Indicele de Percepție al Corupției (IPC) 2021, comunicat de către Transparency International, arată că România, alături de Ungaria și Bulgaria, rămâne una dintre cele mai corupte trei națiuni din Uniunea Europeană.
Sistemele interne anticorupție deficitare ale României au fost unul dintre motivele pentru care aceasta nu a aderat la UE în 2004. În cele din urmă a fost admisă în 2007, dar numai cu condiția de a consolida statul de drept, cadrul legislativ anticorupție și independența sistemului judiciar.
În realitate, țara noastră are același scor ca în 2012. Țările care obțin rezultate bune în acest clasament investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mai bine echipate pentru a furniza asistență medicală și sunt mai puțin susceptibile de a încălca standardele democratice și instituționale sau statul de drept.
Societatea românească a pierdut multă încredere în sancționarea corupției și a lipsei de moralitate, iar acest lucru s-a repercutat, ca o plagă, într-un mod foarte organizat, în toate sectoarele de activitate și, în ultimă instanță, în viața cotidiană.
Corupția aduce României pierderi de 38,6 miliarde de euro în fiecare an. Această sumă reprezintă aproximativ 15,6% din PIB-ul țării. Românii sunt profund afectați de corupție în viața lor de zi cu zi, mulți dintre ei declarând că li s-a cerut sau s-a așteptat să plătească mită pentru un serviciu public de care au avut nevoie la un moment dat.
Pentru adoptarea unor decizii care pun sub semnul întrebării transparența și asumarea răspunderii în spațiul public si pentru ineficiența politicilor anticorupție aplicate în România, noi, împreună cu cei din diaspora, suportăm aceste consecințe pe termen lung.
Comisia Europeană a amenințat România cu acțiuni în justiție, dacă guvernul român nu va lua măsuri pentru a apăra statul de drept. Aceasta a subliniat mai multe moduri în care statul de drept este distrus în România și a avertizat că va activa Cadrul privind statul de drept dacă aceste tendințe nu sunt inversate.
Acesta este doar începutul. Poporul român se confruntă în continuare cu mai multe probleme, multe dintre acestea fiind agravate de corupție. Rapoartele privind mita, care erau uluitoare în urmă cu zece ani, sunt la fel de prezente și astăzi. Așadar, dacă nu aveți finanțele necesare pentru a vă completa tratamentul, nu veți putea beneficia de toate serviciile iar sănătatea unui nou-născut este determinată de mita pe care o viitoare mamă este obligată să o plătească.
Toți cei din societate, cu rolurile și atribuțiile lor, de la clasa politică, la instituțiile publice, la sectorul comercial și inclusiv cetățenii României, trebuie să se implice permanent în lupta împotriva corupției, dar numai în termeni de utilitate și corectitudine, prin care societatea civilă poate monitoriza investițiile publice, pentru asigurarea transparenței, eficienței şi tratamentului egal.
Dar, corupția selectivă, pe criterii de putere și interese externe mi se pare marea corupție politică inventată în Romania de politicienii ajunși la putere. Marii autori ai corupției romanești sunt și rafinații ei dirijori. Așa se face că, pe de o parte, a fost declamat un așa zis succes în combaterea corupției, dar în fapt, cei care ar fi trebuit sa lupte anticorupție au fost cei mai abili beneficiari ai acesteia.
„Corupția – o boală cronică și incurabilă a oricărui aparat de stat din toate timpurile și toate popoarele”
Comments are closed