Adresată:
Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, ministru al Culturii
De către: Deputat Robert ALECU
Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 28.01.2025
Obiectul întrebării: Monumentele de for public instalate în municipiul Oradea după 1990
Stimată doamnă ministru,
În anul 2019 primăria municipiului Oradea a decis scoaterea statuii Domnitorului Mihai Viteazul din Piața Unirii, ca, după cinci ani de depozitare, aceasta să fie amplasată într-o locație secundară. Această decizie de reamplasare a statuii Domnitorului Mihai Viteazul a trezit o vie nemulțumire și proteste atât în Oradea, cât și în restul țării.
În anul 2023 în municipiul Oradea a fost instalată și inaugurată aproape în secret o statuie ecvestră, inscripționată în latină, a regelui Ladislau al Ungariei, cel care a dat decretul prin care românii nu puteau deține proprietăți (clădiri, terenuri sau păduri) în Transilvania. Potrivit presei, acesta a devenit a treia statuie a regelui Ladislau din Oradea, prima fiind din 1893, iar a doua din 2010.
De asemenea, în anul 2018, în municipiul Oradea a fost instalată o statuie a contelui maghiar Rhedey Lajos, guvernator al Comitatului Bihor, ce cuprindea 3 județe din Vestul României și 2 din Estul actualei Ungarii. Sub conducerea acestui guvernator românii erau iobagi, obligați să muncească gratuit 4 – 6 zile pe săptămână, câte 10 ore/zi pentru biserica maghiară si grofii maghiari. Potrivit presei, această statuie a fost
realizată, în cea mai mare parte, cu fonduri provenind din Ungaria.
În anul 2020, în municipiul Oradea a fost ridicată o statuie, cu înălțimea de 3 metri, a arhitectului maghiar Kálmán Rimanóczy, a cărui familie a avut câteva mandate de primar în Oradea. În aceea vreme s-au făcut vămile la intrarea în Oradea, românii primind permisie la vamă de a vizita orașul doar 10 ore, după care trebuiau să-l părăsească.
În anul 2018, când a fost renovată Cetatea Oradei, au fost instalate plăcuțe inscripționate greșit în limba latină, sub formă de cronogramă, și care vorbesc doar de Gabriel Bethlen, principele maghiar al Transilvaniei, cel care a dus o politică de maghiarizare a românilor, ținând populația românească în iobăgie și sărăcie, românii neavând drepturi.
Pe sediul Primăriei Oradea a fost repus, după 101 ani, Vulturul Ungariei care fusese dat jos în 1919 de către Armata Română eliberatoare.
În anul 2012, pe cea mai importantă stradă pietonală din Oradea, a fost instalat Grupul statuar Holnaposok al 4 poeți ai maghiarilor (Ady Endre, Dutka Akos, Juhasz Gyula şi Emod Tamas), grup statuar pe care s-a scris că a fost ridicat în 1906 pe vremea Imperiului Austro-Ungar.
De asemenea, în municipiul Oradea a fost instalată o statuie a scriitorului maghiar Jozsef Attila, autorul imnului extremiștilor maghiari ce se cântă acum în secuime, precum și autor a o mulțime de poezii antiromânești, personaj care cerea în anii 1930
ca Ungaria să reocupe Transilvania și Clujul „unguresc”.
În anul 2017, în municipiul Oradea a fost instalată o statuie a geografului maghiar Czaran Gyula.
În anul 2018, primăria muncipiului Oradea a făcut în centrul Cetății Oradea „mormântul” (de fapt, un cenotaf al) lui Sigismund de Luxemburg, împărat romanogerman și rege al Ungariei pe vremea când românii erau iobagi și nu aveau proprietăți, deși osemitele lui sunt înhumate la Viena din anul 1700.
În anul 2018, primăria municipiului Oradea a făcut în centrul Cetății Oradea și „mormântul” (cenotaful) regelui Ungariei, Ladislau I, deși osemintele lui sunt înhumate la Gyor, în Ungaria, încă din anul 1565.
Adesea s-a vorbit în presa națională că deciziile de instalare a acestor monumente de for public au urmărit imprimarea unei identități străine municipiului Oradea, în detrimentul identității românești a orașului. Cuvintele de ordine a fost, în dezbaterile de presă, „maghiarizare”, „deznaționalizare”, „manipulare identitar-culturală”, „remaghiarizare” și „simbolistică imperială”.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
1. Câte și care anume monumente de for public au fost instalate în municipiul Oradea după 1990 cu respectarea normelor legale în vigoare. Vă rugăm să ne prezentați în copie Avizele date de către Ministerul Culturii sau Direcția Județeană pentru Cultură Bihor (situată în strada Moscovei nr. 25 din municipiul Oradea) pentru instalarea acestor monumente, pentru a ne putea forma o părere despre legalitatea și oportunitatea instalării acestora. Vă rugăm să specificați în fiecare caz aparte limba/limbile în care sunt inscripționate aceste monumente, cuantumul costurilor suportate, precum și sursa/sursele acestor fonduri.
2. Câte și care anume monumente de for public au fost instalate în municipiul Oradea după 1990 cu încălcarea normelor legale în vigoare. De asemenea, vă rugăm să specificați în fiecare caz aparte limba/limbile în care sunt inscipționate aceste monumente și gradul de acuratețe lingvistică a inscripțiilor, cuantumul costurilor suportate, precum și sursa/sursele acestor fonduri.
3. Câte și care anume dintre aceste monumente de for public au fost clasate. Vă rugăm ca în cazul monumentelor clasate să indicați numărul clasării (codul LMI), categoria valorică (grupa A sau grupa B), data instalării și denumirea oficială.
4. Care este raportul numeric dintre monumentele de for public, instalate în municipiul Oradea după 1990, având tematică română și, respectiv, străină, în speță maghiară.
Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.
Nu există răspunsuri