Către: Ministerul Energiei,

În atenția domnului Ilie Bolojan, ministru-interimar

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Riscul de colaps energetic al României și responsabilitatea politică pentru vulnerabilizarea sistemului energetic național

                             Stimate domnule ministru-interimar,

Conform unei ample analize, România traversează una dintre cele mai grave vulnerabilități energetice din ultimii ani, în contextul opririi reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, al deficitului de producție estimat la aproximativ 1.400 MW și al dependenței crescânde de importuri. 

În același timp, specialiști din domeniu avertizează că politicile energetice aplicate în ultimii ani au împins România într-o situație extrem de periculoasă: reducerea accelerată a capacităților pe cărbune, întârzierile majore din proiectele nucleare și hidroenergetice, lipsa noilor capacități stabile de producție și dependența excesivă de surse intermitente au vulnerabilizat grav sistemul energetic național. 

Consider, domnule ministru-interimar, că România nu se află doar în fața unei probleme tehnice temporare, ci în fața consecințelor directe ale unei politici energetice incoerente, lipsite de realism și subordonate unor obiective birocratice externe asumate fără o minimă analiză privind securitatea energetică națională.

În timp ce alte state europene au renegociat termenele de închidere a capacităților pe cărbune sau au revenit asupra deciziilor privind energia nucleară, România și-a redus, constant, capacitatea de producție stabilă fără să pună în funcțiune alternative reale. Inclusiv oficiali europeni au admis între timp că politicile agresive de decarbonizare au contribuit la criza energetică și la explozia prețurilor la energie în Uniunea Europeană. 

În plus, deși autoritățile române au promis, ani la rând, că termocentralele vor rămâne în rezervă tehnică și că noile investiții pe gaz și nuclear vor compensa retragerile din sistem, multe dintre aceste proiecte fie întârzie, fie există doar pe hârtie. 

    Având în vedere cele expuse, domnule ministru-interimar, vă solicit să răspundeți, punctual, următoarelor întrebări:

1. Care este, în prezent, deficitul real de producție energetică al României în perioadele de consum ridicat? 
2. Ce cantitate de energie electrică importă România, zilnic, în această perioadă și la ce cost mediu? 
3. Care este prețul mediu al energiei electrice plătit de România la import comparativ cu prețul energiei produse intern? 
4. Ce capacități energetice stabile au fost scoase din funcțiune în perioada 2020–2026 și câți MW au dispărut, efectiv, din sistem? 
5. Ce capacități noi de producție stabilă au fost puse, efectiv, în funcțiune în aceeași perioadă, excluzând proiectele aflate doar în stadiu declarativ? 
6. Care este stadiul exact al proiectelor de la Cernavodă, inclusiv reactoarele 3 și 4, și care sunt termenele reale estimate pentru finalizare? 
7. Care este stadiul proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești și ce investiții au fost realizate până în prezent? 
8. Câte grupuri energetice pe cărbune mai sunt astăzi funcționale și câte dintre acestea se află doar formal în „rezervă tehnică”? 
9. Există evaluări oficiale privind riscul unui blackout regional sau național în cazul unor perioade de consum extrem ori al unor avarii simultane? 
10. Ce capacitate maximă de import energetic poate susține în prezent infrastructura României fără afectarea stabilității sistemului? 
11. Considerați că politicile asumate prin PNRR și prin planurile de decarbonizare au fost adaptate interesului energetic al României sau aplicate mecanic, fără evaluarea consecințelor economice și industriale? 
12. Veți solicita renegocierea calendarului de închidere a capacităților energetice convenționale până la punerea în funcțiune a unor alternative stabile și suficiente?