Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

PREAMBUL

Alianța pentru Unirea Românilor este rezultatul unificării forțelor politice românești care au în vedere interesele poporului român.

Art. 1. Cadrul legal

(1) Partidul este persoană juridică română de drept public, înregistrată ca partid politic, rezultată din asocierea liberă a cetăţenilor români cu drept de vot care aderă la principiile, doctrina, programul şi statutul partidului.

(2) Partidul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia României, legislaţia română în vigoare, prezentul statut şi regulamentele interne.

Art. 2. Elementele de identificare ale Partidului

(1) Denumirea partidului este Alianța pentru Unirea Românilor, prescurtat A.U.R.

(2) Semnul permanent al partidului este reprezentat de conturul părții de Vest a hărții României completat de un arc de cerc format din opt steluțe în partea de Est având în centru acronimul A.U.R. Semnul este scris negru pe fundal alb, în varianta alb-negru și scris negru pe fundal galben în varianta color.

(3) Semnul electoral este identic cu semnul permanent al partidului. Semnul electoral poate fi modificat prin hotărârea Comitetului Naţional de Conducere, care va fi comunicată Biroului Electoral Central, în conformitate cu legea.

(4) Sediul central al partidului este în Bucureşti, com. Tunari, sat Tunari, str. Geneva nr.20, parter, ap.1, jud. Ilfov.

Art. 3. Obiectivele şi scopul partidului

Obiectivele partidului sunt exclusiv de natură politică, în scopul dezvoltării societăţii româneşti si a coeziunii sociale, refacerii conștiinței naționale, dezvoltării economiei de piaţă, consolidării statului de drept, realizării unei Românii Mari într-o Europă puternică, unită și echitabilă prin reunirea Basarabiei cu România și asumarea unei poziții de lider pe plan european, promovând interesele românilor de pretutindeni, indiferent de etnie sau cetățenie, prin punerea în aplicare a programului politic al partidului.

Art. 4. Principiile si valorile partidului

(1) Valorile asumate de AUR sunt:

– Credința creștină. Creștinismul este fundament al civilizației europene și izvor de sănătate morală. Libertatea și demnitatea persoanei sunt de neconceput în absența legii morale, care este conținută în învățătura de credință. Credința creștină este pentru noi îndreptar pentru o viață socială mai bună și cale de salvare sufletească.

– Libertatea. Libertatea este cel mai de preț dar al lui Dumnezeu pentru om și se cuvine apărată și păstrată.

Libertatea de gândire, de credință, de exprimare, de asociere, de mișcare, de inițiativă și libertatea economică sunt esențiale într-o democrație.

– Familia. Familia este baza oricărei societăți sănătoase și viabile. De aceea, este vital ca societatea să stimuleze constituirea de familii, să sprijine și să apere familia. Membrii unei familii au o legătură de sânge, dar şi una de ordin spiritual, integrată în unitatea complexă a neamului.

– Națiunea. Naţiunea, naţionalitatea, naţionalul ţin de o realitate obiectivă, de un dat al firii. Iubirea de neam este firească și se exprimă prin păzirea şi afirmarea creatoare a fiinţei şi geniului naţional, precum şi printr-un efort conştient de armonizare cu celelalte neamuri, în concertul universal al omenirii.

Națiunea este comunitatea tuturor celor care au o limbă, o cultură și o istorie comună, indiferent că se regăsesc între granițele aceluiași stat sau nu.

Idealul național este reunificarea tuturor teritoriilor care aparțin comunităților românești istorice.

(2) Principiile doctrinare fundamentale ale AUR sunt:

– Principiul unionist. Înțelegem să acționăm numai în unitate, căutând armonia și eficiența în slujirea binelui comun, în ciuda tuturor slăbiciunilor personale și provocărilor comunitare de care, fără îndoială, nu vom fi scutiți.

Numai uniți, într-o frăție deplină, putem face din nou România Mare – atât în sens geografic, ca stat în granițele din timpul Regelui Ferdinand I, cât și în sens geopolitic, de forță respectată în Europa și în lume. Unirea face puterea!

– Principiul personalist. Persoana este unică, dar își afirmă unicitatea doar în relație cu alte persoane, structura firii umane fiind prin excelență una a comuniunii.

Comuniunea este împărtășire, opusă masificării (reducerii la un numitor comun, la un număr) și, în egală măsură, individualismului.

Viața – încă din momentul conceperii –, libertatea și demnitatea oricărei persoane sînt sacrosante.

– Principiul proprietății private. Proprietatea privată este o condiție esențială a libertății persoanei. A fi stăpîn peste o casă, o bucată de pămînt, o întreprindere te pune în postura de a putea alege și, implicit, de a-ți asuma responsabilități. De aceea, proprietatea este inalienabilă. A încălca sau răpi proprietatea cuiva este o crimă.

– Principiul recursului la tradiție. Tradiția este moștenirea spirituală vie și creatoare a unui popor. Altfel spus, tradiția nu este obiect de muzeu sau prilej de idolatrie, ci acumulare de experiențe, îndreptar de viață și instrument de acțiune în prezent.

– Principiul raportării la realitatea specifică. Pentru a fi în folosul persoanei și al comunității, orice act politic este condiționat de raportarea lui corectă la realitatea specifică. Realismul este propriu creștinului și omului de dreapta, în contra ingineriei sociale – de factură stîngistă –, care ignoră realitatea și imaginează utopii, inevitabil distructive.

– Principiul meritocratic. Meritocrația înseamnă accesul la poziții sociale și de prestigiu pe baza meritelor personale. Inteligența, competența, calitățile morale și efortul depus pentru scopurile comune sînt cele în virtutea cărora membrii mișcării noastre vor căpăta responsabilități în organizație și funcții și demnități în stat.

– Principiul spiritului de sacrificiu. Capacitatea de dăruire a unei persoane dă măsura dragostei sale. Cu cît jertfești mai mult pentru altul, pentru un crez, pentru binele comun, cu atît dovedești o iubire mai mare. Fără sacrificii nu se construiește nimic durabil. Iar fără dragoste, nu există spirit de sacrificiu.

(3) Principiile de organizare şi funcţionare ale Partidului sunt: unitate şi autonomie, iniţiativă şi cooperare, responsabilitate şi disciplină, competenţă şi moralitate, eficienţă, transparenţă, pragmatism şi valorificarea tradiţiei, în scopul realizării unui partid puternic şi modern.

Art. 5. Organizarea şi reprezentarea Partidului

(1) Partidul este organizat pe unităţi administrativ-teritoriale şi, după caz, subdiviziuni ale acestora.

(2) În relaţiile cu autorităţile publice şi terţii, Partidul este reprezentat in solidar de către cei doi copreședinți ai Partidului, iar la nivelul structurilor organizatorice, de preşedinţii de organizaţii (teritoriale si/sau speciale), în limita competenţelor prevăzute de statut şi de regulamentele interne.

Art. 6. Legătura Partidului cu alte partide

Partidul promovează colaborarea cu alte partide democratice, pentru realizarea scopului şi obiectivelor sale strict în interesul poporului român.

Art. 7. Legătura Partidului cu alte instituţii şi organizaţii

(1) Partidul colaborează cu societatea civilă şi Biserica în vederea realizării obiectivelor majore ale societăţii româneşti de natură spirituală, morală şi socială.

(2) Partidul colaborează, la nivel central şi teritorial, cu sindicatele şi patronatele în vederea realizării armoniei şi solidarităţii sociale şi dezvoltării unei economii de piaţă eficiente.

Capitolul II.

MEMBRII PARTIDULUI

Sectiunea I. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 8. Membrii

(1) Poate deveni membru al Partidului orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau convingeri religioase, care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este cetăţean român;

b) a împlinit vârsta de 18 ani;

c) aderă la valorile, principiile, doctrina şi programul partidului şi militează pentru realizarea obiectivelor acestuia;

d) se angajează să respecte statutul şi disciplina partidului;

e) are un comportament moral şi demn în viaţa politică şi privată.

(2) Nu poate deveni membru al Partidului persoana care:

a) a fost condamnată pentru infracţiuni de drept comun la o pedeapsă privativă de libertate, fără a beneficia de amnistie sau de reabilitare, în condiţiile legii penale;

b) are interdicţie judecătorească definitivă privind exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti;

c) a colaborat sau a lucrat cu Securitatea;

d) se găseşte în vreuna din situaţiile de incompatibilitate prevăzute de lege.

Art. 9. Aderenţii

Poate deveni aderent al partidului orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau convingeri religioase, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

a) a împlinit vârsta de 16 ani;

b) aderă la valorile şi principiile partidului;

c) nu se încadrează in nici una din prevederile Art.8 aliniat 2.

Art. 10. Membrii de onoare

Membrii Partidului care prin activitatea lor în Partid s-au remarcat în mod deosebit, dar nu mai pot depune o activitate politică susţinută, pot fi distinşi cu demnitatea de membru de onoare al Partidului, prin hotărârea Comitetului Naţional de Conducere, cu avizele Biroului Naţional de Conducere, la propunerea Președinției Partidului şi a membrilor de onoare.

Art. 11. Activitatea membrilor Partidului

(1) Membrii partidului pot face parte dintr-o singură organizaţie teritorială, de acelaşi nivel, în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) Fiecare membru poate activa în cel mult una din organizaţiile speciale.

Sectiunea II. DOBÂNDIREA CALITĂŢII DE MEMBRU SAU DE ADERENT AL PARTIDULUI

Art. 12. Cererea de înscriere în partid

Dobândirea calităţii de membru sau de aderent se face în baza aprobării unei cereri de înscriere adresată organizaţiei de apartenenţă, care poate fi:

a) organizaţia locală în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa;

b) organizaţia locală în raza căreia solicitantul îşi desfăşoară activitatea profesională sau de studiu.

c) Dacă o astfel de organizaţie locală nu există, cererea se adreseaza Biroului Filialei Judeţene din judeţul în care solicitantul doreşte să activeze.

d) Dacă o astfel de organizaţie Judeţeană nu există, cererea se adresează Biroului Naţional de Conducere.

e) Persoanele care au domiciliul, reședința sau locul de muncă în municipiul București se pot înscrie în oricare dintre filialele de sector ale municipiului Bucuresti.

f) Documentele de înscriere se completează și se semnează olograf.

g) Adeziunea transmisă în formă electronică este valabilă numai în condițiile în care solicitantul va depune la secretariatul organizației locale, județene sau centrale, după caz, documentul în original și semnat olograf, în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la solicitare.

Art. 13. Aprobarea cererii

(1) Cererea de înscriere este supusă aprobării biroului de conducere al organizaţiei de apartenenţă, care trebuie să se pronunţe asupra ei în termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării.

(2) Data la care se aprobă cererea reprezintă data înscrierii în partid.

(3) În cazul respingerii cererii, decizia se va comunica solicitantului în termen de şapte zile calendaristice. Decizia de respingere se comunică prin posta la adresa indicată in documentele de înscriere sau pe cale electronică la adresa de email.

(4) Documentele de înscriere în partid sunt proprietatea exclusivă a Alianța pentru Unirea Românilor, nu se returnează solicitantului, nu se înstrăinează și nu se transferă niciunei persoane sau entități din afara partidului și nu se divulgă decât instituțiilor statului care au dreptul să solicite astfel de informații, în condițiile legii.

Art. 14. Contestarea deciziilor de aprobare sau de respingere

(1) Împotriva deciziei de aprobare a cererii, orice membru poate formula contestaţie în termen de 15 zile calendaristice de la data aprobării cererii, care se judecă de biroul judeţean în prezenţa părţilor, în termen de 30 de zile calendaristice, iar decizia biroului județean este definitivă.

(2) Împotriva deciziei de respingere a cererii, solicitantul poate formula contestaţie în termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea deciziei, care se judecă de biroul judeţean, în prezenţa contestatarului, în termen de 30 de zile calendaristice, iar decizia biroului județean este definitivă.

Art. 15. Dobândirea calităţii de membru sau de aderent în caz de comasare

În cazul comasării partidului cu alt partid, dobândirea calităţii de membru sau aderent şi vechimea în partid se stabilesc conform protocolului de comasare.

Art. 16. Cererea de transfer

(1) Cererea de transfer în altă organizaţie va fi însoţită de avizul organizaţiei de provenienţă şi se adresează noii organizaţii de apartenenţă, în condiţiile prevăzute la Art.12.

(2) Decizia de admitere sau respingere a cererii de transfer revine Biroului Filialei Locale în care membrul doreşte să se transfere. Decizia va fi comunicată filialei din care membrul doreşte să se transfere.

(3) Decizia de respingere a cererii de transfer poate fi contestată la Comisia de Arbitraj a filialei în care membrul doreşte să se transfere, în termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea deciziei de respingere. Comisia de Arbitraj se pronunţă în termen de 30 de zile calendaristice de la sesizare, iar decizia este definitivă.

(4) În cazul şi de la data admiterii cererii, membrul care a cerut să se transfere devine membru al Filialei Locale care l-a primit și îşi pierde calitatea de membru al Filialei Locale din care s-a transferat.

Sectiunea III. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEMBRILOR ŞI ADERENŢILOR PARTIDULUI

Art. 17. Drepturi

(1) Membrii partidului au următoarele drepturi:

a) să aibă iniţiative cu caracter politic sau de îmbunătăţire a activităţii structurii organizatorice din care fac parte, care să fie dezbătute de forurile de conducere competente;

b) să-şi exprime opiniile în mod liber în toate problemele supuse dezbaterii, în cadrul structurilor de partid din care fac parte;

c) să participe la toate activităţile organizate de partid şi la adoptarea hotărârilor forurilor din care fac parte;

d) să aibă acces la informaţiile privitoare la activitatea partidului şi la hotărârile forurilor de conducere ale acestuia;

e) să aleagă persoane în funcţii de conducere în partid, dacă au o vechime de cel puţin trei luni în partid;

f) să fie aleşi în funcţii de conducere în partid, în condiţiile de vechime şi de cumul limitat prevăzute de regulamentul partidului;

g) să fie aleşi sau desemnaţi în funcţii publice.

(2) Aderenţii au următoarele drepturi:

a) să fie informaţi despre proiectele desfăşurate de organizaţia locală din care fac parte şi consultaţi asupra activităţilor în care sunt implicaţi;

b) să supună dezbaterii comitetului organizaţiei locale din care fac parte iniţiative de acţiune politică şi civică;

c) să solicite, conform statutului partidului, dobândirea calităţii de membru;

d) să primească din partea partidului tot sprijinul pe care acesta îl poate da pentru îndeplinirea sarcinilor agreate;

e) să renunţe la calitatea de aderent în orice moment, cu efect imediat.

Art. 18. Obligaţii

(1) Membrii partidului au următoarele obligaţii:

a) să cunoască principiile, doctrina, programul şi să le promoveze în activitatea pe care o desfăşoară;

b) să cunoască şi să respecte statutul partidului, codul de conduită şi regulamentele interne şi valorile partidului;

c) să respecte şi să îndeplinească hotărârile adoptate de forurile partidului;

d) să contribuie la promovarea imaginii partidului;

e) să participe la activităţile desfăşurate de organizaţiile de apartenenţă şi în forurile din care fac parte;

f) să exercite cu competenţă şi cinste funcţiile publice în care au fost aleşi sau numiţi şi să informeze organizaţia pe care o reprezintă, cu privire la modul de exercitare a funcţiei respective;

g) să reprezinte şi să susţină poziţiile partidului în activitatea depusă în orice funcţie obţinută prin sprijinul politic al partidului;

h) să nu ia atitudini publice împotriva poziţiilor oficiale ale partidului;

i) să păstreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor cu caracter intern;

j) să respecte legislaţia în vigoare şi normele de comportare morală în partid şi în societate;

k) să plătească cotizaţia lunar.

(2) Membrii partidului care nu sunt la zi cu plata cotizaţiei pierd dreptul de vot şi nu pot fi aleşi în funcții de conducere sau propuși pentru funcții publice. Se consideră plată la zi a cotizaţiei, achitarea acesteia până la nivelul lunar anterior, inclusiv. Cotizația se plătește personal, cu numerar, la casieria organizației, sau prin transfer bancar în contul organizației.

(3) Aderenţii partidului au următoarele obligaţii:

a) să promoveze principiile şi valorile partidului;

b) să cunoască şi să respecte prevederile statutului şi regulamentului partidului;

c) să păstreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor cu caracter intern, de partid, la care au acces;

d) să nu exprime public puncte de vedere care aduc prejudicii grave activităţii sau imaginii partidului şi care contravin poziţiilor formulate de organele de conducere ale partidului;

(4) Nerespectarea sau încălcarea obligaţiilor de mai sus atrage răspunderea disciplinară conform Art.21 și Art.22.

Sectiunea IV. PIERDEREA CALITĂŢII DE MEMBRU AL PARTIDULUI SAU DE ADERENT

Art. 19. Pierderea calităţii de membru sau de aderent

(1) Calitatea de membru al partidului se poate pierde în una din următoarele situaţii: deces, demisie, excludere sau decădere.

(2) Calitatea de aderent al partidului se poate pierde în una din următoarele situaţii: deces, demisie sau excludere.

(3) În cazul comasării partidului cu alt partid, redobândirea calităţii de membru sau aderent se face în conformitate cu protocolul de comasare.

(4) Demisia din partid este un act unilateral de voinţă cu efect imediat, care se comunică în scris organizaţiei de apartenenţă. Înscrierea unei persoane într-un alt partid constituie de drept demisie din partid.

Sectiunea V. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 20. Abateri disciplinare

Membrii partidului vor răspunde disciplinar dacă:

a) nu respectă obligaţiile prevăzute de Art.18;

b) li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti;

c) falsifică, sustrag ori distrug documente ale partidului;

d) împiedică, cu rea-credinţă, înscrierea în partid a unor noi membri;

e) comit alte fapte care dăunează activităţii, imaginii, prestigiului sau unităţii partidului;

f) în urma evaluării periodice a activităţii în baza grilei naţionale de evaluare obţin calificativul nesatisfăcător.

Art. 21. Sancţiuni

Sancţiunile care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare sunt:

a) avertismentul scris;

b) suspendarea din funcţiile de conducere şi/sau interzicerea dreptului de a candida pentru astfel de funcţii, pe o durată cuprinsă între şase luni şi patru ani;

c) demiterea din funcţiile de conducere;

d) suspendarea disciplinară a calităţii de membru al partidului pe o durată cuprinsă între o luna şi doi ani;

e) retragerea sprijinului politic;

f) excluderea.

Art. 22. Aplicarea sancţiunilor

(1) Sancţiunile prevăzute la Art.21, se aplică în conformitate cu prevederile statutului şi ale regulamentului partidului.

(2) Membrii partidului sancţionaţi în primă instanţă sau cei care au făcut sesizarea pot face apel împotriva deciziei de sancţionare. Decizia adoptată la judecarea apelului este definitivă.

(3) Un membru care deţine o funcţie de conducere la orice nivel, sancţionat în primă instanţă cu una din sancţiunile prevăzute la Art.21 lit.b) – f), este considerat suspendat din orice funcţie până la judecarea apelului.

Art. 23. Procedura jurisdicţională

(1) Cazurile privind abaterile disciplinare, precum şi diferendele dintre membrii partidului se judecă de către birourile de conducere şi juriile de onoare, disciplină şi arbitraj.

(2) În toate fazele procedurii jurisdicţionale se asigură dreptul de apărare al persoanei în cauză şi invitarea acesteia, a altor persoane folositoare soluţionării cauzei şi a forurilor implicate, la şedinţele de judecată.

(3) Hotărârile forurilor jurisdicţionale se iau cu votul majorităţii membrilor care le compun si devin definitive si obligatorii.

Capitolul III

ORGANIZAŢIILE PARTIDULUI

Art. 24. Organizaţiile Partidului

(1) Partidul este organizat la nivel naţional, fiind constituit din următoarele organizaţii teritoriale:

a) locală – la nivelul localităţilor urbane, rurale, precum şi la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti;

b) judeţeană – la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti.

(2) În cadrul partidului funcţionează organizaţii speciale, respectiv organizația de Diaspora, organizatia de femei, organizatia de tineret, organizatia de pensionari şi organizaţia oamenilor de afaceri

(3) Membrii Partidului din alte ţări aderă la Organizatia Diaspora.

(4) Până la înfiinţarea organizaţiilor se pot constitui grupuri de iniţiativă. Acestea se pot constitui legal dacă au cel puţin trei membri, dintre care unul este preşedintele grupului de iniţiativă şi vor funcţiona conform regulamentului partidului.

Art. 25. Organizaţiile locale

(1) Organizaţia locală grupează totalitatea membrilor partidului care au domiciliul sau reşedinţa, ori îşi desfăşoară activitatea profesională sau de studiu în localitatea respectivă sau într-unul dintre sectoarele municipiului Bucureşti.

(2) Organizaţia locală se constituie cu un număr de cel puţin 5 membri. Sub această limită, membrii vor constitui un grup de iniţiativă al Partidului în localitatea respectivă.

Art. 26. Organizaţiile judeţene

(1) În fiecare judeţ funcţionează o organizaţie judeţeană, care grupează totalitatea organizaţiilor locale din judeţ şi filialele organizaţiilor speciale, constituite la nivelul respectiv.

(2) Sediul organizaţiei judeţene este în localitatea de reşedinţă a judeţului.

Art. 27. Organizaţiile speciale

(1) Organizaţiile speciale: organizatia de femei, organizatia de tineret, organizatia de pensionari şi organizaţia oamenilor de afaceri cuprind membrii Partidului care optează pentru activitatea în aceste organizaţii, având ca obiectiv asigurarea participării acestora la viaţa politică, economică şi socială a ţării, respectiv promovarea lor în partid şi în instituţiile statului, abordarea problemelor specifice fiecărei categorii.

(2) Organizaţia specială se constituie la nivel local cu un număr de cel puţin 3 membri, la nivel judeţean cu un număr de minim 3 organizaţii la nivel judetean si minim 5 organizaţii la nivel naţional. Sub această limită, membrii vor constitui un grup de iniţiativă.

(3) Comitetul Naţional de Conducere aprobă constituirea grupurilor de iniţiativă pentru infiinţarea de noi tipuri de organizaţii speciale.

Art. 28. Organizatia Diaspora

(1) Grupează toţi membrii şi aderenţii partidului cu domiciliul sau locul de muncă în afara ţării, asociaţi în filiale la nivelul fiecărei ţări și subfiliale la nivel de orașe.

(2) Fiecare filială și fiecare subfilială va fi condusă de un președinte, un vicepreședinte și un secretar general.

(3) Organizatia Diaspora este condusă de către un coordonator, care este membru de drept al Biroului Naţional de Conducere. În Biroul Național de Conducere vor putea fi aleși, de asemenea, și alți membri ai Organizației Diaspora, la fel cum se întîmplă și în cazul membrilor de partid din țară.

Art. 29. Autonomie şi subordonare

(1) Organizaţiile şi filialele Partidului au autonomie, în conformitate cu prevederile statutului şi cu hotărârile forurilor superioare, prin:

a) elaborarea de politici comunitare şi specifice;

b) alegerea propriilor foruri de conducere;

c) alegerea delegaţilor la conferinţe şi congres;

d) desemnarea candidaţilor pentru funcţii publice;

e) organizarea propriei activităţi.

(2) Organizaţiile teritoriale se subordonează forurilor de conducere organizate la nivel superior, iar organizaţiile speciale şi filialele acestora se subordonează faţă de forurile de conducere centrale, respectiv ale organizaţiilor teritoriale din care fac parte. Forurile de conducere ale organizaţiilor speciale coordonează activitatea specifică a filialelor organizaţiilor respective.

(3) Organizaţiile speciale au propriile regulamente de funcţionare, adoptate de forurile lor superioare de conducere, cu respectarea prevederilor statutului. Aceste regulamente sunt supuse aprobării Biroului Naţional de Conducere.

(4) Organizaţiile judeţene se grupează în regiuni, conform prevederilor din regulamentul Partidului. Fiecare regiune este condusă de câte un coordonator, numit de preşedintele Partidului, şi care este membru supleant în Biroul Naţional de Conducere.

Capitolul IV.

FORURILE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI

Sectiunea I. DISPOZIŢII COMUNE

Art. 30. Forurile de conducere

(1) Partidul este condus la nivel național de doi copreședinți cu drepturi egale, iar la nivelul structurilor organizatorice locale de un preşedinte şi următoarele foruri de conducere:

a) adunarea generală a membrilor sau a delegaţilor acestora;

b) comitetul de conducere;

c) biroul de conducere.

(2) La acelaşi nivel organizatoric, forurile de conducere inferioare asigură conducerea partidului conform hotărârilor forurilor de conducere superioare, între întrunirile acestora. Forurile superioare pot exercita atribuţiile forurilor inferioare, la acelaşi nivel.

(3) Gestiunea financiară a organizaţiilor partidului se ţine la nivel central, judeţean şi al sectoarelor municipiului Bucureşti. Cu aprobarea conferinţei judeţene, se pot ţine gestiuni financiare la nivelul organizaţiei municipale reşedinţă a judeţului.

(4) Mandatul preşedinţilor şi al forurilor de conducere centrale, ale organizaţiilor judeţene, de sector şi ale municipiului Bucureşti este de patru ani. Ceilalţi preşedinţi şi celelalte foruri de conducere au mandatul de doi ani.

(5) Mandatul preşedintelui, al biroului de conducere şi al comitetului de conducere, la orice nivel, încetează după dezbaterea şi aprobarea raportului de activitate al biroului de conducere respectiv.

(6) Forurile de conducere se convoacă în şedinţe ordinare şi extraordinare.

(7) În cazul comasării Partidului cu alte partide, mărimea, structura şi procedura de alcătuire a forurilor de conducere sunt stabilite în conformitate cu protocolul de comasare, pe durata de aplicare a acestuia.

Art. 31. Adunările generale ale membrilor sau ale delegaţilor acestora

(1) Partidul are ca foruri supreme de conducere, la toate nivelurile organizatorice, adunările generale ale membrilor sau ale delegaţilor acestora, denumite: congresul Partidului, conferinţe şi adunări generale.

(2) Adunările generale de alegeri se convoacă, la toate nivelurile, în cel mult şase luni de la alegerile parlamentare și, în funcție de durata mandatelor, cel puțin o dată la 4 ani, respectiv la 2 ani, chiar dacă durata mandatului nu a fost îndeplinită.

(3) Adunările generale ale membrilor Partidului din organizaţii şi filiale îi cuprind pe toţi membrii cu drept de vot din respectivele organizaţii sau filiale.

(4) Adunările generale ale delegaţilor membrilor Partidului (congres şi conferinţe) cuprind delegaţi de drept şi delegaţi aleşi din rândul membrilor cu drept de vot.

(5) Adunările generale ordinare se convoacă de birourile de conducere organizate la nivelul respectiv.

(6) Adunările generale extraordinare se convoacă de birourile de conducere organizate la nivelul respectiv, la cererea a 2/3 din membrii cu drept de vot din respectivele organizaţii sau filiale sau, după caz, de un for de conducere de la nivelul superior, ori de 1/3 din numărul organizaţiilor sau filialelor reprezentate.

(7) Data, ora şi locul de desfăşurare sunt stabilite de cel care convoacă adunarea, în conformitate cu statutul, iar în cazul adunărilor generale de alegeri, data se stabileşte cu acordul biroului de conducere superior.

(8) Competenţa organizării adunărilor generale la toate nivelurile aparţine birourilor de conducere în funcţie.

(9) Adunările generale sunt statutare dacă la prima convocare participă majoritatea membrilor, respectiv a delegaţilor cu drept de vot. La a doua convocare adunările generale sunt statutare indiferent de numărul celor prezenţi. La prima convocare se comunică şi data celei de a doua convocări. Hotărârile se iau cu votul majorităţii celor prezenţi.

Art. 32. Comitetele de conducere

(1) La nivel central şi al organizaţiilor judeţene şi locale cu un număr de membri de peste trei ori mai mare decât numărul de consilieri locali funcţionează comitete de conducere, ca foruri care asigură conducerea între întrunirile adunărilor generale.

(2) Comitetele de conducere se întrunesc în şedinţe ordinare trimestriale, la convocarea birourilor de conducere.

(3) Comitetele de conducere se întrunesc în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea birourilor de conducere cu votul a 2/3 din numărul membrilor, cu votul a 1/3 din numărul membrilor comitetului, la solicitarea a 1/3 din numărul de organizaţiilor reprezentate, prin hotărârile birourilor de conducere ale acestora, ori la convocarea unui for de conducere de nivel superior.

(4) Preşedinţii organizaţiilor pot desemna înlocuitori în cazul în care nu pot participa motivat la şedinţa comitetului în care sunt membri.

(5) Şedinţele comitetelor de conducere sunt statutare la prima convocare dacă participă majoritatea membrilor care le compun, iar la a doua convocare indiferent de numărul celor prezenţi. La prima convocare se comunică şi data celei de-a doua convocări. Hotărârile se iau cu votul majorităţii celor prezenţi, dacă statutul nu prevede altfel.

Art. 33. Birourile de conducere

(1) La nivel central, al organizaţiilor şi filialelor din partid, sunt alese birouri de conducere, ca foruri politice cu caracter executiv.

(2) Coordonează activitatea organizaţiilor la nivelurile teritoriale inferioare şi a organizaţiilor speciale la acelaşi nivel.

(3) Răspund solidar cu copreședinții/președintele pentru rezultatele activității politice desfăşurate în organizaţie atât în faţa comitetului şi adunării generale la acelaşi nivel, cât şi în faţa forurilor de conducere de la nivelurile superioare.

(4) Birourile de conducere sunt formate din copreședinți/președinte, secretar general și vicepreşedinţi şi au un număr impar de membri aleşi, care este stabilit de adunările generale, în limitele prevăzute de statut.

(5) Membrii birourilor de conducere organizate în plan teritorial vor avea domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(6) Birourile de conducere se întrunesc în şedinţe ordinare bilunare – cu excepţia biroului naţional de conducere, care se întruneşte lunar – la convocarea preşedintelui biroului şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, a 1/3 din numărul membrilor care le compun sau a unui for de conducere de la nivelul superior.

(7) Şedinţele birourilor de conducere sunt statutare dacă la ele participă majoritatea membrilor care le compun, iar hotărârile se iau cu votul majorităţii membrilor acestora, dacă statutul nu prevede altfel.

Art. 34. Preşedinţii

(1) În fruntea Partidului, a organizaţiilor şi filialelor acestuia, sunt aleși copreședinți/ președinți, care asigură conducerea operativă între şedinţele birourilor de conducere.

(2) Preşedintele:

a) prezidează şedinţele forurilor la care participă;

b) poate invita la şedinţa biroului orice membru al partidului;

c) cu acceptul biroului, poate revoca sau înlocui membri ai acestuia înlocuindu-i cu alţi membri ai partidului; numărul schimbărilor pe toată durata mandatului nu poate depăşi jumătate din numărul membrilor biroului ales.

d) reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice și terți

(3) Preşedinţii răspund pentru rezultatele activităţii politice desfăşurate în organizaţie atât în faţa comitetului şi adunării generale la acelaşi nivel, cât şi în faţa forurilor de conducere şi preşedinţilor de la nivelurile superioare.

(4) La orice nivel în Partid poate fi ales de către adunarea generală, conferinţă sau congres, pe viaţă, ca preşedinte de onoare, un membru care a avut o activitate meritorie în partid sau este o personalitate publică de mare anvergură din afara partidului, care aderă la partid. Preşedintele de onoare participă cu drept de vot deliberativ la şedinţele forurilor de conducere existente la nivelul respectiv.

Sectiunea II. FORURILE DE CONDUCERE ALE ORGANIZAŢIILOR TERITORIALE

Art. 35. Adunarea generală a organizaţiei locale

Adunarea generală a organizaţiei locale are următoarele atribuţii:

a) dezbate şi aprobă raportul biroului de conducere şi analizează activitatea întregii organizaţii de la precedenta Adunare generală şi aprobă direcţiile şi programul de acţiune pentru etapa următoare;

b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii partidului, ca şi a hotărârilor conducerii organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti la nivel local;

c) dezbate orice problemă care este de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;

d) alege preşedintele, biroul şi comitetul de conducere ale organizaţiei;

e) dezbate raportul financiar pentru anul care a trecut, dă descărcare de gestiune financiară pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor, în cazul organizaţiilor locale care au gestiune financiară.

Art. 36. Comitetul de Conducere Local

(1) Comitetul de Conducere Local are următoarele atribuţii:

a) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel local;

b) dezbate orice problemă de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;

c) propune biroului judeţean candidaţi pentru alegerile în consiliul judeţean;

d) duce la îndeplinire orice alte prevederi din statut sau misiuni încredinţate de conducerea centrală, judeţeană ori de adunarea generală;

e) adoptă strategia desfăşurării campaniei electorale la nivel local;

f) aprobă lista propusă de birou sau, dacă o respinge, alege candidaţii pentru alegerile locale;

g) alege delegaţii la conferinţa judeţeană.

(2) În cazul organizaţiilor de sector al municipiului Bucureşti, precum şi al organizaţiilor care au gestiune financiară, comitetul:

a) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al organizaţiei, propus de biroul de conducere;

b) alege comisia de cenzori a organizaţiei.

(3) Comitetele de conducere ale organizaţiilor de sector al municipiului Bucureşti:

a) aleg delegaţii la Congres, în limita normei de reprezentare stabilită;

b) propun candidaţi pentru alegerile parlamentare şi pentru administraţia publică centrală.

(4) Comitetul de Conducere Local are următoarea componenţă:

a) membrii biroului de conducere al organizaţiei;

b) membrii de onoare ai partidului care fac parte din organizaţie;

c) membrii organizaţiei care coordonează subdiviziunile acesteia;

d) parlamentarii, primarul, viceprimarul, consilierii locali şi judeţeni care fac parte din organizaţie;

e) preşedinţii organizaţiilor speciale, dacă acestea îndeplinesc condiţiile de organizare statutare;

Art. 37. Biroul de Conducere Local

(1) Biroul de Conducere Local sau de sector are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea politică a organizaţiilor şi filialele componente între întrunirile Comitetului de Conducere Local;

b) validează sau invalidează ori infirmă alegerile din filialelor organizaţiilor speciale;

c) primeşte cererile de înscriere în Partid şi înmânează membrilor organizaţiei carnetul de membru al Partidului, cu respectarea prevederilor capitolului II şi decide în primă instanţă cu privire la cererile de înscriere în organizaţia locală de partid;

d) ţine evidenţa membrilor şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor şi a celorlalte contribuţii ale membrilor, stabilite de organele competente prin regulamentul Partidului;

e) judecă în primă instanţă cazurile privind abaterile membrilor organizaţiei care nu fac parte din birou, instanţa de apel fiind juriul de onoare şi disciplină judeţean;

f) studiază problemele cetăţenilor şi le transmite autorităţilor locale, în vederea soluţionării lor;

g) informează conducerea organizaţiei judeţene cu privire la problemele care depăşesc competenţa organizaţiei;

h) prezintă periodic rapoarte de activitate şi alte date solicitate de conducerea organizaţiei judeţene;

i) desemnează reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare şi ale circumscripţiilor locale şi asigură prezenţa lor la procesul de votare;

j) organizează şi conduce campania electorală în aria sa de acoperire;

k) propune candidaturile pentru alegerile locale;

l) numeşte şeful campaniei electorale locale;

m) coordonează activitatea reprezentanţilor Partidului în structurile administraţiei publice locale;

n) asigură informarea Biroului de Conducere Judeţean asupra evenimentelor petrecute şi acţiunilor desfăşurate pe plan local;

o) stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale organizaţiei locale şi efectuează angajări şi concedieri.

p) comunică Biroului de Conducere Judeţean rezultatele alegerilor;

q) face propuneri pentru numirea membrilor Partidului în funcţii publice la nivel local;

r) duce la îndeplinire sarcinile şi deciziile forurilor de conducere superioare ierarhic.

(2) Biroul de Conducere Local se compune din 3 – 7 membri, în funcţie de mărimea organizaţiei.

(3) Biroul de Conducere de sector al municipiului Bucureşti se compune din 3 – 11 membri şi are următoarele atribuţii:

a) asigură ţinerea evidenţei membrilor pe care o transmite secretariatului general, actualizând-o trimestrial;

b) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale organizaţiei;

c) stabileşte cotizaţiile pentru toate categoriile de membri ai organizaţiei;

d) desemnează reprezentantul Partidului în biroul electoral al sectorului;

e) urmăreşte încasarea la secretariatul organizaţiei de sector a cotizaţiilor şi donaţiilor.

Art. 38. Preşedintele organizaţiei locale

(1) Preşedintele are următoarele atribuţii:

a) conduce activitatea organizaţiei locale;

b) convoacă în şedinţe biroul organizaţiei;

c) prezidează şedinţele biroului şi comitetului la care participă şi le informează cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;

d) numeşte cu aprobarea biroului coordonatorii subdiviziunilor organizaţiilor;

e) participă la toate convocările forurilor de conducere la nivel superior;

f) informează permanent conducerea organizaţiei judeţene şi forurile de conducere ale organizaţiei cu privire la activitatea acesteia;

g) depune listele de candidaţi, după prealabila aprobare a biroului organizaţiei judeţene.

(2) Preşedinţii organizaţiilor care au gestiune financiară proprie conduc activitatea financiară a organizaţiei.

Art. 39. Conferinţa judeţeană

(1) Conferinţa judeţeană are următoarele atribuţii:

a) dezbate şi aprobă raportul Biroului de Conducere Judeţean;

b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel judeţean;

c) dezbate raportul financiar pentru anul care a trecut, dă descărcare de gestiune financiară pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;

d) dezbate orice problemă de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;

e) alege preşedintele, Biroul de Conducere Judeţean şi Comitetul de Conducere Judeţean.

(2) Sunt delegaţi de drept la conferinţă:

a) membrii în funcţie ai Comitetului de Conducere Judeţean;

b) responsabilii de grupuri de iniţiativă din localităţile în care nu există organizaţii, dacă nu au nici un delegat ales.

(3) Sunt delegaţi aleşi reprezentanţii organizaţiilor sau grupurilor de iniţiativă locale, conform normei de reprezentare.

Art. 40. Comitetul de Conducere Judeţean

(1) Comitetul de Conducere Judeţean are următoarele atribuţii:

a) dezbate raportul de activitate al biroului de conducere judeţean;

b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel judeţean;

c) duce la îndeplinire sarcinile şi deciziile forurilor de conducere superioare ierarhic;

d) dezbate orice problemă de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;

e) adoptă strategia desfăşurării campaniei electorale la nivel judeţean;

f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al organizaţiei, propus de Biroul de Conducere Judeţean;

g) alege juriul de onoare, disciplină şi arbitraj judeţean, comisia de cenzori şi trezorierul organizaţiei judeţene pe o perioadă de patru ani, la propunerea preşedintelui organizaţiei judeţene;

h) alege delegaţii la congresul Partidului;

i) aprobă lista propusă de birou sau, dacă o respinge, alege candidaţii pentru alegerile consiliului judeţean, pentru alegerile parlamentare şi pentru alte funcţii în administraţia publică centrală;

(2) Comitetul de Conducere Judeţean are următoarea componenţă:

a) membrii Biroului de Conducere Judeţean;

b) membrii de onoare ai partidului care fac parte din organizaţie;

c) preşedinţii organizaţiilor locale;

d) preşedinţii filialelor la nivel judeţean ale organizaţiilor speciale care îndeplinesc condiţiile de organizare statutare;

e) consilierii judeţeni, primarii şi viceprimarii din judeţ, parlamentarii aleşi pe lista judeţului, dacă sunt membri ai partidului;

f) un număr de membri aleşi conform procedurilor prevăzute în statut;

g) membrii birourilor de conducere ale sectoarelor, în cazul municipiului Bucureşti.

(3) Comitetul de Conducere al organizaţiei municipiului Bucureşti are aceleaşi atribuţii ca şi comitetele judeţene, cu excepţia celor de la lit. h) şi i) privind alegerile de delegaţi la congres şi nominalizarea candidaţilor la alegerile pentru consiliul general şi parlamentare, la care stabileşte însă ordinea. În raport cu organizaţiile de sector are rolul de coordonare şi armonizare a activităţilor în Capitală.

Art. 41. Biroul de Conducere Judeţean

(1) Biroul de Conducere Judeţean are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea organizaţiilor locale şi a filialelor organizaţiilor speciale;

b) stabileşte măsuri pentru punerea în practică a obiectivelor programului şi strategiei Partidului;

c) acţionează cu promptitudine în problemele politice curente, de competenţa organizaţiei judeţene;

d) informează Biroul Naţional de Conducere asupra evenimentelor petrecute şi acţiunilor desfăşurate pe plan judeţean, precum şi cu privire la problemele care depăşesc competenţele organizaţiei;

e) primeşte informări de la organizaţiile şi filialele componente cu privire la problemele cetăţenilor, le analizează şi le transmite organelor competente, în vederea soluţionării lor;

f) primeşte de la organizaţiile şi filialele componente rapoarte cu privire la activitatea acestora;

g) transmite forurilor de conducere ale Partidului rapoarte periodice sau ori de câte ori este nevoie;

h) validează sau invalidează alegerile forurilor de conducere ale organizaţiilor şi filialelor din organizaţia judeţeană ori infirmă alegerea unor candidaţi;

i) asigură ţinerea evidenţei membrilor organizaţiilor din judeţ pe care o transmite secretariatului general, actualizând-o trimestrial;

j) stabileşte, conform normei de reprezentare, numărul de delegaţi la conferinţa judeţeană pentru fiecare organizaţie locală şi grup de iniţiativă;

k) numeşte şeful campaniei electorale la nivel de judeţ;

l) pune în aplicare strategia campaniilor electorale şi coordonează activitatea organizaţiilor locale în campania electorală;

m) desemnează reprezentanţii Partidului în toate birourile electorale din judeţ;

n) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale organizaţiei judeţene;

o) stabileşte cotizaţiile pentru toate categoriile de membri ai organizaţiei;

p) urmăreşte încasarea la secretariatul organizaţiei judeţene a cotizaţiilor şi donaţiilor;

q) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli pe care îl supune aprobării Comitetului de Conducere Judeţean;

r) întreţine relaţii cu organizaţiile altor partide sau formaţiuni politice ori civice, în concordanţă cu orientarea politică a Partidului, precum şi cu autorităţile locale sau judeţene, informând despre acestea conducerea centrală;

s) aprobă candidaturile pentru alegerile locale propuse de organizaţiile locale, putând să infirme un candidat sau să schimbe ordinea pe lista candidaţilor, în scopul unei cât mai bune reprezentări a Partidului în administraţia locală, cu consultarea biroului de conducere al organizaţiei locale;

t) propune lista candidaţilor pentru alegerile consiliului judeţean şi pentru alegerile parlamentare pe baza propunerilor transmise de organizaţiile locale şi le înaintează Comitetului de Conducere Judeţean spre aprobare;

u) face propuneri pentru numirea membrilor Partidului în funcţii la nivel judeţean;

v) stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale organizaţiei judeţene şi efectuează angajări şi concedieri;

w) judecă, în primă instanţă, cazurile privind abaterile membrilor forurilor de conducere la nivel judeţean şi a membrilor birourilor organizaţiilor locale, instanţa de apel fiind juriul de onoare, disciplină şi arbitraj la nivel judeţean;

x) aplică sancţiunile rămase definitive ale forurilor de judecată statutare ale Partidului privind membrii organizaţiei.

(2) Biroul de Conducere Judeţean se compune din 5 – 11 membri.

(3) Biroul de Conducere al Municipiului Bucureşti se compune din 13 membri: şapte aleşi şi, de drept, cei şase preşedinţi ai organizaţiilor de sector. Atribuţiile sunt cele ale Biroului Judeţean de Conducere, cu excepţia celor de la alin. (1) lit. h) care intră în atribuţiile Biroului Naţional de Conducere şi i), o), p), r), s), x) care intră în atribuţiile organizaţiilor de sector.

(4) La şedinţele Biroului de Conducere Judeţean participă, cu drept de vot, președintele consiliului județean şi primarul municipiului reşedinţă de judeţ, dacă sunt membri ai Partidului.

Art. 42. Preşedintele organizaţiei judeţene

Preşedintele organizaţiei judeţene are următoarele atribuţii:

a) conduce activitatea biroului şi organizaţiei judeţene, filialelor organizaţiilor speciale şi coordonează activitatea organizaţiilor locale din judeţ;

b) convoacă în şedinţe Biroul de Conducere Judeţean;

c) prezidează şedinţele forurilor judeţene la care participă şi le informează cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;

d) participă la toate şedinţele Comitetului Naţional de Conducere şi răspunde la toate convocările conducerii centrale;

e) informează atât conducerea centrală, cât şi forurile de conducere ale organizaţiei, cu privire la activitatea acesteia;

f) conduce activitatea financiară a organizaţiei judeţene.

Sectiunea III. FORURILE NAŢIONALE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI

Art. 43. Congresul Partidului

(1) Congresul Partidului, forul suprem de conducere al Partidului, are următoarele atribuţii:

a) dezbate şi adoptă raportul Biroului Naţional de Conducere;

b) dezbate şi adoptă programul Partidului, strategia şi tactica de viitor ale Partidului, precum şi orice alte măsuri privitoare la activitatea Partidului;

c) dezbate raportul financiar şi dă descărcare de gestiune pe perioada dintre congrese;

d) alege cei doi copreședinți Partidului, președintele Senatului Partidului, Biroul Naţional de Conducere, membrii aleşi din Comitetul Naţional de Conducere şi Juriul de onoare, disciplină şi arbitraj;

e) alege preşedintele de onoare al Partidului;

f) adoptă orice alte hotărâri privind activitatea Partidului;

g) aprobă comasarea cu alte partide;

h) hotărăşte dizolvarea Partidului.

(2) Congresul se întrunește în ședințe ordinare o dată la patru ani și în ședințe extraordinare atunci cînd este nevoie, fiind convocat conform prevederilor prezentului Statut.

(3) Sunt delegaţi de drept la congresul Partidului membrii de drept ai Comitetului Naţional de Conducere.

(4) Sunt delegaţi aleşi reprezentanţii organizaţiilor judeţene sau de sector, pe baza normei de reprezentare stabilită de Biroul Naţional de Conducere.

(5) Data, locul de desfăşurare, proiectul ordinii de zi şi norma de reprezentare se stabilesc şi se anunţă de către Biroul Naţional de Conducere cu cel puţin 60 de zile înainte, în cazul congreselor ordinare, şi cu cel puţin 30 zile înainte, în cazul celor extraordinare.

(6) Cei doi copreședinți ai Partidului prezintă Congresului raportul politic şi programul Partidului, iar trezorierul Partidului prezintă raportul financiar.

(7) Dezbate şi aprobă proiectul ordinii de zi şi al programului de desfăşurare a lucrărilor, precum şi orice alte documente şi măsuri care se propun a fi adoptate.

Art. 44. Comitetul Naţional de Conducere

(1) Comitetul Naţional de Conducere are următoarele atribuţii:

a) alege candidatul Partidului la funcţia de preşedinte al României;

b) stabileşte candidatul Partidului la funcţia de prim-ministru;

c) adoptă şi modifică programul politic, statutul, denumirea, sigla şi semnul electoral, precum şi regulamentele Partidului;

d) avizează comasarea cu alte partide;

e) în situaţii deosebite, exercită atribuţiile congresului, cu excepția alegerii celor doi copreședinți ai Partidului, Biroului Național de Conducere, a președintelui Senatului şi a preşedintelui de onoare;

f) alege trezorierul la propunerea celor doi copreședinți ai Partidului;

g) alege comisiile centrale de cenzori şi de contestaţii în prima şedinţă de după congres;

h) atribuie calitatea de membru de onoare al partidului la propunerea comună a membrilor de onoare ai Partidului si a Președinției Partidului cu acordul Biroului Naţional de Conducere;

i) decide participarea partidului în alianţe politice electorale, parlamentare sau guvernamentale;

j) coordonează întreaga activitate a partidului între congrese;

k) dezbate raportul Comisiei naţionale de cenzori, dă descărcare pentru execuţia bugetară şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor

l) propune reorganizarea partidului.

(2) Şedinţele ordinare ale Comitetului Naţional de Conducere sunt convocate cu cel puţin 14 zile înainte, iar cele extraordinare cu cel puţin şapte zile înainte. În acelaşi termen se anunţă şi proiectul ordinii de zi.

(3) Şedinţele sunt conduse de către cei doi copreședinți ai Partidului, care sunt și copreședinți ai Comitetului Naţional de Conducere.

(4) Componenţa Comitetului Naţional de Conducere este următoarea:

a) membrii Biroului Naţional de Conducere, inclusiv supleanţii;

b) trezorierul;

c) preşedintele organizaţiei municipiului Bucureşti, preşedinţii organizaţiilor judeţene şi preşedinţii organizaţiilor de sector;

d) preşedinţii organizaţiilor speciale care îndeplinesc condiţiile de organizare;

e) membrii de onoare ai Partidului;

f) persoanele alese din partea Partidului în organismele politice internaţionale din care Partidul face parte;

g) membrii guvernului, parlamentarii, secretarii de stat, prefecţii sau, după caz, subprefecţii, preşedinţii consiliilor judeţene, primarul municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ sau, după caz, viceprimarii, membri ai Partidului;

h) membrii aleşi, conform prevederilor statutului şi procedurilor din regulamentul Partidului.

(5) Copreședinții Partidului de comun acord pot invita la şedinţele Comitetul Naţional de Conducere şi alte persoane, fără drept de vot.

Art. 45. Biroul Național de Conducere

(1) Biroul Naţional de Conducere are următoarele atribuţii:

a) conduce activitatea partidului între şedinţele Comitetului Naţional de Conducere;

b) emite luări de poziţie legate de evenimentele politice, sociale şi economice curente;

c) acţionează cu promptitudine în toate problemele politice curente;

d) stabileşte atribuţiile fiecărui membru al Biroului Naţional de Conducere;

e) numeşte purtătorul de cuvânt al partidului;

f) numeşte comisii interimare de conducere, în conformitate cu prevederile statutului;

g) aprobă regulamentele structurilor constituite în cadrul partidului;

h) coordonează activitatea Departamentelor de politici, programe şi doctrină şi numeşte şefii acestor departamente;

i) validează sau invalidează alegerile forurilor de conducere ale organizaţiilor judeţene, de sector şi a municipiului Bucureşti, speciale şi Diaspora, ori infirmă alegerea unor membri ai acestora;

j) aprobă organigrama aparatului central al partidului, la propunerea secretarului general al partidului;

k) convoacă şi stabileşte data, locul, proiectul ordinii de zi a congresului şi norma de reprezentare a delegaţilor la congres;

l) prezintă candidaturile pentru alegerile parlamentare, europarlamentare, prezidențiale şi de primar general al municipiului Bucureşti;

m) aprobă candidaturile pentru funcţii în administraţia centrală;

n) desemnează reprezentantul partidului în biroul electoral central;

o) conduce şi coordonează campaniile electorale ale partidului pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale şi numeşte şefii fiecăreia dintre aceste campanii electorale;

p) coordonează activitatea tuturor organizaţiilor partidului, a grupurilor parlamentare şi a demnitarilor de rang înalt ai partidului;

q) desemnează liderii grupurilor parlamentare;

r) aprobă schimbarea sediului partidului;

s) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale structurilor centrale;

t) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli al partidului, la propunerea trezorierului;

u) asigură informarea continuă a organizaţiilor judeţene cu privire la activitatea curentă a partidului;

v) negociază alianţe, fuziuni sau protocoale de colaborare cu alte formaţiuni politice;

w) iniţiază şi dezvoltă relaţiile interne şi internaţionale ale partidului cu alte partide politice, organizaţii neguvernamentale, sindicate, asociaţii patronale etc.;

x) hotărăşte, în cazuri de abateri deosebit de grave de la orientarea politică şi programatică a Partidului, dizolvarea forurilor de conducere la nivel inferior, numind comisii interimare cu mandat de 30 de zile pentru organizarea alegerilor;

y) nominalizează reprezentanţii Partidului în instituţii centrale, foruri şi organizaţii interne şi internaţionale;

z) decide în toate problemele a căror rezolvare este urgentă sau nu este reglementată prin statut sau regulamentele Partidului.

(2) Biroul Naţional de Conducere se compune din cei doi copreședinți ai Partidului, președintele Senatului, secretarul general și vicepreşedinţi.

a) Secretarul general este cel mai apropiat colaborator al celor doi copreședinți în îndeplinirea tuturor atribuţiilor acestora si ţine permanent legătura cu cei doi copreședinți şi cu președintele Senatului.

b) Vicepreşedinţii îndeplinesc orice sarcini primite de la cei doi copreședinți Partidului şi aprobate în Biroul Naţional pentru îndeplinirea tuturor atribuţiilor Biroului Naţional de Conducere.

(3) Sunt membri supleanţi ai Biroului Naţional de Conducere şi participă la toate şedinţele acestuia fără drept de vot, membrii partidului aleşi în forurile de conducere ale unor organizații internaționale din care partidul face parte.

(4) Președinții organizațiilor speciale ale partidului sunt membrii de drept în Biroul Naţional de Conducere cu funcție de vicepreședinte al partidului.

(5) La şedinţa Biroului Naţional de Conducere participă ca invitat trezorierul.

Art. 46. Preşedinția Partidului

(1) Președinția Partidului este garantul respectării valorilor, principiilor, doctrinei și programului Partidului.

(2) Președinția Partidului este asigurata de către doi copreședinți cu drepturi egale și de către președintele Senatului.

(3) Copreședinții au următoarele atribuții:

a) reprezintă in solidar partidul în relațiile oficiale cu autorităţi şi instituţii din ţară sau străinătate şi cu terţii;

b) convoacă în şedinţe forurile naţionale de conducere;

c) prezidează şedinţele Biroului Naţional de Conducere, informând pe membrii acestora cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;

d) fac declaraţii în numele partidului;

e) semnează împreuna actele de conducere şi comunicatele oficiale ale partidului, precum şi orice acte care angajează politic partidul;

f) încheie contracte la care partidul este parte și semnează împreuna actele cu caracter organizatoric, financiar şi de gestiune;

g) semnează împreuna documentele stabilite de legea electorală pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale.

(4) Copreședinții răspund in solidar de activitatea lor politică şi de gestiunea administrativă în faţa forurilor naţionale de conducere ale Partidului.

(5) Președintele Senatului are următoarele atribuții:

(a) stabileşte sau redefineşte principiile doctrinare fundamentale ale partidului, împreună cu membrii Senatului și în deplină consonanță cu copreședinții Partidului;

(b) asigură congruența dintre valorile și principiile Partidului, pe de o parte, și programele Partidului, pe de altă parte;

(c) orientează şi urmăreşte, împreună cu copreședinții, aplicarea liniilor directoare privind tactica şi strategia partidului pe termen mediu şi lung;

(d) mediază și ajută la armonizarea opiniilor în cazul unor dezacorduri ivite între copreședinți;

(e) sprijină activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi apolitice care funcţionează bazându-se pe valorile și principiile partidului.

(6) În baza propunerilor celor doi copreședinți și ale Președintelui Senatului, aprobate în Biroul Naţional de Conducere, se va constitui Senatul Partidului, format din personalităţi publice sau din interiorul Partidului, având rolul de a sfătui şi de a sprijini Președinția Partidului în toate activităţile sale politice. Membrii Senatului A.U.R. lucrează sub coordonarea președintelui Senatului și pot fi invitaţi, pentru susţinerea unor puncte de vedere, propuneri sau proiecte, la ședințele oricăror foruri de conducere din partid.

Sectiunea IV. ALEGEREA FORURILOR DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI

Art. 47. Proceduri de vot

(1) Alegerea forurilor de conducere, a delegaţilor la conferinţe sau congres, a candidaţilor pentru funcții publice se face utilizând una din următoarele proceduri de vot secret, conform prevederilor statutare sau regulamentare:

a) Votul pe listă se desfăşoară într-un singur tur de scrutin, fiind declaraţi aleşi, indiferent de numărul de voturi, candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi, în limita locurilor stabilite. Votul este considerat valabil dacă sunt votaţi cel puţin jumătate din numărul locurilor stabilite şi cel mult acest număr.

b) Votul uninominal este un vot majoritar, fiind declarat ales candidatul care a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate ale membrilor sau delegaţilor prezenţi. Dacă nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se procedează la un al doilea tur de scrutin, la care iau parte cei doi candidaţi plasaţi mai bine la primul tur.

c) Votul preferenţial ierarhic se desfăşoară prin indicarea pe buletinul de vot a poziţiei fiecărui candidat pe listă, iar prin centralizarea voturilor se stabileşte lista candidaţilor în ordine crescătoare.

(2) Indiferent de procedura de vot, fiecare membru sau, după caz, delegat are dreptul la un singur vot.

Art. 48. Alegerea delegaţilor la conferinţe sau congres

Alegerea delegaţilor la conferinţe sau congres se face în funcţie de trei criterii, a căror pondere este stabilită de Comitetul Naţional de Conducere: numărul membrilor de partid la data de 1 ianuarie a anului respectiv, numărul de voturi obţinute în ultimele alegeri locale (consiliul local plus consiliul judeţean) şi numărul de voturi obţinute în ultimele alegeri parlamentare, după următoarea procedură:

a) birourile de conducere stabilesc numărul total al delegaţilor aleşi, astfel încât numărul acestora să fie mai mare decât al celor de drept;

b) se calculează numărul de delegaţi aleşi în funcţie de fiecare din cele trei criterii, prin înmulţirea numărului total de delegaţi aleşi, stabilit la lit. a), cu ponderile aferente celor trei criterii;

c) se calculează trei norme de reprezentare prin împărţirea numărului de voturi obţinut în judeţ sau, după caz, la nivel naţional, în alegerile locale, a numărului de voturi obţinute în judeţ sau, după caz, la nivel naţional, în alegerile parlamentare şi a numărului de membri din judeţ sau, după caz, la nivel naţional, la numărul de delegaţi aleşi în funcţie de fiecare criteriu, calculat la lit. b);

d) fiecare din cele trei norme de reprezentare se aplică, în mod corespunzător, fiecărei organizaţii, la numărul de voturi obţinut la alegerile locale, la numărul de voturi obţinut la alegerile parlamentare şi la numărul de membri, rezultând numărul de delegaţi pentru fiecare organizaţie, în funcţie de fiecare criteriu;

e) se adună cele trei numere calculate la lit. d), rezultând numărul de delegaţi pentru fiecare organizaţie, cumulat pentru cele trei criterii;

f) se reţin părţile întregi calculate la lit. e), iar părţile zecimale se ordonează în ordine descrescătoare, alocându-se organizaţiilor până la completarea numărului total al delegaţilor aleşi, stabilit la lit. a);

g) toate calculele se fac fără a se limita numărul de zecimale;

h) biroul de conducere comunică fiecărei organizaţii, cu cel puţin 30 de zile înainte de conferinţă sau congres, numărul delegaţilor aleşi care le reprezintă;

i) alegerea delegaţilor la conferinţă sau congres se face, după caz, de către comitetele de conducere sau de birourile de conducere, din rândul membrilor organizaţiei, pe baza procedurii votului pe listă la cele congresele şi conferinţele extraordinare şi în baza procedurii pe moţiuni la cele congresele și conferințele ordinare.

Art. 49. Votarea candidaţilor şi stabilirea rezultatelor votării

(1) Alegerea copreședinților, președinților și a birourilor de conducere se va face prin vot secret pe baza procedurilor prevăzute in prezentul Statut la art. 47.

(2) Propunerile de candidatura care respecta condițiile statutare vor fi înscrise pe buletinele de vot și vor conține următoarele date despre candidați: număr curent, prenumele şi numele, funcţia pentru care candidează. In cazul copreședinților, aceștia vor fi trecuți împreuna, ca echipa, pe buletinele de vot. La congres și conferințe se menţionează şi organizaţia din care face parte.

(3) Câștigători sunt declarați candidații sau echipa care întrunește majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate.

(4) Dacă niciun candidat sau echipa nu a întrunit această majoritate, se procedează la al doilea tur de scrutin, la care vor participa candidații/echipele care au obținut primele doua locuri in ordinea descrescătoare a voturilor primite, fiind declarați câștigători candidații care au obținut cele mai multe voturi valabil exprimate.

Art. 50. Alegerea copreședinților, președintelui, biroului și a membrilor aleşi ai comitetului de conducere

(1) Copreședinții candidează in echipa si sunt aleși împreuna prin votul Congresului.

(2) Sunt declarați aleși în comitetele de conducere si birourile de conducere la toate nivelurile organizatorice candidații care au obținut majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate in primul tur de scrutin sau cele mai multe voturi la al doilea tur de scrutin pentru primii doi clasați la primul tur de scrutin;

Capitolul V

ALTE FORURI ALE PARTIDULUI

Sectiunea I. FORURILE EXECUTIVE

Art.51. Birourile de conducere

Procedura de alegere a Birourilor de conducere și competențele acestora sunt detaliate în articolele 33, 37, 41, 45, 50 și 51 din prezentul statut.

Art. 52. Secretariatul general

(1) Secretariatul general al partidului are următoarele atribuţii:

a) coordonează organizarea tuturor structurilor din partid;

b) asigură circulaţia rapidă a informaţiei între conducerea naţională şi organizaţiile teritoriale;

c) ţine evidenţa tuturor organizaţiilor şi a membrilor partidului;

d) răspunde de sistemul informaţional la nivel naţional şi de activitatea aparatului central de lucru;

e) organizează şedinţele Comitetului Naţional de Conducere şi ale Biroului Naţional de Conducere;

f) verifică informaţiile din memoriile adresate conducerii centrale, informează conducerea centrală şi propune soluţii de rezolvare;

g) evaluează activitatea membrilor birourilor de conducere la nivel judeţean, în baza grilei naţionale de evaluare;

h) îndeplineşte orice atribuţii prevăzute în statut sau încredinţate de forurile de conducere ale partidului.

(2) Secretariatul general este condus de secretarul general, care este ajutat în activitatea sa de doi secretari generali adjuncti şi de secretari executivi.

Art. 53. Secretariatul organizaţiilor Partidului

La nivelul organizaţiilor judeţene, al municipiului Bucureşti, de sector şi speciale secretarii executivi şi ceilalţi salariaţi sunt numiţi de către preşedinţii organizaţiilor respective, la propunerea secretarilor organizaţiilor, iar numărul şi atribuţiile acestora sunt aprobate de birourile de conducere ale organizaţiilor.

Sectiunea II. FORURILE JURISDICŢIONALE ŞI DE CONTROL

Art. 54. Juriile de onoare, disciplină şi arbitraj

(1) Juriul de onoare, disciplină şi arbitraj este forul jurisdicţional şi de arbitraj care judecă şi soluţionează diferendele dintre membrii Partidului care afectează onoarea şi prestigiul Partidului sau ale membrilor săi, disciplina şi ordinea în Partid.

(2) Juriul este compus din 5-13 membri aleşi de congres. Membrii biroului de conducere şi ai secretarii generali adjuncţi nu pot face parte din juriul la acelaşi nivel.

(3) Juriul judecă în complet de trei membri în primă instanţă sau apelul împotriva deciziei unui birou.

(4) Juriul judecă în complet de cinci membri apelul împotriva deciziei unui complet al său de trei membri.

(5) La nivelul organizaţiilor judeţene şi de sector vor fi alese jurii de onoare, disciplină şi arbitraj cu organizare şi funcţionare similară cu cea a juriului de onoare, disciplină şi arbitraj la nivel naţional.

(6) Membrii juriilor de onoare, disciplină și arbitraj sunt aleși pe o perioadă de 4 ani.

Art. 55. Comisia centrală de contestaţii

(1) Comisia centrală de contestaţii soluţionează contestaţiile împotriva neregulilor în desfăşurarea alegerilor forurilor de conducere ale organizaţiilor judeţene, de sector, a municipiului Bucureşti şi speciale la nivel naţional şi apelurile împotriva modului de rezolvare a contestaţiilor de către birourile de conducere judeţene sau de sector, formulate împotriva neregulilor în desfăşurarea alegerilor la nivelul organizaţiilor sau filialelor din subordine.

(2) Comisia centrală de contestaţii este compusă din şapte membri aleşi de către Comitetul Naţional de Conducere dintre membrii săi. Comisia este condusă de către un preşedinte, membru al Biroului Naţional de Conducere şi un vicepreşedinte.

(3) Lucrările comisiei se desfăşoară într-un complet format din trei membri, prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele comisiei, a cărei compunere este stabilită de preşedintele comisiei. Lucrările se finalizează prin hotărâri care se comunică contestatarilor sau, după caz, apelanţilor, precum şi organizaţiilor în cauză.

Art. 56. Comisia centrală de cenzori

(1) Comisia centrală de cenzori are următoarele atribuţii:

a) verifică toate gestiunile partidului;

b) certifică darea de seamă contabilă anuală;

c) exercită alte atribuţii prevăzute de lege pentru comisiile de cenzori.

(2) Comisia centrală de cenzori se compune dintr-un număr impar de membri, dintre care un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi de către Comitetul Naţional de Conducere. Membrii comisiei nu pot face parte din Biroul Naţional de Conducere.

Art. 57. Comisiile de cenzori ale organizaţiilor teritoriale

(1) Comisia de cenzori judeţeană, a municipiului Bucureşti sau locală verifică modul de administrare şi de gestiune a organizaţiei.

(2) Comisia se compune din trei membri, dintre care un preşedinte, aleşi de către Comitetul de Conducere Judeţean, Comitetul municipiului Bucureşti sau Comitetul Local, în prima şedinţă de după alegeri. Membrii comisiei nu pot face parte din biroul de conducere al organizaţiei.

Sectiunea III. FORURILE DE POLITICI, PROGRAME ŞI DOCTRINĂ

Art. 58. Departamentele de politici, programe şi doctrină

(1) Departamentele de politici, programe şi doctrină sunt organizate pe domenii de activitate, după modelul structurii guvernamentale şi funcţionează pe lângă Biroul Naţional de Conducere, pe baza unui regulament aprobat de acesta.

(2) Departamentele de politici, programe şi doctrină sunt coordonate de Secretarul General al partidului, ajutat de alţi membri ai Biroului Naţional de Conducere şi de alţi specialişti, membri ai Partidului, care au atribuţii de coordonare pe domenii de activitate. În subordinea acestora, Biroul Naţional de Conducere poate desemna directori coordonatori şi şefi de departamente.

Capitolul VI

PATRIMONIUL PARTIDULUI

Art. 59. Gestionarea patrimoniului

(1) Gestionarea patrimoniului Partidului se face în conformitate cu legislaţia în vigoare, prezentul statut şi regulamentul financiar-contabil al Partidului, de către Biroul Naţional de Conducere, de către birourile de conducere ale organizaţiilor judeţene şi al municipiului Bucureşti şi de către organizaţiile locale care au gestiune proprie.

(2) Partidul poate deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare activităţilor sale specifice.

(3) Anual, fiecare filială întocmește inventarul bunurilor partidului și îl comunică Secretarului General al AUR până la 1 martie, conform procedurilor întocmite de Secretariatul General.

(4) Operaţiunile de încasări şi plăţi ale Partidului şi ale organizaţiilor sale se efectuează în numerar şi prin conturi în lei şi în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.

(5) Încadrarea salariaţilor şi remunerarea acestora se face cu respectarea legislaţiei în vigoare. Membrii Partidului care ocupă funcţii politice de conducere în Partid nu pot fi remuneraţi pentru activitatea lor de conducere.

(6) Ziarele, revistele, publicaţiile, editurile şi posturile de radio-televiziune ale Partidului se bucură de autonomie gestionară şi administrativă, dar nu au personalitate juridică distinctă de cea a Partidului.

(7) Activitatea financiar-contabilă, la toate nivelurile, este supusă controlului comisiilor de cenzori prevăzute de statut.

(8) Trezorierul Partidului coordonează activitatea departamentului financiar-contabil şi a trezorierilor organizaţiilor şi propune conducerii Partidului soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare.

(9) Sursele de finanţare ale Partidului pot fi:

a) cotizaţii ale membrilor;

b) donaţii şi legate;

c) venituri provenite din activităţi proprii;

d) subvenţii de la bugetul de stat;

e) contribuţii ale membrilor partidului, conform legii;

f) alte surse, conform legii.

Art. 60. Cotizaţii

(1) Membrii Partidului au obligaţia de a plăti, cel mai târziu la sfârşit de trimestru, cotizaţiile lunare stabilite de birourile de conducere locale sau de sector aferente trimestrului.

(2) Organizaţiile de sector vor vărsa, din cotizaţiile încasate, sumele stabilite de Biroul de Conducere al municipiului Bucureşti către organizaţia municipiului Bucureşti.

(3) Organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti, locale care au gestiune proprie şi Organizatia Diaspora vor vărsa o cotă din cotizaţiile încasate trezoreriei partidului, cota fiind stabilită de Comitetul Naţional de Conducere.

Art. 61. Donaţii

Partidul, precum şi organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti şi locale care au gestiune proprie pot primi donaţii sub formă de numerar, ori de bunuri mobile sau imobile, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.

Art. 62. Venituri din activităţi proprii

Veniturile provenite din activităţi proprii în conformitate cu legislaţia în vigoare vor fi utilizate conform hotărârilor Biroului Naţional de Conducere sau, după caz, ale birourilor de conducere ale organizaţiilor judeţene, al municipiului Bucureşti şi locale care au gestiune proprie, pentru veniturile proprii.

Art. 63. Subvenţii

Subvenţiile primite de la bugetul de stat vor fi utilizate conform hotărârilor Biroului Naţional de Conducere, în condiţiile legii.

Capitolul VII

DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Art. 64. Desemnarea candidaţilor la funcţii publice

(1) În cazul candidaturilor pentru funcţii publice care se ocupă prin vot pe listă, locurile considerate eligibile de către forul care alege se stabilesc prin vot uninominal. Pentru celelalte locuri din listă se aplică procedura votului preferenţial ierarhic.

(2) Dacă funcţia pentru care se candidează se ocupă prin vot uninominal sau prin numire, la desemnarea candidatului se aplică procedura votului uninominal.

(3) Personalităţile propuse de Biroul Naţional de Conducere pot candida în orice circumscripţie electorală, cu acordul birourilor de conducere ale organizaţiilor judeţene sau al municipiului Bucureşti.

(4) Candidaţii desemnaţi de organizaţiile Partidului pentru funcţii eligibile şi numite nu pot fi înlocuiţi de către forul superior fără acordul forului care i-a desemnat.

(5) În cazul participării la alegeri în alianţe politice sau electorale, desemnarea candidaţilor se va face conform protocolului încheiat cu celelalte formaţiuni, în spiritul statutului.

Art. 65. Încetarea activităţii Partidului

Partidul îşi încetează activitatea, în conformitate cu Legea partidelor politice, prin:

a) autodizolvare, hotărâtă de congres;

b) dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curţii Constituţionale;

c) reorganizare.

Art. 66. Intrarea în vigoare a statutului

(1) Prezentul statut intră în vigoare în momentul adoptării sale. Prevederile oricăror reglementări interne ale partidului sunt nule de drept dacă încalcă prevederile legii sau ale prezentului statut.

(2) Modificari ale prevederilor prezentului statut vor fi stabilite de Presedinția Partidului și vor fi aprobate de Comitetul Național de Conducere sau de Congresul Partidului, după caz.

Redactat şi dactilografiat de parte în opt exemplare eliberându-se părţii şapte exemplare.