Către: Ministerul Apărării Naționale
În atenția: Domnului Radu Miruță, Ministrul Apărării Naționale
De la: Doamna Ramona-Ioana Bruynseels – Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 13, Cluj.
Obiectul interpelării: Transparența procedurilor de atribuire a celor 15 contracte și a programelor comune finanțate prin SAFE și transmiterea documentelor de bază a deciziilor luate.
Stimate domnule Ministru,
În data de 28 aprilie 2026, în ședința reunită a Comisiilor pentru apărare, ordine publică și
siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților a fost avizat un pachet de 15 contracte și
achiziții comune finanțate prin Programul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), cu o
valoare cumulată de peste 10 miliarde de euro.
Documentația aferentă a fost transmisă membrilor Comisiilor cu mai puțin de 15 ore înainte
de începerea ședinței — în seara zilei de 27 aprilie 2026 — interval insuficient pentru o evaluare
aprofundată a unui pachet de o asemenea complexitate și valoare. Am sperat ca toate clarificările și
documentele necesare să fie puse la dispoziția membrilor Comisiilor de către reprezentanții
Guvernului în cadrul ședinței reunite și ca votul să fie exprimat doar după lămurirea integrală a acestor
aspecte. A existat însă o majoritate care a impus exprimarea votului fără prezentarea clarificărilor și
a documentelor necesare, motiv pentru care votul meu a fost de abținere.
B/AUR/132/04.05.2026
Programul SAFE reprezintă cea mai amplă finanțare europeană destinată modernizării
Armatei României după 1989. Tocmai din acest motiv, modul de implementare trebuie să respecte
strict principiile de legalitate, transparență, concurență și protejare a interesului strategic național.
Analiza documentelor aferente pachetului de înzestrare propus Parlamentului relevă existența
unor disfuncționalități majore, de natură procedurală, juridică, financiară și strategică, care riscă să
compromită atât eficiența utilizării fondurilor europene, cât și interesul național pe termen lung.
Din rezultatele datelor analizate, referitor la pachetul SAFE-MApN care însumează
aproximativ 8,33 miliarde euro, distribuite în 15 programe de înzestrare, se conturează o serie de
anomalii grave, dintre care evidențiez următoarele:
- Concentrare contractuală excesivă și risc strategic:
Din totalul contractelor propuse, 5,69 miliarde euro (68,3%) sunt atribuite unui singur
grup industrial extern, iar 7 din 15 programe sunt concentrate la același furnizor.
Această situație depășește pragurile de risc acceptate în practica NATO (în medie 40%),
creează dependență logistică și operațională pe termen mai mare de 30 ani și reduce capacitatea de
negociere a statului român în fazele de mentenanță și modernizare. - Restrângerea competiției și posibile încălcări ale dreptului european
Pentru 9 din 15 contracte s-a utilizat procedura de negociere fără publicare prealabilă. În
acest context, există indicii că: cererile de informații (RFI) nu au fost transmise tuturor furnizorilor
relevanți; nu există analize comparative documentate; procedurile au fost orientate către un rezultat
prestabilit. Această abordare poate încălca: Directiva 2009/81/CE (achiziții în apărare); principiile de
tratament egal și concurență efectivă; obligațiile din Regulamentul SAFE. - Creșteri de preț nejustificate și afectarea bugetului public
În perioada ianuarie – aprilie 2026, unele programe au înregistrat creșteri de până la +47,4%
(programul MLI a crescut cu +10,9% per unitate, iar sistemele Skynex au înregistrat creșteri de
aproximativ +36%). Aceste variații de prețuri: nu sunt susținute de factori economici obiectivi; indică
o posibilă negociere deficitară sau lipsa concurenței reale; contravin principiului utilizării eficiente a
fondurilor publice și europene. - Reducerea capacității operaționale a Armatei
Programul MLI: necesar inițial: 298 unități (aprobat CSAT), finanțat prin SAFE: 232
unități (78%). Diferența de 66 unități: va necesita finanțare ulterioară de aproximativ 738,6 milioane
B/AUR/132/04.05.2026
euro; generează un cost suplimentar estimat de 650–775 milioane euro; creează riscul unei
capabilități militare incomplete (-22%). - Transferul nejustificat al programului SAI
Programul de armament individual care a fost inițiat de către MApN pentru necesarul Armatei,
a fost transferat ulterior la MAI. Această decizie: ridică probleme privind eligibilitatea finanțării
SAFE; contrazice logica operațională (MApN este utilizatorul principal); generează suspiciuni
privind legalitatea procedurii. - Localizare industrială incertă și potențial fictivă
Declarațiile oficiale indică procente diferite de producție în România: 40%, 50% și 60%, fără
fundament documentar. În lipsa: defalcării pe contracte; indicelui de conținut local (LCI); listei
subcontractorilor, există riscul ca „localizarea industrială” să fie agregată artificial și/sau concentrată
pe activități non-strategice. - Posibilă utilizare improprie a fondurilor SAFE (caz Mangalia)
În cadrul programului naval, valoarea contractelor: ≈ 836 milioane euro, iar datoria istorică
a șantierului: ≈ 760 milioane euro. Suprapunerea valorică ridică suspiciunea că fondurile SAFE ar
putea fi utilizate indirect pentru acoperirea unor datorii istorice sau că obiectivul economic prevalează
asupra celui militar. - Eliminarea mecanismelor de protecție a industriei naționale
Excluderea mecanismului de offset conduce la: pierderi estimate de 0,5 – 0,9 miliarde euro
în transfer tehnologic; marginalizarea industriei românești de apărare; pierderea unor pârghii esențiale
de negociere.
Având în vedere atât valoarea fondurilor angajate, cât și impactul strategic, industrial și
economic al acestui pachet asupra României, în temeiul art. 112 din Constituția României și al
prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, vă solicit, domnule Ministru, să îmi comunicați
documentele și clarificările expuse mai jos, structurate pe cele opt teme de îngrijorare identificate în
analiza pachetului SAFE-MApN:
I. Procedura de selecție și negociere fără publicare prealabilă - Lista tuturor operatorilor economici identificați inițial pentru fiecare program SAFE.
- Cererile de Informații (RFI) transmise, cu destinatari, date de transmitere și termene de răspuns.
- Răspunsurile primite de la operatorii economici, anonimizate dacă este necesar.
B/AUR/132/04.05.2026 - Documentul de analiză al Grupului de lucru SAFE pentru fiecare program, semnat de membrii
Grupului. - Grila de evaluare 40% termen de livrare / 60% preț, acolo unde au existat mai mulți operatori
potențiali. - Justificarea formală a selecției unui singur operator, acolo unde RFI-ul a fost transmis unui număr
restrâns de furnizori, precum și motivele concrete pentru care nu au fost organizate proceduri
competitive complete pentru cele 9 contracte atribuite prin negociere fără publicare prealabilă.
II. Concentrarea contractuală și riscul strategic (Rheinmetall — 68,3%) - Analiza formală de risc privind concentrarea pe un singur grup industrial (Rheinmetall — 68,3%
din valoarea pachetului) și planul de diversificare a furnizorilor pe orizontul 2026–2035, inclusiv
măsurile concrete propuse pentru reducerea acestei dependențe strategice.
III. Creșterile de preț (10–47%) și răspunderea financiară - Analiza de preț comparativă cu achiziții similare din state NATO/UE în intervalul 2024–2026,
pentru programele cu creșteri de preț peste 5%, însoțită de identificarea cauzelor concrete ale acestor
variații. - Clarificarea modului în care sunt asumate aceste depășiri de costuri — la nivel de buget al MApN,
prin realocări din alte capitole, prin împrumuturi suplimentare sau prin reducerea altor capabilități
militare.
IV. Programul MLI — reducerea capacității operaționale - Planul de finanțare pe orizontul 2026–2035 pentru cele 66 de unități MLI rămase în afara SAFE
(necesar CSAT 298, finanțat 232), cu aviz al Ministerului Finanțelor, inclusiv costul total estimat și
sursele concrete de finanțare pentru completarea programului.
V. Programul SAI — transferul de la MApN la MAI - Justificarea instituțională, tehnică și juridică a transferului Programului de armament individual
(SAI) de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul Afacerilor Interne, însoțită de:
a) valoarea finală oficială a programului;
b) procedura de selecție aplicată după transfer;
c) avizul/punctul de vedere privind eligibilitatea programului pentru finanțare prin mecanismul
SAFE, având în vedere că utilizatorul principal vizat inițial era MApN.
VI. Localizarea industrială și conținutul local - Defalcarea localizării industriale per contract (nu media pe portofoliu), cu coduri NACE/CPV —
astfel încât să poată fi verificat procentul real de producție în România declarat (40%, 50% sau 60%,
în funcție de sursă). - Lista exhaustivă a sub-furnizorilor români per contract, cu cod fiscal, valoare contractată și
descrierea obiectivului.
B/AUR/132/04.05.2026 - Indicele de Conținut Local (LCI) calculat după metodologia EU EDA, per contract și per fază a
programului. - Clauzele de penalitate și garanțiile de performanță contractuale pentru neîndeplinirea localizării
declarate. - Matricea de conformitate cu art. 16 din Regulamentul SAFE pentru fiecare contractant și
subcontractant relevant — control corporativ, localizarea infrastructurii, originea componentelor,
screening FDI.
VII. Programul naval (cazul Mangalia) - Structura juridică a joint venture-ului Mangalia — participații, drepturi de veto, administrare,
securitate, clauze de retragere — cu explicarea modului în care componenta militară a programului
naval este separată de componenta economică (datoria istorică a șantierului ≈ 760 milioane euro,
valoarea contractelor ≈ 836 milioane euro). - Avizul Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru programul naval Mangalia, dacă acesta
a fost solicitat și obținut, sau, în caz contrar, justificarea instituțională a poziției adoptate cu privire la
această procedură.
VIII. Cerințe operaționale și avizele utilizatorilor finali - Avizele tehnico-operative ale utilizatorilor finali — Forțele Terestre, Navale, Aeriene,
Comandamentul Logistic Întrunit — pentru fiecare program, inclusiv punctul de vedere al Statului
Major al Apărării, însoțit de motivele pentru care aceste avize nu au fost prezentate public până la
acest moment. - Statement of Operational Requirements (SOR) sau cerințele operaționale pentru programele MLI,
SAI, OPV, Skynex, Skyranger, IRIS-T, NSM, H225M, Piranha 5.
Solicit ca aceste documente — în măsura în care nu conțin informații clasificate — să fie făcute
publice, în spiritul transparenței datorate cetățenilor români și al răspunderii instituționale față de
modul în care sunt cheltuite fondurile publice. Pentru documentele care, prin natura lor, conțin
informații clasificate, solicit acces în condițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor
clasificate, prin proceduri specifice ale Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Considerentele acestei interpelări țin atât de exercitarea controlului parlamentar asupra
modului de utilizare a fondurilor publice angajate prin Programul SAFE, cât și de respectarea
principiilor transparenței, eficienței și echivalenței prevăzute de Directiva 2009/81/CE și de
jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia achizițiilor în domeniul apărării și
securității.
Comments are closed