“Ipocrizie absolută”
Zilele trecute, am avut ocazia să aflăm adevărata faţă a partenerilor noştri sau, mai bine zis, să ne confruntăm cu făţărnicia celor pe care i-am lăsat să ne exploateze resursele.
Avem de-a face cu o situaţie complet paradoxală, prin care partenerii ne resping, iar concurenţii ne sar în apărare.
Aici mă refer la Austria, căreia i-am oferit lemnul, gazul, petrolul, construcţiile şi piaţa financiară din această ţară, iar drept “recunoştinţă” am primit un mare refuz de aderare la spaţiul Schengen.
Şi cine credeţi ca ne-a sărit în apărare?
Ungaria, statul cu care de-a lungul istoriei am fost în tabere opuse.
Vreau să subliniez faptul că ministrul de externe al Ungariei a avut o reacţie mai adecvată şi mai curajoasă decât Guvernul României, afirmând că situaţia de faţă este “o ipocrizie fără margini”.
Deci, ne putem baza pe ei mai mult decât pe propriul nostru guvern?
Mai avem noi, oare, guvern, în această ţară? Mai are cineva timp să se ocupe de problemele românilor din România?
Pentru că Executivul nostru este mai preocupat de problemele Ucrainei, Europei, ale partenerilor de tot felul, şi mai puţin de problemele acestei ţări.
Deci, apără-mă Doamne de prieteni, că de duşmani mă apăr singur.
Nu există răspunsuri