Adresată:
Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, ministrul Culturii
De către: Deputat Robert ALECU
Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 19.02.2025
Obiectul întrebării: Readucerea în țară a obiectelor de patrimoniu „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând”, împrumutate pentru 9 luni, de fostul director al Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander, muzeului din localitatea daneză Beder (4 372 de locuitori)
Stimată doamnă ministru,
Potrivit presei naționale, fostul director al Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander, a decis împrumutarea, pentru 9 luni de zile, către muzeul regional de arheologie și etnografie Moesgård situat în pădurea Højbjerg din micuța localitate daneză Beder, o suburbie sudică a orașului Aarhus, a unor artefacte de o valoare inestimabilă, cu o vechime de circa 7.000 de ani, și anume grupul statuar „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând”.
În România, grupul statuar „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând” nu a mai avut parte de o expunere constantă din 2002, de când Muzeul de Istorie a fost „închis pentru renovare”, statutele fiind scose la lumină din depozitele MNIR doar pentru mici expoziții temporare.
Localitatea Beder are o populație de 4.372 de locuitori. Această localitate formează, împreună cu orașul vecin Malling, o zonă urbană cu o populație totală de 8.098 de locuitori, ceea ce situează această aglomerație pe locul 84 printre orașele Regatului Danemarcei.
Muzeul Moesgård (MOMU) a fost înființat în anul 1970 și este proprietate a Universității din Aarhus. Presa română scrie că nu se știe dacă MOMU are pază specializată pentru artefactele inestimabile din România.
Având în vedere cazul scandalos al furtului tezaurului dacic dintr-un orășel din Olanda, comparabil cu localitatea daneză Beder, ținând cont de lipsa unei justificări temeinice pentru împrumutarea pe termen lung (9 luni) a celor două artefacte preistorice de valoare inestimabilă, precum și observând că Ministerul Culturii al României, implicit Muzeul Național de Istorie a României, nu au oferit până în acest moment niciun fel de informații despre expoziția trimisă din România la MOMU, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
1. O copie după contractul/contractele în baza cărora grupul statuar „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând” au fost împrumutate de către fostul director Ernest Oberlander, pentru 9 luni, muzeului Moesgård situat în pădurea Højbjerg din micuța localitate daneză Beder, suburbia sudică a orașului Aarhus.
2. Dacă Ministerul Culturii poate da asigurări privind condițiile de păstrare/expunere și pază specializată pentru aceste artefacte inestimabile din România care să excludă cu desăvârșire furtul lor asemenea cazului recent al Coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice furate din muzeul unui orășel obscur din Olanda.
3. Un punct de vedere al Ministerului Culturii privind necesitatea desfacerii înainte de termen a respectivului contract de împrumutare și necesitatea repatrierii în România a grupului statuar de valoare inestimabilă „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând”.
4. Câte alte și care anume contracte de împrumutare a valorilor patrimoniale din România au mai fost semnate de către fostul director Ernest Oberlander cu muzee, instituții și/sau autorități străine. Vă rugăm să specificați câte dintre acestea sunt în vigoare în acest moment.
5. O copie după contractul/contractele în baza cărora grupul statuar „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând” au fost împrumutate de către fostul director Ernest Oberlander, pentru 9 luni, muzeului Moesgård situat în pădurea Højbjerg din micuța localitate daneză Beder, suburbia sudică a orașului Aarhus.
6. Dacă Ministerul Culturii poate da asigurări privind condițiile de păstrare/expunere și pază specializată pentru aceste artefacte inestimabile din România care să excludă cu desăvârșire furtul lor asemenea cazului recent al Coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice furate din muzeul unui orășel obscur din Olanda.
7. Un punct de vedere al Ministerului Culturii privind necesitatea desfacerii înainte de termen a respectivului contract de împrumutare și necesitatea repatrierii în România a grupului statuar de valoare inestimabilă „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând”.
8. Câte alte și care anume contracte de împrumutare a valorilor patrimoniale din România au mai fost semnate de către fostul director Ernest Oberlander cu muzee, instituții și/sau autorități străine. Vă rugăm să specificați câte dintre acestea sunt în vigoare în acest moment.
Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.
Comments are closed