Educația morală – dezvoltarea gândirii critice și a autonomiei morale
Suntem în a doua săptămână de discuții privind Legile Educației și, din păcate, nici în momentul de față nu s-a ajuns la vreun consens și se pare că nici nu se dorește grăbirea acestui proces de discuții, având în vedere că prima ședință s-a suspendat la articolul 3 din 246. De ce articolul 3? Pentru că este unul controversat și care menționează sintagma „dogme religioase”. Se dorește eliminarea acestei sintagme din prezentul articol, pentru a rămâne doar „principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii și doctrine politice”. Cinci sute de pagini de amendamente trebuie discutate în ședințele comisiei, însă controversele au apărut încă de la primele discuții. Nici măcar Ministerul Educației, reprezentat de un secretar de stat, nu are o părere despre acest amendament, lucru ce ridică un pertinent semn de întrebare. Cum e posibil ca Ministerul să nu aibă o poziție clară în privința acestui amendament? Vorbim aici de viitorul țării, de educația copiilor noștri și, dacă aceștia nu își pot exprima opinia privind acest subiect, cum putem vorbi de restul schimbărilor care sunt majore și vor defini întregul sistem educațional? Ministerul Educației ar trebui să fie vocea elevilor, să se gândească la binele și viitorul lor, să ia în considerare modul în care vor fi afectați elevii în urma unor schimbări, însă, se pare că cerem prea mult dacă întrebăm care este părerea instituției privind acest articol.
„Dogmele religioase” se referă la doctrinele și principiile fundamentale ale unei religii sau credințe care sunt considerate a fi adevăruri absolute și necontestabile. Acestea sunt, adesea, stabilite prin scripturi, tradiții și interpretări teologice și sunt considerate a fi inspirate sau dictate de o autoritate divină. Exemple de dogme religioase includ credința în existența unui singur Dumnezeu, credința într-un anumit profet sau mesager divin, credința într-o anumită carte sfântă sau text religios, credința în anumite practici sau ritualuri religioase, precum și credința în anumite principii morale sau etice.
Biserica Ortodoxă Română și-a exprimat, deja, opinia despre aceste schimbări din Legile Educației privind abordarea temei diversității în mediul educațional și a faptului că se dorește îndoctrinarea elevilor cu anumite convingeri care nu respectă întocmai credințele religioase. Nu poate contesta nimeni că fiecare individ are o viziune asupra acestui aspect și nici faptul că părinții își pot crește copii după bunul plac, dar copiii trebuie să aibă o bază și să cunoască toate aspectele, pentru ca, pe viitor, să poată să își creioneze propriile alegeri, dar și să urmeze propriile convingeri.
Diversitatea poate avea, într-un mod sau altul, efecte negative asupra educației elevilor. Familia tradițională este conceptul care trebuie să fie la baza creșterii unui copil. Promovarea diversității sexuale în școli poate afecta modul de gândire al minorilor, dar poate avea consecințe și asupra comportamentului acestora.
Ne dorim o Românie unită pe toate planurile, atât economic, cât și cultural, care să promoveze ideea de binefacere. Credința și morala creștină sunt parte integrantă a ființei noastre încă de la formarea poporului român!
Nu există răspunsuri