Adresată de către senator: Sorin Lavric
Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Senatului din data de: 12.02.2025
Titlul declarației politice: Remus Radina – Un simbol al Rezistenței Anticomuniste Românești
Remus Radina s-a născut la 9 aprilie 1924 în Craiova. Din copilărie, s-a remarcat prin spirit curajos și simț acut al dreptății, principii care aveau să-l călăuzească pe parcursul întregii vieți.
Încă de tânăr, Radina a urmat o carieră militară, alegându-și un drum plin de provocări și sacrificii. În contextul celui de-al Doilea Război Mondial, și-a început cariera în Armata Română, unde s-a făcut remarcat prin curajul său.
Un moment definitoriu în viața lui a fost ziua de 21 octombrie 1946, în timpul unui miting organizat la garnizoana Câmpulung Moldovenesc de politrucii din Divizia „Tudor Vladimirescu”. Înfruntând un colonel care glorifica noul guvern Petru Groza, impus de sovietici, Radina a izbucnit declarând ferm în fața superiorilor și a întregului regiment: „Domnule colonel, eu nu sunt de acord cu principiile de care este călăuzit guvernul Petru Groza, și prin urmare, nu mai înțeleg să rămân în armată!”. A doua zi, pe 22 octombrie 1946, a înaintat un raport oficial în care cerea să fie retras din armată.
A fost arestat în noiembrie 1947, în timpul alegerilor falsificate de comuniști, iar în luna aprilie a aceluiași an a fost trecut în rezervă printr-un decret regal. În 1948, a încercat să treacă ilegal frontiera în Iugoslavia. A fost capturat și extrădat în România fiind condamnat la cinci ani de închisoare.
Anii 1949-1954 i-a petrecut în cele mai crunte închisori din România, incluzând Jilava, Poarta Albă și Peninsula (aflată în infernul Canalului Dunăre-Marea Neagră). Radina a devenit aici o voce a deținuților, protestând constant împotriva regimului de exterminare, organizând greve ale foamei. S-a remarcat prin capacitatea de a rezista fizic și psihic torturilor, rămânând neclintit în fața gardienilor.
Nu a renunțat la luptă nici după prima eliberare din 29 august 1954. La 10 decembrie 1956, în contextul revoluției din Ungaria, a organizat un protest la București și a înaintat un memoriu Ambasadei americane. Actul de curaj i-a atras o nouă arestare.
Timpul petrecut la Gherla a reprezentat perioada cea mai întunecată a detenției sale. Aici a fost supus unui regim de teroare fiind torturat până într-atât încât gardienii, crezând că a decedat, l-au trimis la morga penitenciarului. Din fericire, Radina a supraviețuit, devenind un simbol al rezistenței morale. Având un grad avansat de invaliditate, autoritățile l-au eliberat în anul 1960. Au urmat ani de calvar, în cursul cărora, comuniștii l-au persecutat încontinuu.
În 1978, bolnav de TBC și de ciroză hepatică, Remus Radina a emigrat în Franța pentru tratament medical. În exil a scris cartea de memorii Testamentul din morgă publicată în 1980, cu o prefață semnată Eugen Ionescu. Volumul reprezintă un document cutremurător despre cruzimea închisorilor comuniste și o mărturie a demnității românești.
A decedat la 7 mai 2012 la Paris, dar eroismul lui s-a întipărit definitiv în memoria viitoarelor generații. Remus Radina rămâne un martir al neamului românesc, un model de curaj și dăruire pentru toți cei care cred în puterea demnității umane.
Comments are closed