Către: Ministerul Educației și Cercetării, domnului Mihai Dimian, ministru
De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța
Subiectul întrebării: Criza profesorilor de matematică, fizică și chimie: în mai puțin de 10 ani România va rămâne fără cadre didactice la disciplinele STEM
Domnule ministru,
Profesorul Marius Andruh, actual președinte al Academiei Române, avertizează că, în aproximativ 10 ani, nu vom mai avea profesori în țară la câteva discipline, iar meseria de profesor nu va mai fi atractivă — din motive financiare și din cauza condițiilor pe care multe școli le oferă. Nu este vocea unui pesimist sau a unui critic politic, ci este vocea celui mai important om de știință al României, care cunoaște sistemul de educație din interior, care a pregătit zeci de ani loturile olimpice naționale și care privește cu îngrijorare reală spre viitorul pe care îl construim azi.
Problema este și demografică, și structural – populația școlară a scăzut dramatic — o cohortă număra în urmă cu câțiva ani circa 250.000 de copii, acum a scăzut la aproximativ 170.000. În mediul rural un profesor nu își poate face norma la o singură școală și trebuie să alerge între două-trei sate, iar această realitate transformă vocația în corvoadă și alungă din sistem exact oamenii care ar fi putut face diferența.
Învățământul gimnazial a mai funcționat până acum pentru că profesorii aveau dublă specializare — Matematică-Fizică, Fizică-Chimie, Chimie-Biologie. Aceștia erau pregătiți în Institutele Pedagogice de 3 ani, desființate la mijlocul anilor ’70. Secțiile cu dublă specializare reînființate în 1981 au funcționat până în 1989, iar primii absolvenți se vor pensiona în maximum 7 ani. Cu alte cuvinte, rezerva umană care a ținut în viață orele de științe la gimnaziu se va epuiza în mai puțin de un deceniu, fără ca nimeni să fi construit ceva în locul ei.
La matematică, absolvenții se îndreaptă spre industria IT; la chimie, spre industria farmaceutică – salariul unui profesor debutant este de 3.700 de lei net, în timp ce un absolvent de informatică sau chimie câștigă de trei-patru ori mai mult în sectorul privat chiar de la primul job.
Profesorul Andruh propune construirea unui traseu separat pentru viitorii profesori, începând din primul an de facultate, cu dublă specializare pentru cei care vor preda la gimnaziu și cu master pentru cei care vor preda la liceu, însoțit de burse speciale și sprijin din partea autorităților locale pentru instalarea în mediul rural. Este o propunere concretă, elaborată, venită din cel mai înalt nivel academic al României. A rămas, ca atâtea altele, fără ecou în ministerele care ar fi trebuit să o transforme în politică publică.
În acest context, în care avertismentele vin nu de la opoziție, ci de la Academia Română, și în care criza nu este iminentă, ci este deja în desfășurare, domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări:
1. Recunoașteți că România se confruntă cu o criză gravă și structurală a resurselor umane didactice la disciplinele matematică, fizică, chimie și biologie, și dacă da — care este planul concret al ministerului pentru a o adresa, cu termene și resurse alocate?
2. A luat Ministerul Educației în considerare propunerea academicianului Marius Andruh privind reintroducerea unui traseu dedicat formării profesorilor cu dublă specializare la nivel universitar, și dacă nu — pe ce argumente a fost respinsă sau ignorată?
3. Ce măsuri a luat sau intenționează să ia ministerul pentru a crește atractivitatea carierei didactice la disciplinele STEM — inclusiv burse pentru studenți care se angajează să predea, stimulente financiare pentru instalarea în mediul rural și diferențiere salarială în funcție de disciplinele deficitare?
4. Care este situația actuală a acoperirii orelor de matematică, fizică și chimie la nivel național — câte ore sunt predate de suplinitori fără calificare în specialitate sau de profesori pensionari reangajați — și care este trendul față de acum 5 ani?
Comments are closed