Suciu Sebastian – întrebare către Ministerul Sănătății – Efectele exploziei barajului de pe Nipru (Ucraina) asupra litoralului românesc                   

Către: Domnul Alexandru RAFILA,

           Ministrul Sănătății

De la: Sebastian-Ilie SUCIU, Deputat AUR,

           circumscripția electorală nr 34. Sibiu

Subiectul întrebării: Efectele exploziei barajului de pe Nipru (Ucraina) asupra litoralului românesc                               

Stimate domnule Ministru,

În data de 13.06.2023 au fost publicate mai multe articole de presă, cu titlu de exemplu: Viitura de pe Nipru ajunge pe litoralul românesc. Specialiștii estimează că în 10 zile vom vedea efectele la Marea Neagră | adevarul.ro, Un virus periculos a ajuns în Marea Neagră, la Odesa, după distrugerea barajului de pe Nipru. Cercetătorii români, în alertă – Stirileprotv.ro.

Cea mai importantă știre constă în starea de îngrijorare ce se desprinde din aceste materiale de presă, și anume, citez:

“„În momentul de față se poate vedea o imagine satelitară din data de 10 iunie: se vede zona de vărsare a Niprului, se vede Golful Odessa, se vede zona afectată. Vorbim de o zonă cu o lungime de peste 50- 60 de kilometri, pe o suprafață considerabilă, de peste 100 de kilometri pătrați, care, în momentul de față este afectată de viitură. Vorbim de cantități foarte mari de apa dulce care vin din baraj, vorbim de sedimente, vorbim de nutrienți, care sunt spălați de apă din toată lunca inundabilă a Niprului, vorbim de mizerie, gunoaie, materie organică, crengi, lemne, gândiți-vă, totul a fost luat în calea viiturii. Aceasta spală în continuare, cât timp vine apa din bazin și totul se deversează în mare” a declarat Florin Timofte, cercetător-biolog la Institutul Național de Cercetare si Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” din Constanța.

„Imaginea cu viitura este de acum câteva zile, din 10 iunie. Gândiți-vă că, dacă în trei zile de la ruperea barajului, aceasta a ajuns deja la o distanță de aproximativ 50- 60 de kilometri, cum urmează o perioada de furtună în următoarele două– trei zile, furtună care va reuși să împingă apa și mai la sud, probabil în 10 zile va ajunge și pe litoralul românesc. Pentru început viitura va ajunge în zona gurilor Dunării, ulterior, în, funcție de condițiile meteo, furtună sau curenți, apa va fi împinsă către sud, către zona litoralului turistic, Constanța, Mamaia și celelalte stațiuni”, a afirmat specialistul. 

Timofte a atras atenția că principalul afluent al Mării Negre, Dunărea, va contribui la scăderea calității apei de îmbăiere din Marea Neagră. „De asemenea, toată viitura din Ucraina se va combina și cu Dunărea, pentru că în momentul de față am avut ploi suficiente pe continent și debitul Dunării va crește în următoarea perioadă. Împreună cu viitura se vor crea niște condiții neprielnice, nu vom avea acea apă limpede, clară pe care toți turiștii o așteaptă pe litoral, probabil că apa își va schimba culoarea, vor apărea sedimentele, iar apa mării va fi tulbure un pic, practic va scădea calitatea apei”, a precizat biologul Florin Timofte. 

Activitatea umană înseamnă și război uman, din păcate.  Vor veni de toate pe mare, din cauza acestui accident. Pe lângă viruși, vor veni cadavre de animale, substanțe chimice, toxice unele, fertilizanți. Firește că Marea Neagră va primi acest val de inundare, însă vom fi protejați, în zona litorală, de salinitate. În zona Odessei s-a interzis scăldatul nu din cauza bacteriei care provoacă holeră ci din cauza riscului  apariției acestui virus. Bineînțeles că trebuie să fim cu toții atenți și la ce ne spun autoritățile vis a vis de calitatea apei și de activitățile pe care le putem realiza. După părerea mea nu există niciun pericol pentru turiști, firește că autoritățile sanitare vor avea ultimul cuvânt de spus și bineînțeles că ei sunt cei monitorizează calitatea apei. Eu cred că diluția și salinitatea vor fi suficient de mari pentru a preveni o concentrația acestei bacterii să genereze o doză infectată” a declarat doctor în științe Adrian Bâlbă, președintele Asociației Eco Dobrogea.”

“Dr. Teresa Zakaria, responsabil tehnic al OMS pentru răspuns în situații de urgență: „Probele prelevate arată că există patogenul, deci la un anumit moment, am putea să găsim astfel de cazuri”.

Adrian Bîlbă, biolog: „Această bacterie trăiește și în ape salmastre, asta înseamnă că ar putea supraviețui și în zonele mai puțin sărate din NV Mării Negre, chiar și la noi”.

O suprafață de aproximativ o mie de kilometri pătrați din Marea Neagră este afectată, acum de poluarea provocată de distrugerea barajului de la Nova Kahovka. Pe o hartă a cercetătorilor de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină zona este reprezentată cu verde închis. În ultimele cinci zile a tot crescut.

Florin Timofte, cercetător științific INCDM: „Dacă în trei zile a reușit să acopere zona asta, în următoarele zile mai mult ca sigur ajunge mai jos la gura de vărsare a Dunării, aici e vorba de Sulina. De aici, până aici probabil, încă șase zile, șapte zile, 10 zile și mai mult ca sigur în maxim 14 zile coboară până în zona litoralului turistic românesc”.

Prognoza stârnește îngrijoare. O ambarcațiune de la INCDM va pleca în larg într-o misiune de patru zile, să ia probe din mare. Iar Direcția de Sănătate Publică din Constanța va testa apa mării zilnic.”

Având în vedere cele de mai sus, dar mai ales timpul scurt avut la dispoziție potrivit descrierii de mai sus – 10 zile de la data de 10 iunie, undeva în jurul datei de 20 iunie, când ar putea ajunge viitura de pe Nipru, din Ucraina pe litoralul românesc, vă rog să răspundeți cu celeritate la următoarelor întrebări de interes pentru populație:

1. Dacă ați fost înștiințat, oficial, cu privire la situația descrisă mai sus din zona Mării Negre aferente litoralului românesc, iar dacă da, care au fost instituțiile care v-au remis informarea?
2. Dacă ați întreprins măsuri coordonate, împreună cu alte ministere de resort cu responsabilități în domeniu, de exemplu ministerul mediului, ministerul turismului, sau alte autorități, și dacă da, care sunt aceste măsuri pentru protejarea populației în eventualitatea producerii unei situații similare cu cea descrisă de către domnul Florin Timofte, cercetător-biolog la Institutul Național de Cercetare si Dezvoltare Marina „Grigore Antipa din Constanța”, Dr. Teresa Zakaria, responsabil tehnic al OMS, doamna Adrian Bîlbă, biolog, având în vedere și faptul că ne aflăm în plin sezon estival?
3. Dacă a fost informată populația din zona litoralului românesc cu privire la posibila situație cu care ar urma să se confrunte peste puțin timp când ar urma să ajungă viitura din Ucraina.
4. Dacă până la această dată, DSP Constanța a raportat către ministerul sănătății date din care ar rezulta existența unor bacterii în Marea Neagră din zona litoralului românesc ca urmare a viiturii, precum și rezultatele testelor din apa mării.

Solicit răspuns scris atât cu privire la demersurile întreprinse pentru clarificarea  aspectelor de mai sus, cât și a întrebărilor regăsite în acestea.