măsuri concrete ia Poliția Română pentru a preveni și combate aceste activități în școli?
De ce nu există o prezență mai vizibilă a poliției în zonele din jurul unităților de învățământ, unde dealerii operează nestingheriți?
Ce protocoale de colaborare există între Poliția Română și inspectoratele școlare pentru a monitoriza și stopa acest fenomen?
În ciuda disponibilității tehnologiei de supraveghere și a vizibilității publice a consumului de droguri pe platforme precum TikTok, Poliția Română pare să nu reacționeze prompt. Cum explicați această pasivitate, care creează impresia că poliția tolerează fenomenul?
Ce măsuri ia MAI pentru a monitoriza platformele online și darknet-ul, unde se promovează și se comercializează droguri?
Există echipe specializate în cadrul Poliției Române care să analizeze conținutul online generat de tineri pentru a identifica și preveni activitățile infracționale legate de droguri?
Vă rugăm să furnizați date concrete privind numărul grupurilor infracționale organizate implicate în traficul de droguri destructurate anual între 2015 și 2024, conform rapoartelor DIICOT și ale Poliției Române.
Ce procent din rețelele estimate a opera în România a fost neutralizat în această perioadă?
Care au fost principalele obstacole în destructurarea acestor rețele?
Vă rugăm să prezentați statistici detaliate privind numărul persoanelor arestate pentru trafic de droguri (inclusiv dealeri de stradă) în perioada 2015-2024, cu distincție între droguri de risc și de mare risc.
Câte dintre aceste arestări au dus la condamnări definitive?
Ce măsuri ia MAI pentru a preveni recidiva în rândul dealerilor eliberați?
Suspiciunile publice privind complicitatea unor oficiali din poliție, vamă sau alte instituții ale statului în traficul de droguri sunt tot mai frecvente. Ce investigații a inițiat MAI pentru a verifica aceste acuzații?
Ce mecanisme de control intern există pentru a preveni corupția în structurile responsabile de combaterea traficului de droguri?
Ați identificat cazuri concrete de implicare a angajaților MAI în acest fenomen? Dacă da, ce sancțiuni au fost aplicate?
Bugetele alocate structurilor MAI și Agenţia Naţională pentru Politici şi Coordonare în domeniul drogurilor şi al adicţiilor au crescut, însă traficul și consumul de droguri sunt în ascensiune. Care sunt cauzele acestei ineficiențe?
Ce lacune există în coordonarea dintre MAI, DIICOT și alte instituții în implementarea Strategiei Naționale Antidrog 2022-2026?
Cum evaluați performanța structurilor MAI responsabile de combaterea traficului de droguri, în condițiile în care fenomenul continuă să se agraveze?
Vă rugăm să prezentați date actualizate din rapoartele fostei ANA sau ale altor instituții privind numărul estimat de tineri (sub 25 de ani) care consumă droguri ocazional și al celor dependenți, inclusiv o defalcare pe tipuri de substanțe (ex. cannabis, droguri sintetice).
Ce metodologii sunt utilizate pentru colectarea acestor date, și cât de precise sunt estimările?
Cum folosește MAI aceste statistici pentru a ajusta strategiile de prevenție și combatere?
În cartierele marginale și în mediul rural, consumul de droguri este în creștere, conform Federației Naționale a Părinților (Edupart). Ce programe de prevenire derulează MAI în aceste zone?
De ce campaniile de informare și educație antidrog au un impact limitat, în condițiile în care tinerii continuă să fie expuși dealerilor și substanțelor ilegale?
Ce măsuri ia MAI pentru a implica liderii comunităților locale în prevenirea consumului de droguri?
Aceste întrebări reflectă indignarea și disperarea cetățenilor față de incapacitatea aparentă a Ministerului Afacerilor Interne de a controla un fenomen care distruge viețile tinerilor și familiilor din România. Cazul lui Rareș Ion, alături de miile de alte drame neraportate, subliniază necesitatea unor măsuri urgente și eficiente. Solicităm răspunsuri clare, bazate pe date concrete, și un angajament ferm pentru reformarea abordării MAI în combaterea traficului și consumului de droguri.
Comments are closed