Stoica Ciprian-Titi – interpelare parlamentară către Ministerul Justiției – Abuzurile sistemului de justiție din România.

Adresată:  Domnului Marian-Cătălin Predoiu, ministrul Justiției

De către: Deputat Ciprian-Titi STOICA, ales în circumscripția nr. 37 Timiș

Obiectul interpelării: Abuzurile sistemului de justiție din România împotriva domnului Mihai Aftanache, reclamantul din hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Aftanache împotriva României (Cererea 999/19)!

Implementați funcționalitatea sistemului de justiție în România!

                                        Stimate domnule ministru,

            Vă aduc la cunoștință, împreună cu hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Aftanache împotriva României (Cererea 999/19), hotărâre pe care o puteți regăsi în preambulul acestei interpelări, o serie de probleme ale sistemului de justiție și vă rog să luați măsuri urgente pentru corectarea lor.

            În speța domnului Aftanache, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara a refuzat să efectueze urmărirea penală deși a fost înștiințat de dl. Aftanache și acesta a depus și plângere penală cu privire la infracțiunile grave a căror victimă a fost. Parchetul a deschis un dosar cu numărul de forma „nr./VIII/1/an”  în loc de „nr./P/an” așa cum ar trebui și pe toată perioada până la închiderea dosarului i-a respins victimei orice cerere, motivând că nu are nici o calitate în dosar. Domnule ministru, aceasta este o problemă structurală în sistemul de justiție, dl. Aftanache nefiind sigura victimă căreia i s-a răspuns în acest fel atunci când a solicitat efectuarea urmăririi penale, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara nefiind singura unitate de parchet care folosește o asemenea practică de mimare a efectuării urmăririi penale. Din aceste motive domnul ministru, vă rugăm să prezentați Parlamentului României un raport cu următoarea situație: câte dosare au fost deschise la unitățile de parchet din țară în ultimii 5 ani și dintre acestea, câte au avut nr. de forma „nr./VIII/1/an” mimând, astfel, efectuarea urmăririi penale și care a fost durata de timp, împărțite pe grupe, în care aceste dosare s-au aflat „în lucru” la procurori.

            În continuare domnule ministru, vă informez despre activitatea de legalizare a infracțiunilor făcută de  Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, deși rolul Inspecției Judiciare este (sau ar trebui să fie) acela de a corecta în mod legal abaterile magistraților și vă invit să luați de urgență măsurile legale care se impun.

            În speța dlui Aftanache, procurorul de caz dl. Bonda Alexandru Vasile și-a întocmit referatul prin care a dat soluția de clasare, în baza raportului unuia dintre infractorii indicați de victimă, aceasta fiind agent de poliție la acea dată.

            Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Timițoara, la care s-a judecat contestația dlui Aftanache, a citat în proces 5 persoane care nu aveau calitatea de parte procesuală. Când instanței i s-a învederat lipsa calității procesuale a acelor persoane, a spus că aceștia sunt „martorii parchetului” și a consemnat în proces declarațiile martorilor date prin avocatul lor ales, pentru că martorii nu s-au prezentat fizic în proces. Avem un caz unic în lume, în care martorii au fost reprezentați în fața instanței de către avocat ales.

Dl. Aftanache a adus la cunoștința Inspecției Judiciare aceste aspecte și a solicitat dispunerea măsurilor legale. A primit însă răspunsuri din partea celor două direcții ale Inspecției Judiciare, direcția de inspecție pentru procurori și direcția de inspecție pentru Judecători cum că nici procurorii și nici judecătorii reclamați nu au făcut nici o greșeală.

            După pronunțarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, dl. Aftanache s-a adresat din nou Inspecției Judiciare căreia i-a arătat faptul că CEDO spune că procurorii și judecătorii naționali din speță au greșit. Răspunsurile transmise de către Inspecșia Judiciară au fost: din partea Direcției de inspecție pentru judecători – sesizarea a fost clasată deoarece a trecut un timp mai mare de 2 ani și astfel acțiunea disciplinară asupra judecătorilor nu mai poate fi exercitată deoarece s-a împlinit prescripția răspunderii disciplinare; din partea Direcției de inspecție pentru procurori – a fost informat că sesizarea transmisă cuprinde aspecte care au făcut obiectul verificărilor Inspecției Judiciare și rezultatul acelor verificări i-a fost transmis domnului Aftanache, iar în sesizarea nouă nu s-au reiterat aspecte noi față de cele pentru care s-a dispus clasarea în lucrarea anterioară, motiv pentru care s-a dispus arhivarea sesizării.

            Deci, domnule ministru, pentru Inspecția Judiciară, o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului nu reitereaza aspecte noi. Și totuși, Inspecția Judiciară a fost sesizată cu aceleați elemente cu care a fost sesizată și Curtea Europeană a Drepturilor Omului însă rezultatul verificărilor Inspecției Judiciare este diametral opus față de hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului.

            Vă întreb, retoric, domnule ministru: cine credeți că a greșit, Inspecția Judiciară sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

            Și vă mai întreb cu un ton grav domnule ministru: ce aveți de gând să faceți în calitate de Ministru al Justiției pentru ca Inspecția Judiciară să funcționeze?

            În continuare vă prezint o altă problemă structurală din cadrul sistemului de justiție.           Instanțele de judecată, deși au obligația de a verifica legalitatea dosarelor ce le sunt repartizate, nu fac întotdeauna acest lucru și uneori continuă să nu o facă și atunci când sunt învederate cu privire la acest aspect de către justițiabili.

            Am menționat speța dlui Aftanache, în care instanța a citat în proces 5 persoane care nu au avut calitatea de parte procesuală și instanța a refuzat să asigure legalitatea dosarului, deși dl. Aftanache a solicitat acest lucru. Ce nu am menționat este faptul că aceeași instanță l-a obligat pe dl. Aftanache să plătească fiecăreia din cele 5 persoane fără calitate de parte procesuală câte 500 lei reprezentând onorariul avocatului ales al celor 5. Acesta pare să fi fost motivul citării celor 5 persoane fără calitate e parte procesuală, pentru a i se putea impune dlui Aftanache plata cheltuielilor. În continuare, Curtea de Apel Timișoara a depus în numele dlui Aftanache apel împotriva hotărârii definitive a camerei preliminare din cadrul Judecătoriei Timișoara. A citat și ea, tot fără a avea calitatea de parte procesuală, aceleași 5 persoane. A respins apelul depus, pentru că era împotriva unei hotărâri definitive și i-a impus și ea dlui Aftanache să plătească fiecăreia din cele 5 persoane fără calitate de parte procesuală câte 500 lei reprezentând onorariul avocatului ales al celor 5.

            Cred că numai din pură coincidență, ulterior, domnul judecător Adomniței Cosmin din cadrul Judecătoriei Timișoara, cel care a judecat dosarul de cameră preliminară din speța dlui Aftanache, a fost de repetate ori numit cu delegare în funcția de președinte al Secției penale din cadrul Judecătoriei Timișoara.

            În Decizia Penală nr. 1040/2021 pronunțată de Judecătoria Timișoara la 02.04.2021 în dosarul în care a fost judecată Cererea de revizuire formulată de dl. Aftanache în temeiul art. 465 CPP , judecătorul a menționat în considerente:

„Analizând actele dosarului instanţa reţine următoarele:

Cu titlu preliminar, cu privire la cadrul procesual, judecătorul de cameră constată, în temeiul art. 465 alin. 7 rap. la art. 32-33 C.proc.pen., că în mod corect a susţinut petentul-revizuent că nu au calitate în cauză intimaţii din cadrul dosarului nr. 18591/325/2018. Simpla includere acestora în cadrul procedurii ca intimaţi, conform art. 341 alin. 2 C.proc.pen., nu le conferă acestora calitatea de parte, judecătorul de cameră preliminară reţinând totodată că faţă de aceştia în niciun moment nu a fost formulată de către organele judiciare o acuzaţie în materie penală, astfel cum aceasta este definitivă [definită] de jurisprudenţa internă şi convenţională, actele procedurale şi probele administrate de către organele de cercetare penală fiind efectuate în afara unui cadrul procesual legal, astfel cum acesta este definit de art. 2 C.proc.pen., fără a fi dispusă începerea urmăririi penale in rem, iar persoanele audiate în cauză au fost audiate numai în calitate de martor.

Astfel, în niciun moment procesual anterior nu poate fi concluzionat că exista premisa

formulării de către organele de urmărire penală a unei acuzaţii penale, iar soluţia pronunţată în prezenta cauză nu este aptă nici ea sa conducă la o asemenea acuzaţie, în cauză nefiind efectuată o anchetă efectivă, după cum a precizat Curtea de la Strasbourg în cauza Aftanache contra României”.

            Decizia penală nr.7/CA/01.04.2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara 2021 în dosarul în care a fost judecată Cererea de revizuire formulată de dl. Aftanache în temeiul art. 465 CPP a fost pronunțată prin încălcarea flagrantă a art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – Dreptul la un proces echitabil, completul de judecată al Curții de Apel Timișoara citând din nou în proces aceleași 5 persoane cărora în acest proces le-a lipsit mai mult ca niciodată calitatea de parte procesuală. Pentru a-și menține decizia abuzivă de citare în proces a celor 5 persoane, doamna judecător președinte a completului de judecată a inventat o prevedere din Codul de procedură penală și a menționat faptul că al. 7 art. 465 CPP prevede că: judecătorul poate cita în proces orice persoană pe care o consideră importantă pentru soluționarea cauzei, când în fapt, art. 465 al.(7) prevede: La judecarea cererii de revizuire, părţile se citează. Partea aflată în stare de deţinere este adusă la judecată.

            Aceasta, domnule ministru, este o problemă structurală din sistemul de justiție: judecătorii nu asigură legalitatea dosarelor pe care le judecă, iar justițiabilii nu au nici o cale legală de a opri pronunțarea unei hotărâri judecătorești abuzive în dosare în care nu este respectată legalitatea.

            Vă rog, prin urmare, să întocmiți un plan prin care să fie asigurată respectarea legalității dosarelor de judecată de către instanțele de judecată și, dacă este nevoie, să veniți cu acest plan în fața Parlamentului României pentru a fi votat și pentru a avea un sistem de justiție funcțional. Nu este normal să privim judecători cum inventează prevederi legale și cum în temeiul acestor invenții pronunță hotărâri judecătorești oneroase.

            În ultimul rând domnul ministru, vă rog să faceți toate acțiunile legale din calitatea de Ministru al Justiției pentru ca statul român să deschidă acțiunea în regres pe care are dreptul să o deschidă împotriva celor vinovați pentru a recupera prejudiciul produs prin pronunțarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Aftanache împotriva României (Cererea 999/19).

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published.

MAI MULTE ARTICOLE

Către: Domnul Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății Domnul Attila-Zoltán Cseke, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Adresată de către: Senator Adrian Costea Circumscripţia electorală: 23 Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Obiectul întrebării: Deficitul de medici de familie în România Data: 22 iunie 2022 Stimați Domni Miniștri, […]
Adresată: Domnului Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Dorinel Cosma Circumscripţia electorală: Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Controalele la  societățile comerciale ce practică arderi ilegale de deșeuri Stimate domnule Ministru, Pe 14 aprilie au avut loc […]
 Adresată:  Domnului ministru Carol Eduard NOVAK, Ministrul Sporturilor De către:  Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU  Circumscripţia electorală nr.14 Constanța,  Grupul  Parlamentar  AUR – Senat  şi prezentată în şedinţa Plenului din 22.06.2022 Obiectul întrebării : situația în care fostului mare fotbalist  Stelian Carabaș  i s-a îngrădit dreptul […]
Adresată: Domnului Ministru al Transporturilor Și Infrastructurii, Sorin Mihai GRINDEANU De către: Senator Andrei BUSUIOC Circumscripția electorală: NR. 39, Vaslui Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul întrebării: Probabilitatea dezvoltării unui drum de mare viteză pe ruta Tișița- Vama Albița. Data: 22.06.2022 Stimate domnule ministru, Sorin […]
Către: Domnul Sorin Mihai Câmpeanu, Ministrul Educației Adresată de către: Evdochia Aelenei Circumscripția electorală: Nr. 14, Constanța Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Ședința Senatului din: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Clarificări cu privire la măsuri de prevenirea abandonului școlar Domnule Ministru, Proiectul „România Educată” a început […]
Adresată: Domnului Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Andrei HANGAN Circumscripţia electorală: nr. 9 – Brăila Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Protejarea arborilor remarcabili Stimate domnule Ministru, România nu are, până la acest moment, o legislație […]