STATUTUL PARTIDULUI POLITIC ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR
STATUTUL
partidului politic Alianța pentru Unirea Românilor
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
PREAMBUL
Alianţa pentru Unirea Românilor este rezultatul unificării forțelor politice românești care au în
vedere interesele poporului român.
Art. 1. Cadrul legal
(1) Partidul este persoană juridică română de drept public, înregistrată ca partid politic, rezultată
din asocierea liberă a cetăţenilor români cu drept de vot care aderă la principiile, doctrina,
programul şi statutul partidului.
(2) Partidul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia României, legislaţia română în
vigoare, prezentul statut şi regulamentele interne.
Art. 2. Elementele de identificare ale Partidului
(1) Denumirea partidului este Alianţa pentru Unirea Românilor, prescurtat AUR.
(2) Semnul permanent al partidului este reprezentat de conturul părții de Vest a hărţii României
completat de un arc de cerc format din opt steluțe în partea de Est având în centru acronimul A.U.R.
Semnul permanent al partidului este desenat în anexa la prezentul statut.
(3) Semnul electoral este identic cu semnul permanent al partidului. Semnul electoral poate fi
modificat prin hotărârea Consiliului Naţional de Conducere, care va fi comunicată Biroului
Electoral Central, în conformitate cu legea.
(4) Sediul central al partidului este în com. Tunari, sat Tunari, str. Geneva nr.20, parter, ap.1, jud.
Ilfov.
(5) Ziua Oficială a Alianței pentru Unirea Românilor este 1 decembrie.
Art. 3. Obiectivele şi scopul partidului
Obiectivele partidului sunt exclusiv de natură politică, în scopul dezvoltării societăţii româneşti și
a coeziunii sociale, refacerii conştiinței naţionale, dezvoltării economiei de piaţă, consolidării
statului de drept, realizării unei Românii Mari într-o Europă puternică, unită și echitabilă prin
reunirea Basarabiei cu România și asumarea unei poziții de lider pe plan european, promovând
interesele românilor de pretutindeni, indiferent de etnie sau cetățenie, prin punerea în aplicare a
programului politic al partidului.
Art. 4. Principiile și valorile partidului
(1) Valorile asumate de AUR sunt: – Credinţa creștină. Creștinismul este fundament al civilizației europene și izvor de sănătate
morală. Libertatea și demnitatea persoanei sunt de neconceput în absența legii morale, care este
conținută în învățătura de credință. Credința creștină este pentru noi îndreptar pentru o viață socială
mai bună și cale de salvare sufletească. – Libertatea. Libertatea este cel mai de preţ dar al lui Dumnezeu pentru om și se cuvine apărată și
păstrată.
Libertatea de gândire, de credință, de exprimare, de asociere, de mișcare, de inițiativă și libertatea
economică sunt esențiale într-o democrație. – Familia. Familia este baza oricărei societăţi sănătoase și viabile. De aceea, este vital ca societatea
să stimuleze constituirea de familii, să sprijine și să apere familia. Membrii unei familii au o
legătură de sânge, dar şi una de ordin spiritual, integrată în unitatea complexă a neamului. – Naţiunea. Naţiunea, naţionalitatea, naţionalul ţin de o realitate obiectivă, de un dat al firii.
Iubirea de neam este firească și se exprimă prin păzirea şi afirmarea creatoare a fiinţei şi geniului
naţional, precum şi printr-un efort conştient de armonizare cu celelalte neamuri, în concertul
universal al omenirii.
Naţiunea este comunitatea tuturor celor care au o limbă, o cultură și o istorie comună, indiferent
că se regăsesc între granițele aceluiași stat sau nu.
(2) Principiile doctrinare fundamentale ale AUR sunt: – Principiul unionist. Înțelegem să acţionăm numai în unitate, căutând armonia și eficiența în
slujirea binelui comun, în ciuda tuturor slăbiciunilor personale și provocărilor comunitare de care,
fără îndoială, nu vom fi scutiți. – Principiul personalist. Persoana este unică, dar își afirmă unicitatea doar în relație cu alte
persoane, structura firii umane fiind prin excelenţă una a comuniunii.
Comuniunea este împărtășire, opusă masificării (reducerii la un numitor comun, la un număr) și,
în egală măsură, individualismului.
Viața – încă din momentul conceperii -, libertatea și demnitatea oricărei persoane sunt sacrosante. – Principiul proprietății private. Proprietatea privată este o condiție esențială a libertății persoanei.
A fi stăpîn peste o casă, o bucată de pămînt, o întreprindere te pune în postura de a putea alege și,
implicit, de a-ți asuma responsabilități. De aceea, proprietatea este inalienabilă. A încălca sau răpi
proprietatea cuiva este o crimă.
– Principiul recursului la tradiţie. Tradiția este moștenirea spirituală vie și creatoare a unui popor.
Altfel spus, tradiția nu este obiect de muzeu sau prilej de idolatrie, ci acumulare de experiențe,
îndreptar de viață și instrument de acţiune în prezent. – Principiul raportării la realitatea specifică. Pentru a fi în folosul persoanei și al comunității,
orice act politic este condiționat de raportarea lui corectă la realitatea specifică. Realismul este
propriu creștinului și omului de dreapta, în contra ingineriei sociale – de factură stîngistă -, care
ignoră realitatea și imaginează utopii, inevitabil distructive. – Principiul meritocratic. Meritocrația înseamnă accesul la poziții sociale și de prestigiu pe baza
meritelor personale. Inteligența, competența, calităţile morale și efortul depus pentru scopurile
comune sînt cele în virtutea cărora membrii mișcării noastre vor căpăta responsabilități în
organizație și funcții și demnități în stat. – Principiul spiritului de sacrificiu. Capacitatea de dăruire a unei persoane dă măsura dragostei
sale. Cu cît jertfești mai mult pentru altul, pentru un crez, pentru binele comun, cu atît dovedești o
iubire mai mare. Fără sacrificii nu se construiește nimic durabil. Iar fără dragoste, nu există spirit
de sacrificiu.
(3) Principiile de organizare şi funcţionare ale Partidului sunt: unitate şi autonomie, iniţiativă şi
cooperare, responsabilitate şi disciplină, competenţă şi moralitate, eficienţă, transparenţă,
pragmatism şi valorificarea tradiţiei, în scopul realizării unui partid puternic şi modern.
Art. 5. Organizarea şi reprezentarea Partidului
(1) Partidul este organizat pe unităţi administrativ-teritoriale, subdiviziuni ale acestora și după caz
alte structuri de organizare.
(2) În relaţiile cu autorităţile publice şi terţii, Partidul este reprezentat de către Preşedintele
Partidului, iar la nivelul structurilor organizatorice de președinții de organizații (teritoriale şi/sau
speciale), în limita competențelor prevăzute de statut şi de regulamentele interne.
Art. 6. Legătura Partidului cu alte partide
Partidul promovează colaborarea cu alte partide democratice, pentru realizarea scopului şi
obiectivelor sale strict în interesul poporului român.
Art. 7. Legătura Partidului cu alte instituţii şi organizaţii
(1) Partidul colaborează cu societatea civilă şi Biserica în vederea realizării obiectivelor majore
ale societăţii româneşti de natură spirituală, morală şi socială.
(2) Partidul colaborează, la nivel central şi teritorial, cu sindicatele şi patronatele în vederea
realizării armoniei şi solidarităţii sociale şi dezvoltării unei economii de piaţă eficiente.
Capitolul II.
MEMBRII PARTIDULUI
Secțiunea l. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 8. Membrii
(1) Poate deveni membru al Partidului orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică
sau convingeri religioase, care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) este cetăţean român;
b) a împlinit vârsta de 18 ani;
c) aderă la valorile, principiile, doctrina şi programul partidului şi militează pentru realizarea
obiectivelor acestuia;
d) se angajează să respecte statutul şi disciplina partidului;
e) are un comportament moral şi demn în viaţa politică şi privată.
(2) Nu poate deveni membru al Partidului persoana care:
a) a fost condamnată pentru infracţiuni de drept comun la o pedeapsă privativă de libertate, fără a
beneficia de amnistie sau de reabilitare, în condiţiile legii penale;
b) are interdicţie judecătorească definitivă privind exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti;
c) a colaborat sau a lucrat cu Securitatea;
d) se găseşte în vreuna din situaţiile de incompatibilitate prevăzute de lege.
Art. 9. Aderenţii
Poate deveni aderent al partidului orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau
convingeri religioase, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) a împlinit vârsta de 16 ani,;
b) aderă la valorile şi principiile partidului;
c) nu se încadrează in nici una din prevederile Art.8 alin. 2.
Art. 10. Membrii de onoare
Membrii Partidului care prin activitatea lor în Partid s-au remarcat în mod deosebit, dar nu mai pot
depune o activitate politică susținută, pot fi distinși cu demnitatea de membru de onoare al
Partidului, prin hotărârea Consiliului Național de Conducere, cu avizul Biroului Naţional de
Conducere, la propunerea Președintelui Partidului şi a membrilor de onoare.
Art. 11. Activitatea membrilor Partidului
(1) Membrii partidului pot face parte dintr-o singură organizație locală, de acelaşi nivel, în care îşi
desfăşoară activitatea.
(2) Fiecare membru poate activa în cel mult una din organizaţiile speciale.
Art. 111 Platforma electronică AUR
(1) AUR deține și administrează o Platformă electronică oficială destinată membrilor și
aderenților, menită să faciliteze participarea digitală, comunicarea internă, înscrierea, consultarea
documentelor partidului și desfășurarea activităților statutare în format online.
(2) Apartenența la AUR prin intermediul Platformei este reglementată printr-un Regulament de
organizare și funcționare aprobat de Biroul Național de Conducere (BNC), care stabilește: – condițiile de înscriere ca membru sau aderent; – drepturile și obligațiile utilizatorilor în cadrul Platformei; – criteriile de validare și suspendare a conturilor; – procedurile de participare la voturi interne, consultări sau petiții online.
(3) Membrii AUR pot opta pentru gestionarea digitală a activității lor de partid prin Platformă,
având acces la: – documente statutare și decizii ale conducerii; – comunicări interne și convocări; – forumuri de dezbatere internă; – sesiuni de instruire și consultare online; – participarea la voturi interne prin mijloace electronice securizate, acolo unde este permis de
regulament.
(4) Platforma electronică AUR poate găzdui inițiative, moțiuni, sesizări sau propuneri de politici
publice provenite de la membrii și aderenți, care vor putea fi evaluate, supuse votului sau preluate
de forurile statutare ale partidului, în funcție de gradul de susținere.
(5) Administrația Platformei este asigurată de un Departament Tehnic și de Coordonare Digitală
din cadrul Secretariatului General AUR, sub autoritatea directă a BNC. Acesta răspunde de: – funcționarea tehnică a platformei; – protecția datelor personale; – transparența și integritatea proceselor online.
(6) Platforma electronică poate fi utilizată pentru desfășurarea unor etape preliminare ale alegerilor
interne, strângerea de semnături, validarea candidaturilor, transmiterea de propuneri sau apeluri
din partea conducerii partidului.
(7) AUR încurajează utilizarea Platformei electronice ca instrument complementar, dar nu
substitutiv, al implicării directe și fizice în viața organizațiilor teritoriale.
Secțiunea ll. DOBÂNDIREA CALITĂȚII DE MEMBRU SAU DE ADERENT AL
PARTIDULUI
Art. 12. Cererea de înscriere în partid
Dobândirea calităţii de membru sau de aderent se face în baza aprobării unei cereri de înscriere
adresată organizaţiei de apartenenţă, care poate fi:
a) organizaţia locală în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa;
b) organizaţia locală în raza căreia solicitantul îşi desfăşoară activitatea profesională sau de studiu.
c) dacă o astfel de organizaţie locală nu există, cererea se adresează Biroului Filialei Judeţene din
judeţul în care solicitantul doreşte să activeze.
d) dacă o astfel de filială Judeţeană nu există, cererea se adresează Biroului Naţional de Conducere.
e) persoanele care au domiciliul, reședința sau locul de muncă în municipiul București se pot
înscrie în oricare dintre filialele de sector ale municipiului București.
f) documentele de înscriere se completează și se semnează olograf, după caz.
Art. 13. Aprobarea cererii
(1) Cererea de înscriere este supusă aprobării biroului de conducere al organizaţiei de apartenenţă,
care trebuie să se pronunţe asupra ei în termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării.
(2) Data la care se aprobă cererea reprezintă data înscrierii în partid.
(3) În cazul respingerii cererii, decizia se va comunica solicitantului în termen de şapte zile
calendaristice. Decizia de respingere se comunică prin poștă la adresa indicată în documentele de
înscriere sau pe cale electronică la adresa de email.
(4) Documentele de înscriere în partid sunt proprietatea exclusivă a Alianţa pentru Unirea
Românilor, nu se returnează solicitantului, nu se înstrăinează și nu se transferă niciunei persoane
sau entități din afara partidului și nu se divulgă decât instituţiilor statului care au dreptul să solicite
astfel de informații, în condițiile legii.
Art. 14. Contestarea deciziilor de aprobare sau de respingere
(1) Împotriva deciziei de aprobare a cererii, orice membru poate formula contestaţie în termen de
15 zile calendaristice de la data aprobării cererii, care se judecă de biroul judeţean în prezenţa
părţilor, în termen de 30 de zile calendaristice, iar decizia biroului județean este definitivă.
(2) Împotriva deciziei de respingere a cererii, solicitantul poate formula contestaţie în termen de
15 zile calendaristice de la comunicarea deciziei, care se judecă de biroul judeţean, în prezenţa
contestatarului, în termen de 30 de zile calendaristice, iar decizia biroului judeţean este definitivă.
Art. 15. Dobândirea calităţii de membru sau de aderent în caz de comasare
În cazul comasării partidului cu alt partid, dobândirea calităţii de membru sau aderent şi vechimea
în partid se stabilesc conform protocolului de comasare.
Art. 16. Cererea de transfer
(1) Cererea de transfer în altă organizaţie va fi însoţită de avizul organizaţiei de provenienţă şi se
adresează noii organizaţii de apartenenţă, în condiţiile prevăzute la Art.12.
(2) Decizia de admitere sau respingere a cererii de transfer revine Biroului Organizaţiei Locale în
care membrul dorește să se transfere. Decizia va fi comunicată organizației din care membrul
dorește să se transfere.
(3) Decizia de respingere a cererii de transfer poate fi contestată la Comisia de Arbitraj a filialei în
care membrul doreşte să se transfere, în termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea deciziei
de respingere. Comisia de Arbitraj se pronunţă în termen de 30 de zile calendaristice de la sesizare,
iar decizia este definitivă.
(4) În cazul şi de la data admiterii cererii, membrul care a cerut să se transfere devine membru al
Organizației Locale care l-a primit și îşi pierde calitatea de membru al Organizaţiei Locale din care
s-a transferat.
Secțiunea III. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEMBRILOR ŞI ADERENŢILOR
PARTIDULUI
Art. 17. Drepturi
(1) Membrii partidului au următoarele drepturi:
a) să aibă iniţiative cu caracter politic sau de îmbunătăţire a activităţii structurii organizatorice din
care fac parte, care să fie dezbătute de forurile de conducere competente;
b) să-şi exprime opiniile în mod liber în toate problemele supuse dezbaterii, în cadrul structurilor
de partid din care fac parte;
c) să participe la toate activităţile organizate de partid şi la adoptarea hotărârilor forurilor din care
fac parte;
d) să aibă acces la informaţiile privitoare la activitatea partidului şi la hotărârile forurilor de
conducere ale acestuia;
e) să aleagă persoane în funcţii de conducere, dacă au o vechime de cel puţin trei luni în partid și
plata cotizației la zi.
f) să fie aleși în funcții de conducere în partid, dacă au o vechime în partid de cel puțin șase luni,
cu cotizația plătită integral la zi;
g) să fie aleşi sau desemnaţi în funcţii publice.
(2) Aderenţii au următoarele drepturi:
a) să fie informaţi despre proiectele desfăşurate de organizaţia locală din care fac parte şi consultaţi
asupra activităţilor în care sunt implicaţi;
b) să supună dezbaterii comitetului organizaţiei locale din care fac parte iniţiative de acţiune
politică şi civică;
c) să solicite, conform statutului partidului, dobândirea calității de membru;
d) să primească din partea partidului tot sprijinul pe care acesta îl poate da pentru îndeplinirea
sarcinilor agreate;
e) să renunţe la calitatea de aderent în orice moment, cu efect imediat.
f) aderenții pot depune oricând o cerere privind obținerea calității de membru AUR, solicitare ce
va fi examinată în ordinea prevăzută de art. 12-14 din prezentul Statut.
Art. 18. Obligaţii
(1) Membrii partidului au următoarele obligaţii:
a) să cunoască principiile, doctrina, programul şi să le promoveze în activitatea pe care o
desfăşoară;
b) să cunoască şi să respecte statutul partidului, codul de conduită şi regulamentele interne şi
valorile partidului;
c) să respecte şi să îndeplinească hotărârile adoptate de forurile partidului;
d) să contribuie la promovarea imaginii partidului;
e) să participe la activităţile desfăşurate de organizațiile de apartenenţă şi în forurile din care fac
parte;
f) să exercite cu competenţă şi cinste funcţiile publice în care au fost aleşi sau numiţi şi să
informeze organizaţia pe care o reprezintă, cu privire la modul de exercitare a funcţiei respective;
g) să reprezinte şi să susţină poziţiile partidului în activitatea depusă în orice funcţie obţinută prin
sprijinul politic al partidului;
h) să nu ia atitudini publice împotriva poziţiilor oficiale ale partidului;
i) să păstreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor cu caracter intern;
j) să respecte legislaţia în vigoare şi normele de comportare morală în partid şi în societate;
k) să plătească cotizaţia lunar.
(2) Membrii partidului care nu sunt la zi cu plata cotizaţiei pierd dreptul de vot şi nu pot fi aleşi în
funcţii de conducere sau propuși pentru funcții publice. Se consideră plată la zi a cotizaţiei,
achitarea acesteia până la nivelul lunar anterior, inclusiv. Cotizația se plătește personal, cu
numerar, la casieria organizaţiei, sau prin transfer bancar în contul organizației.
(3) Membrii de partid care nu respectă obligaţia de plată a cotizației, având o întârziere de cel puțin
6 luni în acest sens, vor fi trecuți în Registrul de aderenți ai partidului.
(4) Aderenții partidului au următoarele obligații:
a) să promoveze principiile şi valorile partidului;
b) să cunoască şi să respecte prevederile statutului şi regulamentului partidului,
c) să păstreze confidențialitatea documentelor şi informaţiilor cu caracter intern, de partid, la care
au acces;
d) să nu exprime public puncte de vedere care aduc prejudicii grave activității sau imaginii
partidului şi care contravin pozițiilor formulate de organele de conducere ale partidului;
(5) Nerespectarea sau încălcarea obligaţiilor de mai sus atrage răspunderea disciplinară conform
Art.21 și Art.22.
Secțiunea IV. PIERDEREA CALITĂŢII DE MEMBRU AL PARTIDULUI SAU DE
ADERENT
Art. 19. Pierderea calităţii de membru sau de aderent
(1) Calitatea de membru al partidului se poate pierde în una din următoarele situaţii: deces,
demisie, excludere sau decădere.
(2) Calitatea de aderent al partidului se poate pierde în una din următoarele situaţii: deces, demisie
sau excludere.
(3) În cazul comasării partidului cu alt partid, redobândirea calităţii de membru sau aderent se face
în conformitate cu protocolul de comasare.
(4) Demisia din partid este un act unilateral de voinţă cu efect imediat, care se comunică în scris
organizaţiei de apartenenţă. Înscrierea unei persoane într-un alt partid constituie de drept demisie
din partid.
Secțiunea V. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
Art. 20. Abateri disciplinare
Membrii partidului vor răspunde disciplinar dacă:
a) nu respectă obligaţiile prevăzute de Art.18;
b) li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă exercitarea drepturilor politice sau
cetăţeneşti;
c) falsifică, sustrag ori distrug documente ale partidului;
d) împiedică, cu rea-credinţă, înscrierea în partid a unor noi membri;
e) comit alte fapte care dăunează activităţii, imaginii, prestigiului sau unităţii partidului;
f) în urma evaluării periodice a activităţii în baza grilei naţionale de evaluare obţin calificativul
nesatisfăcător;
g) în urma raportului Juriului Național de Onoare, Disciplină și Arbitraj se constată că scopul unui
membru nu l-a reprezentat participarea activă la viața politică, conform principiilor partidului, ci
doar obținerea dreptului de vot intern, pentru acapararea organizațiilor interne și folosirea acestora
în scop personal sau a unui grup de interese;
h) În exercitarea funcțiilor de aleși locali, parlamentari sau europarlamentari AUR manifestă
insubordonare față de deciziile partidului (la nivel local, județean sau național), prin declarații
publice făcute, acțiuni realizate sau voturi exprimate în structurile deliberative în care au fost aleși
sau funcțiile publice pe care le ocupă.
Art. 21. Sancțiuni și răspundere politică
Sancţiunile care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare sunt:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea din funcţiile de conducere şi/sau interzicerea dreptului de a candida pentru astfel
de funcţii, pe o durată cuprinsă între şase luni şi patru ani;
c) demiterea din funcţiile de conducere;
d) suspendarea disciplinară a calităţii de membru al partidului pe o durată cuprinsă între o luna şi
doi ani;
e) retragerea sprijinului politic;
f) retragerea sprijinului politic în cazul începerii urmăririi penale împotriva unui membru AUR;
g) suspendarea din funcția de conducere deținută în partid în situația arestului preventiv;
h) suspendarea calității de membru în situaţia condamnării în prima instanţă;
i) excluderea din partid în situația condamnării definitive la privaţiune de libertate;
j) excluderea.
Art. 22. Autosuspendarea membrilor AUR
(1) În cazul numirii sau alegerii unui membru AUR în funcții incompatibile cu calitatea de membru
de partid, acesta are obligația ca în termen de 30 de zile, din momentul apariției incompatibilității,
să depună la Secretariatul General al AUR, o cerere de autosuspendare a calității de membru;
(2) Biroul Național de Conducere al AUR va lua act, la proxima ședinţă de cererea de
autosuspendare, iar Secretariatul General AUR va ţine un registru în acest sens;
(3) După expirarea incompatibilității, membrul suspendat va depune la Secretariatul General o
cerere de reactivare a calităţii de membru AUR, iar cererea trebuie soluționată în termen de 30 de
zile de BNC;
(4) Acceptul sau refuzul BNC de a reactiva, după suspendare, un membru de partid, trebuie să aibă
la bază un raport, în acest sens, întocmit de Juriul Național de Onoare, Disciplină și Arbitraj.
Art. 23. Aplicarea sancțiunilor
Sancţiunile prevăzute la Art.21, se aplică în conformitate cu prevederile statutului şi ale
regulamentelor partidului.
Art. 24. Procedura jurisdicţională
Cazurile privind abaterile disciplinare și diferendele dintre membrii partidului, se soluționează de
către Birourile de Conducere Județene ori asimilate sau de către Juriul Național de Onoare
Disciplină și Arbitraj, conform unui Regulament aprobat de Biroului Național de Conducere.
Capitolul III
ORGANIZAȚIILE PARTIDULUI
Art. 25 Organizațiile Partidului
(1) Partidul se organizează la următoarele nivele:
a) nivel naţional;
b) nivel judeţean — (la nivelul judeţelor și sectoarelor municipiului Bucureşti) — filială;
c) nivel local — (municipii, orașe și comune) — organizație locală;
d) nivelul cartierelor — organizaţia de cartier;
e) nivelul secţiilor de votare — organizație de bază.
(2) În cadrul partidului funcționează organizaţii speciale, respectiv organizaţia Diaspora,
organizaţia de femei, organizația de tineret, organizația de pensionari, organizaţia oamenilor de
afaceri și organizația minorităților naționale.
(3) Membrii Partidului din alte ţări aderă la Organizația Diaspora.
(4) În cadrul partidului funcționează Organizaţia AUR Republica Moldova, cu statut de filială.
(5) Până la înfiinţarea organizaţiilor se pot constitui grupuri de iniţiativă. Acestea se pot constitui
legal dacă au cel puţin trei membri, dintre care unul este președintele grupului de iniţiativă şi vor
funcţiona conform regulamentului partidului.
Art. 26 Filialele județene
(1) În fiecare judeţ funcţionează o filială judeţeană, care grupează totalitatea organizaţiilor locale
din județ şi filialele organizaţiilor speciale, constituite la nivelul respectiv. Filiala județeană și alte
forme de organizare internă, asimilate acesteia se formează cu cel puţin 500 de membri și cel puțin
jumătate plus unu din organizațiile locale.
(2) Sediul filialei judeţene este în localitatea de reşedinţă a judeţului.
Art. 27 Organizațiile locale
(1) Organizaţia locală grupează totalitatea membrilor partidului care au domiciliul sau reşedința,
ori îşi desfăşoară activitatea profesională sau de studiu în localitatea respectivă, ori își manifestă
expres dorinţa de a activa în organizația dată.
(2) Organizaţia locală se constituie cu un număr de cel puţin 5 membri în comune, cel puţin 10
membri la nivelul orașelor, cel puțin 15 membri la nivelul municipiilor și cel puțin 50 de membri
în municipii reședință de judeţ. Sub această limită, membrii vor constitui un grup de inițiativă al
Partidului în localitatea respectivă.
Art. 28 Organizația de cartier
(1) La nivelul cartierelor din municipii și sectoarele municipiului București se formează organizații
de cartier;
(2) Organizaţiile de cartier sunt formate și activează după modelul organizațiilor locale de la
nivelul comunelor.
Art. 29 Organizațiile de bază
(1) La nivelul fiecărei secții de votare din România și din afara țării, organizațiile locale, vor forma
organizații de bază;
(2) Organizații de bază se formează din minim 3 persoane, dintre care una este aleasă, de membri,
în calitate de președinte al organizației.
Art. 30 Grupurile de inițiativă
(1) Grupurile de iniţiativă sunt forme premergătoare ale organizațiilor locale, filialelor județene și
organizaţiilor speciale, formate din minim 3 persoane, în vederea realizării scopurilor programatice
ale AUR.
(2) Structurile de partid care nu mai întrunesc criteriile statutare pentru organizaţii locale, timp de
3 luni consecutiv, vor fi retrogradate automat de către Secretariatul General la nivelul grupurilor
de iniţiativă.
Art. 31 Organizațiile speciale
(1) Organizaţiile speciale: organizaţia de femei, organizaţia de tineret, organizația de pensionari,
organizaţia oamenilor de afaceri și organizații ale minorităților naționale cuprind membrii
Partidului care optează pentru activitatea în aceste organizaţii, având ca obiectiv asigurarea
participării acestora la viaţa politică, economică şi socială a ţării, respectiv promovarea lor în partid
şi în instituţiile statului, abordarea problemelor specifice fiecărei categorii.
(2) Organizaţia specială se constituie la nivel local cu un număr de cel puţin 3 membri, la nivel
judeţean cu un număr de minim 3 organizaţii la nivel județean și minim 5 organizaţii la nivel
naţional. Sub această limită, membrii vor constitui un grup de inițiativă.
(3) Biroul Naţional de Conducere aprobă constituirea grupurilor de iniţiativă pentru înființarea de
noi tipuri de organizaţii speciale.
Art. 32 Organizația Diaspora
(1) Grupează toţi membrii şi aderenţii partidului cu domiciliul sau locul de muncă în afara ţării,
ori care își manifestă expres dorința de a activa în organizaţia dată, asociaţi în filiale la nivelul
fiecărei ţări și organizație locală la nivel de orașe.
(2) Fiecare filială și fiecare organizație locală va fi condusă de un președinte, un vicepreşedinte și
un secretar general.
(3) Organizația Diaspora este condusă de către un președinte, care este membru de drept al
Consiliului Naţional de Conducere. În Consiliul Naţional de Conducere vor putea fi aleși, de
asemenea, și alți membri ai Organizaţiei Diaspora, la fel cum se întâmplă și în cazul membrilor de
partid din ţară.
Art. 33 Organizația AUR Republica Moldova
(1) ) Pe teritoriul Republicii Moldova funcționează Organizația AUR Republica Moldova, cu statut
de filială județeană;
(2) La nivelul raioanelor din Republica Moldova vor fi create structuri de partid, cu statut de
organizaţie locală;
(3) Organizațiile locale vor crea organizații ale secţiilor de votare, pentru alegerile din România;
(4) Organizaţia Republica Moldova este condusă de către un președinte, membru de drept al
Comitetul Naţional de Conducere.
Art.34 Autonomie și subordonare
(1) Organizaţiile şi filialele Partidului au autonomie, în conformitate cu prevederile statutului şi cu
hotărârile forurilor superioare, prin:
a) elaborarea de politici comunitare şi specifice;
b) alegerea propriilor foruri de conducere;
c) alegerea delegaţilor la conferințe și congres;
d) desemnarea candidaţilor pentru funcţii publice;
e) organizarea propriei activităţi.
(2) Organizaţiile teritoriale se subordonează forurilor de conducere organizate la nivel superior,
iar organizaţiile speciale şi filialele acestora se subordonează faţă de forurile de conducere centrale,
respectiv ale organizaţiilor teritoriale din care fac parte. Forurile de conducere ale organizaţiilor
speciale coordonează activitatea specifică a filialelor organizaţiilor respective.
(3) Organizaţiile speciale au propriile regulamente de funcţionare, adoptate de forurile lor
superioare de conducere, cu respectarea prevederilor statutului. Aceste regulamente sunt supuse
aprobării Biroului Naţional de Conducere.
(4) Filialele judeţene se grupează în regiuni, conform prevederilor din regulamentul Partidului.
Fiecare regiune este condusă de către un coordonator, numit de Președintele Partidului, şi care este
membru supleant în Biroul Naţional de Conducere.
Capitolul IV.
FORURILE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI
Secțiunea I. DISPOZIȚII COMUNE
Art. 35 Forurile de conducere
(1) Partidul este condus la nivel național de Președintele Partidului, iar la nivelul structurilor
organizatorice locale de un președinte și următoarele foruri de conducere:
a) adunarea generală a membrilor sau a delegaţilor acestora;
b) comitetul de conducere;
c) biroul de conducere.
(2) La acelaşi nivel organizatoric, forurile de conducere inferioare asigură conducerea partidului
conform hotărârilor forurilor de conducere superioare, între întrunirile acestora. Forurile
superioare pot exercita atribuţiile forurilor inferioare, la acelaşi nivel.
(3) Gestiunea financiară a organizaţiilor partidului se ţine la nivel central, județean şi al sectoarelor
municipiului Bucureşti. Cu aprobarea conferinţei judeţene, se pot ţine gestiuni financiare la nivelul
organizaţiei municipale reşedinţă a județului.
(4) Mandatul Președintelui Partidului, Președintelui CNC, preşedinților de la nivelul filialelor
județene, al organizaţiilor locale şi al forurilor de conducere centrale, ale filialelor județene, de
sector ale municipiului Bucureşti, celor locale și de cartier, este de patru ani.
(5) Mandatul președintelui, al biroului de conducere şi al comitetului de conducere, la orice nivel,
încetează după dezbaterea şi aprobarea raportului de activitate al biroului de conducere respectiv.
(6) Forurile de conducere se convoacă în ședinţe ordinare şi extraordinare.
(7) În cazul comasării Partidului cu alte partide, mărimea, structura şi procedura de alcătuire a
forurilor de conducere sunt stabilite în conformitate cu protocolul de comasare, pe durata de
aplicare a acestuia.
Art. 36 Adunările generale ale membrilor sau ale delegațiilor acestora
(1) Partidul are ca foruri supreme de conducere, la toate nivelurile organizatorice, adunările
generale ale membrilor sau ale delegaţilor acestora, denumite: congresul Partidului, conferinţe
şi adunări generale.
(2) Adunările generale de alegeri se convoacă, o dată la 4 ani.
(3) Adunările generale ale membrilor Partidului din organizaţii şi filiale îi cuprind pe toţi membrii
cu drept de vot din respectivele organizaţii sau filiale.
(4) Adunările generale ale delegaţilor membrilor Partidului (congres şi conferințe) cuprind delegaţi
de drept şi delegaţi aleşi din rândul membrilor cu drept de vot.
(5) Adunările generale ordinare se convoacă de birourile de conducere organizate la nivelul
respectiv.
(6) Adunările generale extraordinare se convoacă de birourile de conducere organizate la nivelul
respectiv, la cererea a 2/3 din membrii cu drept de vot din respectivele organizaţii sau filiale sau,
după caz, de un for de conducere de la nivelul superior, ori de 1/3 din numărul organizaţiilor sau
filialelor reprezentate.
(7) Data, ora şi locul de desfăşurare sunt stabilite de cel care convoacă adunarea, în conformitate
cu statutul, iar în cazul adunărilor generale de alegeri, data se stabileşte cu acordul biroului de
conducere superior.
(8) Competenţa organizării adunărilor generale la toate nivelurile aparține birourilor de conducere
în funcţie.
(9) Adunările generale sunt statutare dacă la prima convocare participă majoritatea membrilor,
respectiv a delegaţilor cu drept de vot. La a doua convocare adunările generale sunt statutare
indiferent de numărul celor prezenţi. La prima convocare se comunică şi data celei de a doua
convocări. Hotărârile se iau cu votul majorităţii celor prezenţi.
Art. 37 Comitetele de conducere
(1) La nivel central şi al filialelor judeţene şi organizaţiilor locale cu un număr de membri de peste
trei ori mai mare decât numărul de consilieri locali funcţionează comitete de conducere, ca
foruri care asigură conducerea între întrunirile adunărilor generale.
(2) Comitetele de conducere se întrunesc în şedinţe ordinare trimestriale, la convocarea birourilor
de conducere.
(3) Comitetele de conducere se întrunesc în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la
convocarea birourilor de conducere cu votul a 2/3 din numărul membrilor prezenți la ședinţă, la
solicitarea a 1/3 din numărul de organizaţii reprezentate, prin hotărârile birourilor de conducere
ale acestora, ori la convocarea unui for de conducere de nivel superior.
(4) Preşedinţii organizațiilor pot desemna înlocuitori în cazul în care nu pot participa motivat la
şedinţa comitetului în care sunt membri.
(5) Ședințele comitetelor de conducere sunt statutare la prima convocare dacă participă majoritatea
membrilor care le compun, iar la a doua convocare indiferent de numărul celor prezenţi. La prima
convocare se comunică şi data celei de-a doua convocări. Hotărârile se iau cu
votul majorităţii celor prezenți, dacă statutul nu prevede altfel.
Art. 38 Birourile de conducere
(1) La nivel central, al organizaţiilor şi filialelor din partid, sunt alese birouri de conducere, ca
foruri politice cu caracter executiv.
(2) Birourile de conducere coordonează activitatea organizaţiilor la nivelurile teritoriale inferioare
şi a organizaţiilor speciale la acelaşi nivel.
(3) Birourile de conducere răspund solidar cu președintele pentru rezultatele activității politice
desfăşurate în organizaţie atât în faţa comitetului şi adunării generale la acelaşi nivel, cât şi în faţa
forurilor de conducere de la nivelurile superioare.
(4) Birourile de conducere sunt formate din preşedinte, secretar general și vicepreşedinţi şi au un
număr de membri aleşi, care este stabilit de adunările generale, în limitele prevăzute de statut.
(5) Membrii birourilor de conducere organizate în plan teritorial vor avea domiciliul sau reședinţa
în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(6) Birourile de conducere se întrunesc în şedinţe ordinare bilunare — cu excepția biroului naţional
de conducere, care se întrunește lunar — la convocarea preşedintelui biroului şi în şedinţe
extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, a 1/3 din numărul
membrilor care le compun sau a unui for de conducere de la nivelul superior.
(7) Ședințele birourilor de conducere sunt statutare dacă la ele participă majoritatea membrilor
care le compun, iar hotărârile se iau cu votul majorităţii membrilor acestora, dacă statutul nu
prevede altfel.
Art. 39 Președinții
(1) În fruntea Partidului, a Consiliului Naţional de Conducere, a organizaţiilor şi filialelor sunt
aleși președinți care asigură conducerea operativă între şedinţele birourilor de conducere.
(2) Preşedintele:
a) prezidează şedinţele forurilor la care participă;
b) poate invita la şedinţa biroului orice membru al partidului;
c) în cazul vacantării funcției de membru BNC, cu acceptul Biroului poate suplini BNC cu unul
dintre membrii supleanți ai BNC. Numărul schimbărilor pe toată durata mandatului nu poate
depăşi 2/3 din numărul membrilor biroului ales;
d) reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice și terții.
(3) Preşedinţii răspund pentru rezultatele activității politice și administrative desfăşurate în
organizație atât în fața comitetului şi adunării generale la acelaşi nivel, cât şi în faţa forurilor de
conducere şi preşedinţilor de la nivelurile superioare.
(4) La orice nivel în Partid poate fi ales de către adunarea generală, conferinţă sau congres, pe
viață, ca preşedinte de onoare, un membru care a avut o activitate meritorie în partid sau este o
personalitate publică de mare anvergură din afara partidului, care aderă la partid. Preşedintele de
onoare participă cu drept de vot deliberativ la şedinţele forurilor de conducere existente la nivelul
respectiv.
Secțiunea II. FORURILE DE CONDUCERE ALE ORGANIZAȚIILOR TERITORIALE
Art. 40 Adunarea generală a organizației locale
Adunarea generală a organizaţiei locale are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi aprobă raportul biroului de conducere şi analizează activitatea întregii organizaţii de
la precedenta Adunare Generală şi aprobă direcţiile şi programul de acţiune pentru etapa
următoare;
b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii partidului, cât şi a hotărârilor
conducerii filialei județene sau ale sectoarelor municipiului București;
c) dezbate orice problemă care este de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea
acesteia;
d) alege preşedintele, biroul şi comitetul de conducere ale organizaţiei;
e) dezbate raportul financiar pentru anul care a trecut, dă descărcare de gestiune financiară pentru
execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor, în cazul
organizațiilor locale care au gestiune financiară.
Art. 41 Comitetul de Conducere Local
(1) Comitetul de Conducere Local are următoarele atribuţii:
a) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel local;
b) dezbate orice problemă de competența organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea
acesteia;
c) propune biroului județean, candidaţi pentru alegerile în consiliul judeţean;
d) duce la îndeplinire orice alte prevederi din statut sau misiuni încredinţate de conducerea
centrală, judeţeană ori de adunarea generală;
e) adoptă strategia desfăşurării campaniei electorale la nivel local;
f) aprobă lista propusă de birou sau, dacă o respinge, alege candidaţii pentru alegerile locale;
g) alege delegaţii la conferinţa județeană.
(2) În cazul filialelor de sector al municipiului Bucureşti, precum şi al organizaţiilor care au
gestiune financiară, comitetul:
a) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al organizaţiei, propus de biroul de conducere;
b) alege comisia de cenzori a organizaţiei.
(3) comitetele de conducere ale filialelor de sector al municipiului Bucureşti:
a) aleg delegaţii la Congres, în limita normei de reprezentare stabilită;
b) propune candidaţi pentru alegerile parlamentare şi pentru administraţia publică centrală.
(4) Comitetul de Conducere Local are următoarea componenţă:
a) membrii biroului de conducere al organizaţiei;
b) membrii de onoare ai partidului care fac parte din organizaţie;
c) membrii organizaţiei care coordonează subdiviziunile acesteia;
d) parlamentarii, primarul, viceprimarul, consilierii locali şi județeni care fac parte
din organizaţie;
e) preşedinţii organizaţiilor speciale, dacă acestea îndeplinesc condiţiile de organizare statutară.
Art.42 Biroul de Conducere Local
(1) Biroul de Conducere Local sau de sector are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea politică a organizaţiilor şi filialele componente între întrunirile
Comitetului de Conducere Local;
b) validează sau invalidează ori infirmă alegerile din filialelor organizaţiilor speciale;
c) primeşte cererile de înscriere în Partid şi înmânează membrilor organizaţiei carnetul de membru
al Partidului, cu respectarea prevederilor capitolului II şi decide în primă instanţă cu privire la
cererile de înscriere în organizația locală de partid;
d) ține evidenţa membrilor şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor şi a celorlalte contribuţii ale
membrilor, stabilite de organele competente prin regulamentul Partidului;
e) studiază problemele cetăţenilor şi le transmite autorităţilor locale, în vederea soluţionării lor;
f) informează conducerea filialei judeţene cu privire la problemele care depăşesc competenţa
organizaţiei;
g) prezintă periodic rapoarte de activitate şi alte date solicitate de conducerea filialei judeţene;
h) desemnează reprezentanți în birourile electorale ale secţiilor de votare şi ale circumscripţiilor
locale şi asigură prezenţa lor la procesul de votare;
i) organizează şi conduce campania electorală în aria sa de acoperire;
j) propune candidaturile pentru alegerile locale;
k) numeşte șeful campaniei electorale locale;
l) coordonează activitatea reprezentanţilor Partidului în structurile administraţiei publice locale;
m) asigură informarea Biroului de Conducere Judeţean asupra evenimentelor petrecute şi
acţiunilor desfăşurate pe plan local;
n) stabileşte structura de personal angajat pentru necesitățile de funcționare ale organizaţiei locale
şi efectuează angajări şi concedieri.
o) comunică Biroului de Conducere Judeţean rezultatele alegerilor;
p) face propuneri pentru numirea membrilor Partidului în funcţii publice la nivel local;
q) duce la îndeplinire sarcinile şi deciziile forurilor de conducere superioare ierarhic.
(2) Biroul de Conducere Local se compune din 3-13 membri, în funcţie de mărimea organizaţiei.
a) asigură ţinerea evidenţei membrilor pe care o transmite secretariatului general, actualizând-o
trimestrial;
b) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale organizaţiei;
c) stabileşte cotizaţiile pentru toate categoriile de membri ai organizaţiei;
d) desemnează reprezentantul Partidului în biroul electoral al sectorului;
e) urmăreşte încasarea la secretariatul filialei de sector a cotizaţiilor şi donaţiilor.
Art. 43 Președintele organizației locale
(1) Preşedintele are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea organizaţiei locale;
b) convoacă în şedinţe biroul organizaţiei;
c) prezidează şedinţele biroului şi comitetului la care participă şi le informează cu privire la
activitatea pe care o desfăşoară;
d) numește cu aprobarea biroului, președinții subdiviziunilor organizaţiilor;
e) participă la toate convocările forurilor de conducere la nivel superior;
f) informează permanent conducerea organizaţiei judeţene şi forurile de conducere ale organizaţiei
cu privire la activitatea acesteia;
g) depune listele de candidaţi, după prealabila aprobare a biroului filialei judeţene.
(2) Preşedinţii organizaţiilor care au gestiune financiară proprie conduc activitatea financiară a
organizaţiei.
Art. 44 Conferința județeană
(1) Conferinţa judeţeană are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi aprobă raportul Biroului de Conducere Judeţean;
b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel judeţean;
c) dezbate raportul financiar pentru anul care a trecut, dă descărcare de gestiune financiară pentru
execuţia bugetară și adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
d) dezbate orice problemă de competenţa organizației şi adoptă hotărâri privind activitatea
acesteia;
e) alege preşedintele,prim-vicepreședintele, vicepreședinții, Biroul de Conducere Judeţean şi
Comitetul de Conducere Judeţean, cu excepția cazurilor prevăzute la art.45 alin. 1 lit. j.
(2) Sunt delegaţi de drept la conferință:
a) membrii în funcţie ai Comitetului de Conducere Judeţean;
b) responsabilii de grupuri de iniţiativă din localităţile în care nu există organizaţii, dacă nu au nici
un delegat ales.
(3) Sunt delegaţi aleşi reprezentanții organizaţiilor sau grupurilor de iniţiativă locale, conform
normei de reprezentare.
Art. 45 Comitetul de Conducere Județean
(1) Comitetul de Conducere Judeţean are următoarele atribuţii:
a) dezbate raportul de activitate al biroului de conducere județean;
b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel judeţean;
c) duce la îndeplinire sarcinile şi deciziile forurilor de conducere superioare ierarhic;
d) dezbate orice problemă de competența organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea
acesteia;
e) adoptă strategia desfăşurării campaniei electorale la nivel județean;
f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al organizaţiei, propus de Biroul de Conducere Judeţean;
comisia de cenzori şi trezorierul filialei judeţene pe o perioadă de patru ani, la propunerea
președintelui filialei judeţene;
g) alege delegaţii la congresul Partidului;
h) întocmeşte la propunerea BCJ lista propusă de birou sau, dacă o respinge, alege candidaţii pentru
alegerile consiliului judeţean și pentru alegerile parlamentare; listă pe care o va supune aprobării
BNC;
i) propune BNC persoane pentru funcţii în administraţia publică centrală;
j) între conferințele județene, la propunerea președintelui filialei, alege sau revocă vicepreședinți
sau alți membri ai Biroului de Conducere Județean, dar nu mai mult de 1/2 din numărul celor aleși
la Conferință.
(2) Comitetul de Conducere Judeţean are următoarea componenţă:
a) membrii Biroului de Conducere Judeţean;
b) membrii de onoare ai partidului care fac parte din organizaţie;
c) preşedinţii organizaţiilor locale;
d) preşedinții filialelor la nivel judeţean ale organizaţiilor speciale care îndeplinesc condiţiile de
organizare statutare;
e) consilierii județeni, primarii şi viceprimarii din judeţ, parlamentarii aleşi pe lista judeţului, dacă
sunt membri ai partidului;
f) un număr de membri aleşi conform procedurilor prevăzute în statut;
g) membrii birourilor de conducere ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(3) Comitetul de Conducere al filialei de sector al municipiului Bucureşti are aceleaşi atribuții ca
şi comitetele județene.
Art. 46 Biroul de Conducere Județean
(1) Biroul de Conducere Judeţean are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea organizaţiilor locale şi a filialelor organizaţiilor speciale;
b) stabileşte măsuri pentru punerea în practică a obiectivelor programului şi strategiei Partidului;
c) acţionează cu promptitudine în problemele politice curente, de competența filialei judeţene;
d) informează Biroul Naţional de Conducere asupra evenimentelor petrecute şi acţiunilor
desfăşurate pe plan judeţean, precum şi cu privire la problemele care depăşesc competențele
organizaţiei;
e) primeşte informări de la organizaţiile şi filialele componente cu privire la problemele
cetăţenilor, le analizează şi le transmite organelor competente, în vederea soluţionării lor;
f) primeşte de la organizaţiile și filialele componente rapoarte cu privire la activitatea acestora;
g) transmite forurilor de conducere ale Partidului rapoarte periodice sau ori de câte ori este nevoie;
h) validează sau invalidează alegerile forurilor de conducere ale organizaţiilor şi filialelor din
filiala judeţeană ori infirmă alegerea unor candidaţi,
i) asigură ţinerea evidenţei membrilor organizaţiilor din judeţ pe care o transmite secretariatului
general, actualizând-o trimestrial;
j) stabileşte, conform normei de reprezentare, numărul de delegaţi la conferinţa județeană pentru
fiecare organizaţie locală și grup de iniţiativă;
k) numeşte șeful campaniei electorale la nivel de judeţ;
l) pune în aplicare strategia campaniilor electorale şi coordonează activitatea organizaţiilor locale
în campania electorală;
m) desemnează reprezentanţii Partidului în toate birourile electorale din judeţ;
n) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale filialei judeţene;
o) urmăreşte încasarea la secretariatul filialei judeţene a cotizaţiilor şi donaţiilor;
p) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli pe care îl supune aprobării Comitetului de Conducere
Judeţean;
q) întreţine relații cu organizaţiile altor partide sau formaţiuni politice ori civice, în concordanţă
cu orientarea politică a Partidului, precum şi cu autorităţile locale sau judeţene, informând despre
acestea conducerea centrală;
r) aprobă candidaturile pentru alegerile locale propuse de organizaţiile locale, putând să infirme
un candidat sau să schimbe ordinea pe lista candidaţilor, în scopul unei cât mai bune reprezentări
a Partidului în administrația locală, cu consultarea biroului de conducere al organizației locale;
s) propune lista candidaţilor pentru alegerile consiliului judeţean şi pentru alegerile parlamentare
pe baza propunerilor transmise de organizaţiile locale şi le înaintează Comitetului de Conducere
Judeţean spre aprobare;
(t) face propuneri pentru numirea membrilor Partidului în funcţii la nivel judeţean;
u) stabileşte structura de personal angajat pentru necesitățile de funcţionare ale filialei judeţene şi
efectuează angajări şi concedieri;
v) aplică sancţiunile rămase definitive ale forurilor de judecată statutare ale Partidului privind
membrii organizaţiei.
(2) Biroul de Conducere Județean se compune din cel mult 50 de membri dintre care cel mult 41
de vicepreședinți.
(3) Biroul de Conducere al filialei organizate la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti
se compune din cel mult 50 de membri dintre care cel mult 41 de vicepreședinți. Atribuţiile sunt
cele ale Biroului Judeţean de Conducere, cu excepţia celor de la alin. (1) lit. h) care intră în
atribuțiile Biroului Naţional de Conducere.
(4) La ședințele Biroului de Conducere Județean participă, cu drept de vot, președintele consiliului
județean şi primarul municipiului reşedinţă de judeţ, dacă sunt membri ai Partidului.
Art. 47 Președintele filialei județene
(1) Președintele filialei județene are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea biroului și filialei judeţene, filialelor organizaţiilor speciale şi coordonează
activitatea organizaţiilor locale din judeţ;
b) convoacă în şedințe Biroul de Conducere Judeţean;
c) prezidează şedinţele forurilor județene la care participă şi le informează cu privire la activitatea
pe care o desfăşoară;
d) participă la toate şedinţele Consiliului Naţional de Conducere şi răspunde la toate convocările
conducerii centrale;
e) informează atât conducerea centrală, cât şi forurile de conducere ale filialei, cu privire la
activitatea acesteia;
f) conduce activitatea financiară a filialei judeţene.
g) semnează împreună cu secretarul filialei, documentele stabilite de legea electorală pentru
alegerile locale, la nivelul acelui judeţ.
Secțiunea III. FORURILE NAȚIONALE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI
Art. 48 Congresul Partidului
(1) Congresul Partidului, forul suprem de conducere al Partidului, are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi adoptă raportul Consiliului Naţional de Conducere;
b) dezbate şi adoptă strategia şi tactica de viitor ale Partidului, precum şi orice alte măsuri
privitoare la activitatea Partidului;
c) dezbate raportul financiar şi dă descărcare de gestiune pe perioada dintre congrese;
d) alege pentru un termen de 4 ani Președintele Partidului, Preşedintele Consiliului Naţional de
Conducere, președintele Senatului Partidului, Biroul Naţional de Conducere și membrii aleşi din
Consiliul Naţional de Conducere;
e) alege preşedintele de onoare al Partidului;
f) adoptă orice alte hotărâri privind activitatea Partidului;
g) aprobă comasarea cu alte partide;
h) hotărăşte și dizolvarea Partidului.
(2) Congresul se întruneşte în ședințe ordinare o dată la patru ani și în ședințe extraordinare atunci
când este nevoie, fiind convocat conform prevederilor prezentului Statut.
(3) Sunt delegaţi de drept la congresul Partidului membrii de drept ai Consiliului Naţional de
Conducere.
(4) Sunt delegaţi aleşi reprezentanţii filialelor judeţene sau de sector, pe baza normei de
reprezentare stabilită de Biroul Naţional de Conducere.
(5) Data, locul de desfăşurare, proiectul ordinii de zi şi norma de reprezentare se stabilesc şi se
anunţă de către Biroul Naţional de Conducere cu cel puțin 60 de zile înainte, în cazul congreselor
ordinare, şi cu cel puţin 30 zile înainte, în cazul celor extraordinare.
(6) Președintele Partidului prezintă Congresului raportul politic şi programului Partidului, iar
trezorierul Partidului prezintă raportul financiar.
(7) Dezbate şi aprobă proiectul ordinii de zi şi al programului de desfăşurare a lucrărilor, precum
şi orice alte documente şi măsuri care se propun a fi adoptate.
Art. 49 Consiliul Național de Conducere
(1) Consiliul Naţional de Conducere are următoarele atribuţii:
a) alege candidatul Partidului la funcţia de preşedinte al României;
b) stabileşte candidatul Partidului la funcţia de prim-ministru;
c) adoptă şi modifică programul politic, statutul, denumirea, sigla şi semnul electoral;
d) în situaţii deosebite, exercită atribuţiile Congresului, cu excepţia alegerii Președintelui
Partidului.
e) alege trezorierul la propunerea Președintelui Partidului;
f) alege comisiile centrale de cenzori şi de contestaţii în prima şedinţă de după Congres;
g) atribuie calitatea de membru de onoare al partidului la propunerea comună a membrilor de
onoare ai partidului și a Președintelui Partidului, cu acordul Biroului Naţional de Conducere;
h) decide participarea partidului în alianţe politice electorale, parlamentare sau guvernamentale;
i) coordonează întreaga activitate a partidului între congrese;
j) dezbate raportul Comisiei naţionale de cenzori, dă descărcare pentru execuţia bugetară şi aprobă
bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
k) dezbate și adoptă raportul anual al Biroului Naţional de Conducere;
l) propune Congresului reorganizarea partidului.
m) între Congrese, la propunerea Președintelui partidului, alege și revocă vicepreședinți sau alți
membri ai Biroului Național de Conducere, dar nu mai mult de jumătate din numărul celor aleși la
Congres.
(2) Ședințele ordinare ale Consiliului Naţional de Conducere sunt organizate semestrial, iar cele
extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Ședinţele ordinare sunt convocate cu cel puţin 14 zile
înainte, iar cele extraordinare cu cel puţin 3 zile înainte. În acelaşi termen se anunţă şi proiectul
ordinii de zi. Deciziile în CNC se iau cu majoritatea simplă a voturilor.
(3) Ședințele sunt convocate de președintele CNC sau președintele Partidului și sunt conduse de
către unul dintre aceștia.
(4) Componenţa Consiliului Naţional de Conducere este următoarea:
a) membrii Biroului Naţional de Conducere;
b) trezorierul;
c) președinții filialelor judeţene şi preşedinții filialelor de sector ale municipiului Bucureşti;
d) preşedinţii organizaţiilor speciale care îndeplinesc condiţiile de organizare;
e) membrii de onoare ai Partidului;
f) persoanele alese din partea Partidului în organismele politice internaționale din care Partidul
face parte;
g) membrii guvernului, parlamentarii, europarlamentarii, secretarii de stat, prefecţii sau, după caz,
subprefecţii, preşedinții consiliilor judeţene, primarul municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor
municipiului Bucureşti şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ sau, după caz, viceprimarii;
h) membrii aleşi, conform prevederilor statutului şi procedurilor din regulamentul Partidului.
(5) Președintele CNC poate invita la şedinţele Consiliului Naţional de Conducere şi alte persoane,
fără drept de vot.
(6) Ședințele CNC pot avea loc şi în format on-line sau mixt (cu prezență fizică și on-line), dacă
acest lucru este specificat în documentul de convocare a ședinței. Prezenţa fiecărui membru al
CNC, la şedinţe cu prezență fizică sau on-line, este consemnată, sub semnătură, de Secretarul
General.
Art. 50 Biroul Național de Conducere
(1) Biroul Naţional de Conducere are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea partidului între şedinţele Consiliului Naţional de Conducere;
b) emite luări de poziţie legate de evenimentele politice, sociale şi economice curente;
c) acţionează cu promptitudine în toate problemele politice curente;
d) stabileşte atribuţiile fiecărui membru al Biroului Naţional de Conducere;
e) numeşte purtătorul de cuvânt al partidului;
f) numeşte comisii interimare de conducere, în conformitate cu prevederile statutului;
g) aprobă regulamentele structurilor constituite în cadrul partidului;
h) adoptă și modifică regulamentele Partidului;
i) alege și modifică Juriul Național de Onoare, Disciplină şi Arbitraj;
j) validează sau invalidează alegerile forurilor de conducere ale filialelor judeţene, de sector al
municipiului Bucureşti, speciale, AUR Republica Moldova şi Diaspora, ori infirmă alegerea unor
membri ai acestora;
k) aprobă organigrama aparatului central al partidului, la propunerea secretarului general al
partidului;
l) convoacă şi stabileşte data, locul, proiectul ordinii de zi a congresului şi norma de reprezentare
a delegaţilor la congres;
m) aprobă și prezintă organelor electorale candidaturile pentru alegerile parlamentare,
europarlamentare și prezidențiale;
n) avizează în scris listele de consilieri județeni, de sector în mun. București și municipii, candidații
pentru președinția consiliilor județene, precum și candidații la funcția de primar de sector în mun.
București și cei din municipii;
o) numește un coordonator al filialelor de sector din municipiul București;
p) aprobă și prezintă organelor electorale lista de consilieri municipali generali în municipiul
București și primar general al mun. București;
q) realizează orice alte acțiuni și activități ce țin de municipiul București, altele decât cele acoperite
prin competențe de filialele de sector;
r) dizolvă filialele județene în urma rezultatului nesatisfăcător al evaluării ordinare a organizației;
s) revocă din funcție președintele filialei județene în urma rezultatului nesatisfăcător al evaluării
ordinare;
t) aprobă candidaturile pentru funcţii în administraţia centrală;
u) desemnează reprezentantul partidului în biroul electoral central;
v) conduce şi coordonează campaniile electorale ale partidului pentru alegerile locale,
parlamentare şi prezidenţiale şi numeşte şefii fiecăreia dintre aceste campanii electorale;
w) coordonează activitatea tuturor organizaţiilor partidului, a grupurilor parlamentare şi a
demnitarilor de rang înalt ai partidului;
x) desemnează liderii grupurilor parlamentare;
y) aprobă schimbarea sediului partidului;
z) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale structurilor centrale;
aa) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli al partidului, la propunerea trezorierului;
bb) asigură informarea continuă a filialelor judeţene cu privire la activitatea curentă a partidului;
cc) iniţiază şi dezvoltă relaţiile interne şi internaţionale ale partidului cu alte partide politice,
organizaţii neguvernamentale, sindicate, asociaţii patronale etc.;
dd) hotărăşte, în cazuri de abateri deosebit de grave de la orientarea politică şi programatică a
Partidului, dizolvarea forurilor de conducere la nivel inferior, numind comisii interimare cu
mandat de 90 de zile pentru organizarea alegerilor;
ee) nominalizează reprezentanţii Partidului în instituţii centrale, foruri şi organizaţii interne şi
internaţionale;
ff) decide în toate problemele a căror rezolvare este urgentă sau nu este reglementată prin statut
sau regulamentele Partidului;
gg) aprobă încheierea de protocoale cu alte formațiuni politice.
(2) Biroul Naţional de Conducere se compune din Președintele Partidului, Președintele Consiliului
Național de Conducere, președintele Senatului, Secretarul General, prim-vicepreședintele,
vicepreședinții și după caz alți membri. Deciziile în BNC se iau cu majoritatea voturilor membrilor
aleși.
(3) Secretarul General este cel mai apropiat colaborator al președintelui Partidului în îndeplinirea
tuturor atribuțiilor acestuia și ţine permanent legătura cu Președintele Partidului și cu Președintele
CNC.
(4) Vicepreședinții îndeplinesc orice sarcini primite de la Președintele Partidului şi aprobate în
Biroul Naţional de Conducere, pentru îndeplinirea tuturor atribuţiilor Biroului Naţional de
Conducere.
(5) Sunt membri supleanţi ai Biroului Naţional de Conducere şi participă la toate şedinţele acestuia
fără drept de vot, membrii partidului aleşi în forurile de conducere ale unor organizații
internaționale din care partidul face parte. Congresul poate alege și alți membri supleanți în BNC.
(6) La şedinţa Biroului Naţional de Conducere participă ca invitat trezorierul.
(7) Ședințele BNC pot avea loc și în format on-line sau mixt (cu prezență fizică și on-line), dacă
acest lucru este specificat în documentul de convocare a ședinței. Prezența fiecărui membru BNC,
la ședințe cu prezență fizică sau on-line, este consemnată, sub semnătură, de Secretarul General.
Art. 51 Președintele Partidului
(1) Preşedintele Partidului este garantul respectării valorilor, principiilor, doctrinei şi programului
Partidului.
(2) Președintele Partidului este ales de Congres împreună cu echipa sa de conducere. În acest sens,
Președintele este votat împreună și în același timp cu persoanele din lista propusă pentru BNC —
Preşedintele CNC, Secretarul General, Președintele Senatului, prim-vicepreședintele și
vicepreședinții.
(3) Președintele Partidului are următoarele atribuţii:
a) reprezintă partidul în relațiile oficiale cu autorităţi şi instituţii din ţară sau străinătate şi cu terţii;
b) convoacă în şedinţe forurile naţionale de conducere;
c) prezidează şedinţele Biroului Naţional de Conducere, informând pe membrii acestora cu privire
la activitatea pe care o desfăşoară;
d) face declaraţii în numele partidului;
e) semnează actele de conducere și comunicatele oficiale ale partidului, precum și orice alte acte
ce angajează politic partidul;
f) semnează documentele stabilite de legea electorală pentru alegerile parlamentare,
europarlamentare, prezidențiale, precum și pentru alegerile locale, ce ține de candidații la funcția
de primar general al mun. București și consiliul general al mun. Bucureşti.
(4) În lipsa președintelui partidului, atribuțiile sale sunt exercitate de prim-vicepreședinte;
(5) În cazul vacantării funcției de președinte al partidului sau în situaţia în care președintele nu își
poate îndeplini temporar îndatoririle, conducerea partidului va fi preluată de un organ colectiv
format din Secretarul General, prim-vicepreședinte şi Preşedintele Consiliului Naţional de
Conducere, pentru o perioadă de maximum 12 luni, până la organizarea Congresului. Deciziile în
cadrul organului colectiv de conducere se iau cu majoritatea simplă a voturilor.
Art. 52 Președintele Consiliului Național de Conducere
(1) Preşedintele CNC coordonează Academia Politică și Comisiile Naționale de Specialitate ale
partidului, el fiind responsabil de formarea persoanelor care vor ocupa funcții în AUR și funcții de
demnitate publică, precum și pentru articularea de politici publice sectoriale;
(2) Președintele CNC coordonează echipa de întocmire a programului de guvernare;
(3) Președintele CNC coordonează activitatea institutelor, fundațiilor, forumurilor, ligilor,
asociaţiilor, precum și a oricăror altor organisme sau structuri similare, constituite de partid la nivel
naţional;
(4) Preşedintele CNC întreţine relația partidului cu societatea civilă, ONG-uri, patronate și
sindicate;
(5) Președintele CNC conduce împreună cu Președintele Partidului echipa de negociere a alianţelor
preelectorale sau postelectorale cu alte formațiuni politice, a eventualelor fuziuni cu alte partide.
(6) Preşedintele CNC coordonează împreună cu Președintele Partidului echipa de desemnare și
validare a candidaților la Parlamentul European și la Parlamentul României, precum și a
propunerilor de candidaţi pentru președinția Consiliilor Judeţene, pentru funcția de primar al
municipiilor reședință de judeţ, de primar general al Capitalei și de primar de sector în București,
precum și la desemnarea prim-ministrului propus de partid.
(7) Președintele CNC poate face declaraţii publice în numele partidului.
Art. 53 Prim-vicepreședintele
(1) Prim-vicepreședintele are următoarele atribuţii:
a) încheie contracte la care partidul este parte și semnează actele cu caracter organizatoric,
financiar şi de gestiune;
b) este ordonatorul de credite al partidului,
c) este reprezentantul legal al partidului în relațiile cu băncile și responsabil asupra operațiunilor
bancare desfăşurate. Poate personal sau prin împuterniciți să deschidă şi să închidă conturi bancare,
să solicite informații despre conturi, să efectueze plăți;
d) asigură reprezentarea partidului în relația cu prestatorii de servicii și încheie contracte la care
partidul este parte și semnează actele oficiale, solicitate legal și care au caracter organizatoric,
administrativ, juridic, financiar și de gestiune, sau alte forme solicitate legal;
e) este reprezentantul legal al partidului în relaţia cu instituţiile statului, inclusiv AEP, ANAF și
Curtea de Conturi și semnează documentele aferente;
f) acolo unde legea permite poate semna împuterniciri de reprezentare;
g) semnează orice tip de declarație notarială în numele partidului,
h) semnează orice tip de împrumut necesar partidului.
Art. 54 Senatul AUR
(1) În baza propunerilor Președintelui partidului, Preşedintelui CNC și ale Președintelui Senatului,
aprobate în Biroul Naţional de Conducere, se va constitui Senatul Partidului, format din
personalități publice sau din interiorul Partidului, având rolul de a sfătui şi de a sprijini Partidul în
toate activităţile politice.
(2) Membrii Senatului AUR lucrează sub coordonarea președintelui Senatului și pot fi invitaţi,
pentru susţinerea unor puncte de vedere, propuneri sau proiecte, la ședințele oricăror foruri de
conducere din partid. Președintele Senatului este membru de drept al Biroului Naţional de
Conducere.
(3) Președintele Senatului are următoarele atribuţii:
a) stabileşte sau redefineşte principiile doctrinare fundamentale ale partidului, împreună cu
membrii Senatului și în deplină consonanţă cu Președintele Partidului.
b) asigură congruența dintre valorile și principiile Partidului, pe de o parte, și programele
Partidului, pe de altă parte;
c) orientează şi urmăreşte, împreună cu Președintele Partidului, aplicarea liniilor directoare privind
tactica şi strategia partidului pe termen mediu şi lung;
d) sprijină activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi apolitice care funcţionează bazându-se
pe valorile şi principiile partidului.
Secțiunea IV. ALEGEREA FORURILOR DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI
Art. 55 Proceduri de vot
(1) Alegerea forurilor de conducere, a delegaţilor la conferinţe sau congres, a candidaţilor pentru
funcții publice se face utilizând una din următoarele proceduri de vot secret, conform prevederilor
statutare sau regulamentare:
a) votul pe listă se desfăşoară într-un singur tur de scrutin, fiind declaraţi aleşi, indiferent de
numărul de voturi, candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi, în limita locurilor stabilite.
Votul este considerat valabil dacă sunt votaţi cel puţin jumătate din numărul locurilor stabilite şi
cel mult acest număr.
b) votul uninominal este un vot majoritar, fiind declarat ales candidatul care a obținut majoritatea
voturilor valabil exprimate ale membrilor sau delegaţilor prezenţi. Dacă niciunul dintre candidaţi
nu a întrunit această majoritate, se procedează la un al doilea tur de scrutin, la care iau parte cei
doi candidaţi plasaţi mai bine la primul tur.
c) votul preferențial ierarhic se desfăşoară prin indicarea pe buletinul de vot a poziției fiecărui
candidat pe listă, iar prin centralizarea voturilor se stabileşte lista candidaţilor în ordine
crescătoare.
(2) Indiferent de procedura de vot, fiecare membru sau, după caz, delegat are dreptul la un singur
vot.
Art. 56 Alegerea delegaților la conferințe sau congres
(1) Alegerea delegaţilor la conferințe sau congres se face în funcție de numărul de membri,
ponderat cu rezultatele alegerilor parlamentare și locale.
(2) Pentru Congres. norma de reprezentare este stabilită de BNC, la nivel judeţean de BCJ și la
nivel local de BCL.
(3) Biroul de conducere comunică fiecărei organizaţii, cu cel puţin 15 de zile înainte de conferinţă
sau congres, numărul delegaţilor aleşi care îi reprezintă.
Art. 57 Votarea candidaților și stabilirea rezultatelor votării
(1) Alegerea Președintelui Partidului, președinților și a birourilor de conducere se va face prin vot
secret pe baza procedurilor prevăzute în prezentul Statut.
(2) Propunerile de candidatură care respecta condiţiile statutare vor fi înscrise pe buletinele de vot
și vor conţine următoarele date despre candidaţi: număr curent, prenumele şi numele, funcția
pentru care candidează. La Congres și conferințe se menţionează şi organizaţia din care face parte.
(3) Câștigători sunt declarați candidaţii sau echipa care întruneşte majoritatea absolută a voturilor
valabil exprimate.
(4) Dacă niciun candidat sau echipa nu a întrunit această majoritate, se procedează la al doilea tur
de scrutin, la care vor participa candidaţii/echipele care au obținut primele doua locuri în ordinea
descrescătoare a voturilor primite, fiind declarați câștigători candidaţii care au obținut cele mai
multe voturi valabil exprimate.
Art. 58 Alegerea președintelui, biroului și a membrilor aleși ai comitetului de conducere
(1) Președintele partidului și lista sa de candidaţi și președinții de toate nivelurile sunt aleși prin
votul majorității delegaţilor la Congres și respectiv Conferință sau Adunarea Generală;
(2) Sunt declaraţi aleși în comitetele de conducere și birourile de conducere la toate nivelurile
organizatorice candidaţii care au obţinut majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate în
primul tur de scrutin sau cele mai multe voturi la al doilea tur de scrutin pentru primii doi clasați
la primul tur de scrutin.
Capitolul V
ALTE FORURI ALE PARTIDULUI
Secțiunea I. FORURILE EXECUTIVE
Art. 59 Birourile de conducere
Procedura de alegere a Birourilor de conducere și competențele acestora sunt detaliate în articolele
38, 42, 46, 50, 58 din prezentul statut.
Art. 60 Secretariatul general
(1) Secretariatul general al partidului are următoarele atribuţii:
a) coordonează organizarea tuturor structurilor din partid;
b) asigură circulația rapidă a informaţiei între conducerea naţională şi organizaţiile teritoriale;
c) ţine evidenţa tuturor organizaţiilor şi a membrilor partidului;
d) răspunde de sistemul informaţional la nivel naţional şi de activitatea aparatului central de lucru;
e) organizează şedinţele Congresului, Consiliului Naţional de Conducere şi ale Biroului Naţional
de Conducere;
f) verifică informaţiile din memoriile adresate conducerii centrale, informează conducerea centrală
şi propune soluţii de rezolvare;
g) evaluează activitatea membrilor birourilor de conducere la nivel județean, în baza grilei
naţionale de evaluare;
h) îndeplinește orice atribuţii prevăzute în statut sau încredinţate de forurile de conducere ale
partidului.
(2) Secretariatul general este condus de Secretarul General, care este ajutat în activitatea sa de doi
secretari generali adjuncți şi de secretari.
Art. 61 Secretariatul organizațiilor Partidului
La nivelul filialelor județene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, şi speciale secretarii executivi
şi ceilalţi salariaţi sunt numiţi de către președinții organizaţiilor respective, la propunerea
secretarilor organizaţiilor, iar numărul şi atribuţiile acestora sunt aprobate de birourile de
conducere ale organizaţiilor.
Secțiunea II. FORURILE JURISDICȚIONALE ȘI DE CONTROL
Art. 62 Juriul Național de Onoare, Disciplină și Arbitraj
(l) Juriul Naţional de Onoare, Disciplină şi Arbitraj este forul jurisdictional şi de arbitraj care
judecă şi soluționează diferendele dintre membrii Partidului care afectează onoarea şi prestigiul
Partidului sau ale membrilor săi, disciplina şi ordinea în Partid.
(2) Componența Juriului este stabilită prin decizia Biroului Național de Conducere. Membrii
Biroului Național de Conducere și membrii Secretariatului general nu pot face parte din Juriu.
(3) Juriul analizează situațiile aflate în competența sa în conformitate cu Regulamentul de
funcționare aprobat de Biroul Național de Conducere.
(4) Membrii juriului de onoare, disciplină și arbitraj sunt aleşi pe o perioadă de cel mult 4 ani.
Art. 63 Comisia centrală de contestații
(1) Comisia centrală de contestaţii soluționează contestaţiile împotriva neregulilor în desfăşurarea
alegerilor forurilor de conducere ale filialelor judeţene, de sector a municipiului Bucureşti şi
speciale la nivel naţional şi apelurile împotriva modului de rezolvare a contestaţiilor de către
birourile de conducere judeţene sau de sector, formulate împotriva neregulilor în desfăşurarea
alegerilor la nivelul organizaţiilor sau filialelor din subordine.
(2) Comisia centrală de contestaţii este compusă din şapte membri aleşi de către Consiliul Naţional
de Conducere dintre membrii săi. Comisia este condusă de către un preşedinte, membru al Biroului
Naţional de Conducere, şi un vicepreşedinte.
(3) Lucrările comisiei se desfăşoară într-un complet format din trei membri, prezidat de
preşedintele sau vicepreşedintele comisiei, a cărei compunere este stabilită de preşedintele
comisiei. Lucrările se finalizează prin hotărâri care se comunică contestatarilor sau, după caz,
apelanţilor, precum şi organizaţiilor în cauză.
Art. 64 Comisia centrală de cenzori
(1) Comisia centrală de cenzori are următoarele atribuţii:
a) verifică toate gestiunile partidului;
b) certifică darea de seamă contabilă anuală;
c) exercită alte atribuţii prevăzute de lege pentru comisiile de cenzori.
(2) Comisia centrală de cenzori se compune dintr-un număr impar de membri, dintre care un
preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi de către Consiliul Naţional de Conducere. Membrii comisiei
nu pot face parte din Biroul Naţional de Conducere.
Art. 65 Comisiile de cenzori ale organizațiilor teritoriale
(1) Comisia de cenzori județeană, a sectoarelor municipiului București sau locală verifică modul
de administrare și de gestiune a organizației.
(2) Comisia se compune din trei membri, dintre care un președinte, aleși de către Comitetul de
Conducere Județean, Comitetul sectoarelor municipiului București sau Comitetul Local, în prima
ședință de după alegeri. Membrii comisiei nu pot face parte din biroul de conducere al organizației.
Secțiunea III. FORURILE DE POLITICI, PROGRAME ȘI DOCTRINĂ
Art. 66 Comisiile Naționale de Specialitate
(1) Comisiile Naţionale de Specialitate sunt organizate pe domenii de activitate, după modelul
structurii guvernamentale, şi funcţionează pe lângă Biroul Naţional de Conducere, pe baza unui
regulament aprobat de acesta.
(2) Comisiile Naţionale de Specialitate sunt coordonate de preşedintele Consiliului Naţional de
Conducere, ajutat de alţi membri ai Biroului Naţional de Conducere şi de alţi specialişti, membri
ai Partidului, care au atribuţii de coordonare pe domenii de activitate. În subordinea acestora,
Biroul Naţional de Conducere poate desemna directori, preşedinți şi şefi de comisii.
Art.661 Breslele profesionale ale AUR
(1) Breslele profesionale sunt structuri interne ale AUR, constituite în scopul:
a) reprezentării intereselor profesionale ale membrilor partidului;
b) oferirii de expertiză în procesul de elaborare a programelor politice și a inițiativelor legislative;
c) mobilizării membrilor și simpatizanților în campanii tematice, electorale sau civice.
(2) Organizare și funcționare:
a) activitatea Breslelor este coordonată de un responsabil, desemnat de Biroul Național de
Conducere (BNC);
b) Breslele activează în baza unui Regulament de organizare și funcționare, aprobat de BNC;
c) Breslele constituie structuri la nivel național și județean, cu caracter profesional și consultativ.
Capitolul VI
PATRIMONIUL PARTIDULUI
Art. 67 Gestionarea patrimoniului
(1) Gestionarea patrimoniului Partidului se face în conformitate cu legislaţia în vigoare, prezentul
statut şi regulamentul financiar-contabil al Partidului, de către Biroul Naţional de
Conducere, de către birourile de conducere ale filialelor judeţene şi ale sectoarelor municipiului
Bucureşti şi de către organizaţiile locale care au gestiune proprie.
(2) Partidul poate deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare activităților sale specifice.
Anual, fiecare filială întocmește inventarul bunurilor partidului și îl comunică Secretarului General
al AUR până la 1 martie, conform procedurilor întocmite de Secretariatul General.
(3) Operaţiunile de încasări şi plăţi ale Partidului și ale organizaţiilor sale se efectuează în numerar
și prin conturi în lei şi în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.
(4) Încadrarea salariaţilor şi remunerarea acestora se face cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Membrii Partidului care ocupă funcţii politice de conducere în Partid nu pot fi remunerați pentru
activitatea lor de conducere.
(5) Ziarele, revistele, publicaţiile, editurile şi posturile de radio-televiziune ale Partidului se bucură
de autonomie gestionară şi administrativă, dar nu au personalitate juridică distinctă de cea a
Partidului. Activitatea financiar-contabilă, la toate nivelurile, este supusă controlului comisiilor de
cenzori prevăzute de statut.
(6) Trezorierul Partidului coordonează activitatea departamentului financiar – contabil şi a
trezorierilor organizaţiilor şi propune conducerii Partidului soluţii pentru îmbunătățirea situaţiei
financiare.
(7) Sursele de finanţare ale Partidului pot fi:
a) cotizaţii ale membrilor;
b) donaţii şi legate;
c) venituri provenite din activităţi proprii;
d) subvenţii de la bugetul de stat;
e) contribuţii ale membrilor partidului, conform legii;
f) alte surse, conform legii.
Art. 68 Cotizații
(1) Membrii Partidului au obligaţia de a plăti, cotizaţiile stabilite de BNC.
(2) Filialele judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, locale, filiala Republica Moldova şi
Organizaţia Diaspora, au gestiune proprie și vor vărsa o cotă din cotizațiile încasate trezoreriei
partidului, cota fiind stabilită de Biroul Naţional de Conducere.
Art. 69 Donații
Partidul, precum şi filialele judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi locale care au
gestiune proprie pot primi donaţii sub formă de numerar, ori de bunuri mobile sau imobile, cu
respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
Art. 70 Venituri din activități proprii
Veniturile provenite din activităţi proprii în conformitate cu legislaţia în vigoare vor fi utilizate
conform hotărârilor Biroului Naţional de Conducere sau, după caz, ale birourilor de conducere ale
filialelor judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi locale care au gestiune proprie, pentru
veniturile proprii.
Art. 71 Subvenții
Subvenţiile primite de la bugetul de stat vor fi utilizate conform hotărârilor Biroului Naţional de
Conducere, în condiţiile legii.
Capitolul VII. DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
Art. 72 Desemnarea candidaților pentru funcții publice
(1) În cazul candidaturilor pentru funcţii publice care se ocupă prin vot pe listă, locurile considerate
eligibile de către forul care alege se stabilesc prin vot uninominal. Pentru celelalte locuri din listă
se aplică procedura votului preferențial ierarhic.
(2) Dacă funcţia pentru care se candidează se ocupă prin vot uninominal sau prin numire, la
desemnarea candidatului se aplică procedura votului uninominal.
(3) Personalităţile propuse de Biroul Naţional de Conducere pot candida în orice circumscripție
electorală.
(4) Candidaţii desemnaţi de organizaţiile Partidului pentru funcţii eligibile şi numite pot fi înlocuiţi
de către forul superior în baza unei decizii fundamentate pe imperative statutare și programatice.
(5) În cazul participării la alegeri în alianţe politice sau electorale, desemnarea candidaţilor se va
face conform protocolului încheiat cu celelalte formaţiuni, în spiritul statutului.
Art. 73 Încetarea activității Partidului
Partidul își încetează activitatea, în conformitate cu Legea partidelor politice, prin:
a) autodizolvare, hotărâtă de congres;
b) dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curţii Constituţionale;
c) reorganizare.
Art. 74 Intrarea în vigoare și modificarea Statutului
(1) Prezentul Statut intră în vigoare în momentul adoptării sale. Prevederile oricăror reglementări
interne ale partidului sunt nule de drept dacă încalcă prevederile legii sau ale prezentului Statut.
(2) Modificări ale prevederilor prezentului Statut vor fi stabilite de Preşedintele Partidului și vor
fi aprobate de Consiliul Naţional de Conducere.
(3) Modificările la Statut intră în vigoare din momentul adoptării acestora de către Consiliul
Național de Conducere.