Doamna Raisa Enachi:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Bună dimineaţa, stimate colege, stimaţi colegi!
Declaraţia mea politică de astăzi se referă la cum este efectuată promovarea produselor româneşti de actuala guvernare.
Promovarea produselor autohtone reprezintă o parte semnificativă din strategia de dezvoltare a agriculturii, desigur, nu din cea aprobată pe sute şi mii de foi, ci din viziunea de ţară pentru asigurarea calităţii, cantităţii şi a unui preţ competitiv pentru produsele agroalimentare româneşti.
Avem două obiective cu direcţii de acţiune distincte, dar cu un rezultat final cert, şi anume:
Susţinerea agriculturii româneşti şi a produsului autohton pentru consumatorii locali;
Promovarea imaginii “Produs în România” pentru pieţele externe.
În situaţia în care nu găsim o soluţie de a aduce 51% de produs autohton pe rafturile din lanţurile din magazine, ceea ce ar reprezenta o promovare reală de produs autohton, este necesar să oferim măcar 51% de rafturi naţionale pentru mâncarea românească.
În ceea ce priveşte pieţele locale – crearea, dotarea şi funcţionarea acestora cât mai aproape de producătorul şi consumatorul local – este o necesitate reală a comunităţilor din România.
Scurt şi la obiect, domnule ministru Oros, vă rog să interveniţi, dacă nu îmi daţi dreptate.
Când vorbim despre susţinerea producătorilor şi agriculturii româneşti? Despre promovarea produsului autohton este necesar să avem în vedere inclusiv specificul regional, accesul la infrastructură, efectele climatice specifice, rata şomajului, puterea de cumpărare, care permite sau nu dezvoltarea agriculturii şi procesarea alimentelor în zone cu potenţial specific.
Unde sunt strategiile de promovare a produsului autohton care trebuie să aibă la bază şi sunt indispensabile de cercetările de marketing şi de piaţă actualizate, politici de preţuri adaptate realităţilor? Acestea trebuie şi pot fi efectuate şi asumate de o politică naţională. Avem atâtea ministere şi nu avem o bază de date publică care să reflecte evaluarea pieţelor, a preţurilor şi a perspectivei investiţionale care să asigure promovarea şi accesul la produs autohton.
Siguranţa alimentară reprezintă nu doar stocurile din ţară şi eventuale prelevări de probe, după sesizări făcute de consumatori. Siguranţa alimentară naţională înseamnă susţinerea producătorului şi promovarea produsului autohton, domnule ministru. Ar trebui să ştiţi asta mai bine decât oricine!
Produs autohton este cartoful din Vaslui şi castravetele din Matca Galaţi, sunt morcovii din Constanţa şi roşiile din Timişoara, precum şi peştele din Deltă.
De aceea, granturile, investiţiile şi alocările, care au ca scop final încurajarea producerii şi consumului de alimente procesate, româneşti, pot fi realizate doar prin acţiuni naţionale şi regionale anuale, bine definite, cu bugete alocate pentru fiecare judeţ, conform nevoilor reale ale mediului antreprenorial local.
Vă mulţumesc.
Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.
Nu există răspunsuri