Raisa Enachi – comunicat de presă – Ziua Regalităţii în România.

Dacă în perioada interbelică, Ziua Regalităţii era sărbătorită cu mult fast în toate localităţile ţării, odată cu instaurarea comunismului în România, mai ales după anul 1948, aceasta a fost ştearsă, pentru multă vreme, din memoria românilor.

Ba mai mult decât atât, comuniştii au asociat-o cu ziua înfiinţării Partidului Comunist Român şi, prin urmare, a devenit un simbol al socialismului şi comunismului în România. După 1990, Ziua Regalităţii a fost umbrită de către elementele postcomuniste, aflate încă la putere, nomenclaturişti ce urau instituţia regală, văzându-o ca pe o concurentă la preluarea puterii şi interzicându-i regelui Mihai I reîntoarcerea în ţară. Pe de altă parte, partidele din opoziţie aveau în plan aducerea monarhiei la putere, mai ales că regele Mihai I se afla în viaţă, în exil. Trecând peste toată această introducere, să avem, totuşi, în vedere şi opinia omului de rând faţă de monarhie! Monarhia a ajuns pe meleagurile noastre odată cu abdicarea domnitorului Al. Ioan Cuza în 1866, dintr-o familie dinastică a Europei, sub blazonul Hohenzollern. În prima fază a guvernării, monarhia nu era văzută cu ochi buni, mai ales datorită popularităţii lui Cuza, a numeroaselor reforme sociale ce l-au ridicat pe omul de rând – împroprietărirea, legea învăţământului etc., dar circumstanţele politice internaţionale, precum Războiul de Independenţă, Războiul Balcanic, Primul Război Mondial, au aşezat regalitatea, încet şi sigur, pe un piedestal pe care-i era locul.Dintre regii României ce s-au aşezat pe tron, cel mai român a fost regele Ferdinand I. Circumstanţele politice, dar şi afilierea sa la simpatiile românilor – prin unificările teritoriale din anul 1918, prin împroprietăriri, prin încurajarea capitalului autohton, prin promovarea învăţământului românesc – l-au apropiat foarte mult de Sufletul Neamului Românesc, fiind unul din cei mai iubiţi regi ai României. Aici avem în vedere şi spiritul vivace şi altruist al Reginei Maria, care a pătruns adânc în conştiinţa şi sufletul românului de rând, prin faptele sale caritabile, mai ales în timpul războiului. La polul opus s-a aflat regele Carol al II-lea, care s-a dovedit a fi un oportunist al momentului, un persecutor al tuturor celor care-i demascau bâlbâielile şi greşelile politice şi sentimentale…Pe ansamblu, dacă e să punem în balanţă activitatea regală în folosul şi destinul neamului românesc, singurul care şi-a meritat titlul de rege al românilor a fost regele Ferdinand I. Argumentând, vom vedea la ceilalţi suverani ai României o serie de greşeli sau intenţii care au vlăguit economia românească prin concesionarea străinilor a segmentelor strategice ale infrastructurii şi resursele subsolice şi solice, pe interese de clasă sau de grup, în detrimentul capitalului autohton, politică susţinută ulterior cu aplomb de regele Carol al II-lea şi continuată parţial de fiul acestuia, Mihai I. Aşadar, cu toate că românul are în firea sa, intrinsec, iertarea, nu-i uită totuşi pe cei care au realizat aranjamente politice şi economice, care i-au vlăguit bruma de capital faţă de susţinerea unor interese ce au secătuit şi secătuiesc resursele solice şi subsolice pe care Bunul Dumnezeu i le-a dat spre administrare, motiv pentru care îşi menţine, şi astăzi, această uşoară amnezie faţă de regalitate şi rege. Dar, cu toate acestea, să nu trecem cu vederea că în timpul regelui Ferdinand I, România a cunoscut un apogeu economic, cultural, politic şi spiritual, a adus la Patria Mamă milioane de români, a îndeplinit circumstanţial un deziderat ce-l mai făuriseră, pentru scurt timp, doar Mihai Viteazul, deziderat care a amprentat profund conştiinţa românilor, i-a determinat să mai spere şi astăzi la unificarea teritorială a Basarabiei şi Bucovinei de Nord la România Mare.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor și-a lansat sâmbătă, 15 iunie, candidatul la alegerile prezidențiale, în persoana lui George Simion. Evenimentul a avut loc la Arenele Romane, în prezența a peste 7.000 de membri și simpatizanți AUR. „Noi știm să depunem efort. Poate de aceea sunt singurul care […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat astăzi, la Bruxelles, că au trecut trei zile de la închiderea urnelor și, totuși, președintele AEP Toni Greblă refuză să explice de ce nu se anunță rezultatele finale. „Încercăm să înțelegem cum e posibil ca […]
Adrian Axinia, deputat AUR, a atras atenția, în cadrul unei declarații susținută la Bruxelles, asupra numărului uriaș de voturi declarate nule atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele locale. „România este un stat capturat, iar puterea politică de la București, efectiv, a asasinat democrația. Spun […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, susține că democrația este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care 5% din voturile românilor exprimare la alegerile europarlamentare au fost anulate. „Într-un stat condus de hoți, nu se putea altfel decât ca aceste alegeri să fie fraudate, pornind de la […]
AUR a reușit la alegerile din 9 iunie un scor istoric. După doar 4 ani de la înființare, AUR este a doua forță politică a României după alianța comasaților. Am reușit ca în 4 ani de zile aproape să ne triplăm numărul de voturi obținute, de […]
Au trecut mai bine de 15 ore de când s-au închis urnele, iar Biroul Electoral Central refuză să publice rezultate parțiale oficiale. Între timp, sunt răspândite date neverificate, care induc intenționat lumea în eroare. Pe site-uri specializate sunt încărcate procese verbale neverificate, fără să se fi […]