Adresată de către domnul senator Sorin Lavric în ședința Senatului din data de 23.06.2021.
Mulțumesc, domnule președinte Oprea.
Tema declarației mele politice de astăzi este ”Deținutul politic Marcel Petrișor”.
Pe 13 aprilie a împlinit 91 de ani. În privința adevărului istoric, Marcel Petrișor a fost pedagogul clandestin din gura căruia sute de tineri au aflat o altă variantă de interpretare a trecutului. Printre ei m-am numărat și eu. De insul acesta cu alură de pilastru mătăhălos mă leagă un toptan de amintiri copioase.
Pe Petrișor l-am avut ghid în incinta Fortului 13, intrând cu el în hruba Casimcăi. Una este să vizitezi o bolgie cu aerul că pășești într-un muzeu în paragină, și alta e să afli în amănunte chiar din gura unuia care a fost la un pas să moară acolo.
Petrișor a făcut 10 ani de închisoare. La Casimca Jilavei, în intervalul 1958-1959, Marcel Petrișor a fost închis alături de Gheorghe Calciu și Costache Oprișan. Casimca era o hrubă având cinci celule fără ferestre și fără altă aerisire decât aerul care se strecura pe sub ușă. La hipoxia înăbușitoare contribuia spațiul infim, în care deținuții stăteau în paturi suprapuse. Hârdăul cu fecale le ținea companie neîntreruptă și, pentru ca viitorul să nu li se pară prea încurajator, condiția obligatorie era ca unul dintre deținuți să fie bolnav de TBC, pentru a-i contamina pe ceilalți. În Casimcă, din cele 16 persoane osândite la exterminare, nu au scăpat cu viață decât cinci.
Oprișan, bolnav de tuberculoză, își scuipa plămânii sub forma unei flegme sângerânde pe care o lăsa să se scurgă într-o sticlă. Să stai doi ani de zile într-o etuvă în care umezeala nu e întrecută decât de lipsa oxigenului, și asta având alături un bolnav de TBC aflat în stadiu terminal, și totuși să ieși teafăr de acolo, episodul ține de o proptea divină. Marcel Petrișor avea 28 de ani, Gheorghe Calciu avea 33.
În celula 2 se vor petrece două episoade memorabile. În primul episod, Gheorghe Calciu obține o capsulă de penicilină și o introduce în anusul lui Petrișor cu ajutorul unei cozi de lingură. Antibioticul își face efectul și Petrișor scapă cu viață din criza de dizenterie în care nimerise. În al doilea episod, Calciu își taie venele de la mână, strânge sângele într-o gamelă și i-l dă lui Oprișan să-l bea, în speranța descreierată că îl va putea salva. Gestul e demn de patericul carcerelor românești: un deținut își taie venele pentru a salva un muribund al cărui sfârșit era oricum pecetluit.
Astăzi, Marcel Petrișor, la vârsta de 91 de ani, este același paladin falnic pe care l-am cunoscut în urmă cu 15 ani.
Sunt mândru ca, sub cupola Senatului României, să rostesc numele lui Marcel Petrișor.
Vă mulțumesc.
Sorin Lavric, senator AUR
Nu există răspunsuri