“Să nu ne uităm eroii! 30 de ani de la războiul ruso-român de pe Nistru” – dezbatere organizată la Palatul Parlamentului

Președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, Claudiu Târziu, în parteneriat cu Centrul Român de Studii și Strategii, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române și Asociația Răsăritul Românesc din Chișinău, a organizat miercuri, la Palatul Parlamentului, dezbaterea cu tema “Să nu ne uităm eroii! 30 de ani de la războiul ruso-român de pe Nistru”, la care au participat experți în domeniu și reprezentanți ai partidului AUR.

“În calitatea mea de președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, am considerat că este necesar să mă implic în organizarea acestui eveniment și să transmit o poziție oficială, pentru că statul român nu trebuie să – și uite istoria. De altfel, memoria noastră publică ar trebui să fie mai vie și mai bine întreținută, așa cum alte popoare știu să și-o întrețină pe a lor.

Noi, cei de la AUR, credem că România trebuie să reintre în formatul de negocieri pentru problema transnistreană și că veteranii din războiul de pe Nistru pentru cauza națională trebuie recunoscuți de către România ca veterani ai Armatei Române. Trebuie să ne întoarcem la evenimentele de acum 30 de ani ca la o dovadă de demnitate națională și ca la un exemplu de cum poate un stat agresor, un imperiu nesățios așa cum este Rusia, indiferent cum s-a numit el la un moment dat, să – și atace vecinii și să încerce în permanență să se extindă, să domine, să exploateze resursele altora și să țină în sclavie alte popoare. Trebuie să nu uităm asta, mai ales în acest ceas în care vedem că Rusia este într – un nou atac asupra unei alte țări. Ce se întâmplă astăzi în Ucraina, s-a întâmplat în urmă cu 30 de ani în Republica Moldova, pe Nistru”, a declarat senatorul Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni și copreședinte AUR.

“În 1992 a fost un război al nostru, româno – rus. Dorința de Unire a fraților noștri de peste Prut a fost stopată brutal, cu tancurile, cu armata a XIV-a și cu cazaci de pe Don care au venit să violeze și să omoare. I-am cunoscut personal pe luptătorii moldoveni de pe Nistru, sunt niște eroi. Condamnăm agresiunea rusă în Ucraina. Prioritatea absolută pentru noi acum trebuie să fie protejarea sutelor de mii de vorbitori de limbă română din Ucraina și oferirea unui loc sub umbrela de securitate din care facem parte și fraților noștri de peste Prut, care, în al doisprezecelea ceas – poate, într – un scenariu similar cu anul 1918 – să revină acasă. Consecințele a ceea ce s-a întâmplat în 1992, ale acelui conflict înghețat, trebuie să fie demilitarizarea zonei și democratizarea ei”, a arătat deputatul George Simion, copreședinte al AUR.

“2 martie 1992 este o dată care a marcat pentru totdeauna istoria românilor, războiul ruso-român de pe Nistru fiind începutul unui conflict înghețat care, timp de treizeci de ani, a influențat dramatic spațiul românesc de dincolo de Prut. Pregătirea războiului a început încă din 1990, iar declanșarea lui a avut ca scop eliminarea opțiunii de reunire a R. Moldova cu Țara și transformarea acestui spațiu românesc într-un ostatic legat de Moscova. Astăzi, suntem din ce în ce mai aproape de o discuție serioasă între București și Chișinău pentru ca reunirea să se facă și, în acest fel, să se producă integrarea prin reunificare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și trecerea ei sub umbrela NATO. Rămâne însă un semn de întrebare legat de regiunea transnistreană: ce este acolo din punct de vedere etnic?”, a subliniat Eugen Popescu, directorul Centrului Român de Studii și Strategii și moderatorul dezbaterii.

“Românii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, puțin cunoscuți și adesea abandonați, trebuie să facă obiectul preocupărilor constante ale autorităților din patria istorică și etnică România, căreia îi revin, prin Constituție și legislația în vigoare, obligații concrete privind sprijinirea și protecția lor cultural-identitară, în fața presiunilor și acțiunilor antiromânești ale Rusiei. Eroii noștri căzuți la Nistru în 1992 au luptat sub tricolorul roș – galben – albastru, apărând, de fapt, granița de răsărit a lumii românești”, a susținut Vlad Cubreacov, președintele Asociației “Răsăritul Românesc”.

“Ceea ce s-a întâmplat pe ambele maluri ale Nistrului rămâne, în esență, o confruntare acerbă între clanurile mafiote transnaționale pentru împărțirea patrimoniului Moldovei sovietice. Această împărțire s-a desfășurat pe fundalul interminabilei bătălii ideologice între două mentalități: una a oamenilor sovietici, antioccidentali, internaționaliști, și alta a basarabenilor unioniști, pro-occidentali și etnocentriști. Noi, românii basarabeni, am avertizat opinia publică mondială: nu ignorați consecințele războiului ruso – moldovean! În iulie 1992, Rusia a legalizat practica intervenției militare în fostele colonii ale imperiului sovietic. Atunci, nostalgica diasporă sovietică și rușii de profesie au căpătat imunitate, un antidot contra sindromului libertății naționale și democrației, iar acum, dacă nu le plac legile gâștelor sălbatice naționaliste și politica noilor state independente, ei, gâștele colhoznice internaționaliste, atacă curajos, căci Rusia “pacificatoare” le sare în ajutor.

Agonia și prăbușirea imperiului sovietic sunt tratate în mod diferit, ca de altfel și războaiele Rusiei cu fostele colonii. Există un adevăr al Kremlinului, dar și un adevăr al nostru. Indiscutabil, fiecare protagonist trăiește cu propriul său adevăr. Cu trecerea timpului, fiecare participant la război îi regretă pe cei căzuți în lupte și îi invidiază pe cei care au obținut adevărate victorii cu mintea, nu prin vărsare de sânge”, a declarat Mircea Druc, fost prim-ministru al Republicii Moldova.

One response

  1. Doamne ajuta,fraților!

    Structuri ale MApN ar putea să treacă în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO în cazul
    unui conflict armat.

    „Prin situaţie de criză în domeniul securităţii şi apărării naţionale se întelege situaţia în care societatea se confruntă cu mari dificultăţi generate de apariţia sau iminenţa apariţiei unuia sau mai multor incidente pe teritoriul naţional, la nivel regional sau internaţional, sau de ameninţări, riscuri sau vulnerabilităţi prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitate politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţionala, precum şi alte valori constituţionale care impun adoptarea de măsuri de răspuns la criză, prin acţiune unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlaturarea cauzelor, gestionarea efectelor şi revenirea la starea de normalitate”, prevede proiectul de lege. Acesta este un articol pe care l-am citit de curând și care mi-a dat mult de gândit. Nu vi se pare ca miroase a dictatură militară? Este posibil, ca prin această lege, să se încalce drepturi și libertăți constituționale, cică, pentru asigurarea unei anumite securități naționale. Posibil să nu mai ai dreptul să mai protestezi deoarece poți atenta la securitatea națională şi cum România duce lipsă de personal calificat, números, necesar înăbuşirii unei revolte, răscoale, armatele străine staționate să preia aceste îndatoriri. Nu mi se pare normal, ca stat, sa defilăm în pielea goală prin fața NATO și a forțelor armate străine. Este vorba de securitate NAȚIONALĂ nu europeană. Ne vor monitoriza ăstia şi pârțurile care le vom trage (scuzați de expresie). Atenție la neatenție!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

MAI MULTE ARTICOLE

Către: Domnul Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății Domnul Attila-Zoltán Cseke, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Adresată de către: Senator Adrian Costea Circumscripţia electorală: 23 Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Obiectul întrebării: Deficitul de medici de familie în România Data: 22 iunie 2022 Stimați Domni Miniștri, […]
Adresată: Domnului Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Dorinel Cosma Circumscripţia electorală: Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Controalele la  societățile comerciale ce practică arderi ilegale de deșeuri Stimate domnule Ministru, Pe 14 aprilie au avut loc […]
 Adresată:  Domnului ministru Carol Eduard NOVAK, Ministrul Sporturilor De către:  Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU  Circumscripţia electorală nr.14 Constanța,  Grupul  Parlamentar  AUR – Senat  şi prezentată în şedinţa Plenului din 22.06.2022 Obiectul întrebării : situația în care fostului mare fotbalist  Stelian Carabaș  i s-a îngrădit dreptul […]
Adresată: Domnului Ministru al Transporturilor Și Infrastructurii, Sorin Mihai GRINDEANU De către: Senator Andrei BUSUIOC Circumscripția electorală: NR. 39, Vaslui Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul întrebării: Probabilitatea dezvoltării unui drum de mare viteză pe ruta Tișița- Vama Albița. Data: 22.06.2022 Stimate domnule ministru, Sorin […]
Către: Domnul Sorin Mihai Câmpeanu, Ministrul Educației Adresată de către: Evdochia Aelenei Circumscripția electorală: Nr. 14, Constanța Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Ședința Senatului din: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Clarificări cu privire la măsuri de prevenirea abandonului școlar Domnule Ministru, Proiectul „România Educată” a început […]
Adresată: Domnului Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Andrei HANGAN Circumscripţia electorală: nr. 9 – Brăila Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Protejarea arborilor remarcabili Stimate domnule Ministru, România nu are, până la acest moment, o legislație […]