Către: Ministerul Energiei, domnului Bogdan-Gruia IVAN, ministru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Securitatea aprovizionării cu gaze naturale în sezonul rece 2026–2027 și măsurile de protecție a consumatorilor casnici și industriali

    Domnule ministru,

Analizele de specialitate publicate în luna septembrie 2026 arată că Europa intră în sezonul rece cu vulnerabilități de aprovizionare mai mari decât în iarna 2022–2023. Rutele tradiționale dinspre Orientul Mijlociu și Asia Centrală sunt afectate de instabilitatea geopolitică și de redirecționarea transporturilor către piețele asiatice, iar gazul natural lichefiat de origine americană a devenit principala alternativă, la costuri ridicate. Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, a intrat în sezonul rece cu un grad de umplere a depozitelor de aproximativ 56%, cel mai scăzut dintre statele mari, iar deficitul german produce efecte de contagiune asupra întregii piețe europene. Prețul gazului a atins cel mai ridicat nivel din anul 2022, deși cererea nu a crescut încă din cauza gerului.

România se află într-o poziție relativ mai bună decât alte state membre, întrucât dispune de producție internă curentă, asigurată în principal de zăcămintele onshore, cu un flux stabil de 23 până la 24 de milioane de metri cubi zilnic, de capacități de înmagazinare subterană din care retragerile pot ajunge la 28 până la 30 de milioane de metri cubi zilnic în perioadele reci, precum și de interconectări cu statele vecine. Consumul maxim în zilele geroase se situează, potrivit datelor din ultimii ani, între 60 și 63 de milioane de metri cubi, iar depozitele erau pline în proporție de 76%, urmând ca la 31 octombrie să depășească 90%.

Această poziție rămâne însă una la limită, iar dependența de o singură rută de import reală constituie principala vulnerabilitate. Deși România este interconectată cu aproape toți vecinii, importurile provin practic dintr-o singură direcție, din Bulgaria, pe unde ajunge așa-numitul amestec format în Turcia, din gaze rusești și caspice, intrând în țară prin punctele Kardam și Negru Vodă, respectiv Ruse și Giurgiu. Orice întrerupere pe această rută, inclusiv ca urmare a unor atacuri asupra infrastructurii de transport, ar lăsa România cu producția internă și cu depozitele, într-un moment în care alternativa reprezentată de gazul lichefiat descărcat în porturile grecești este semnificativ mai scumpă.

Se adaugă situația consumatorilor. România se numără printre puținele state membre în care prețul energiei electrice plătit de consumatorul casnic este apropiat de cel plătit de consumatorul industrial, iar în luna august prețurile la carburanți au crescut cu 26% față de anul anterior. Într-un asemenea context, o iarnă cu prețuri ridicate la gaze afectează deopotrivă gospodăriile, sistemele centralizate de termoficare și producătorii industriali.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este, la data răspunsului, gradul de umplere a depozitelor de înmagazinare subterană, volumul total stocat exprimat în miliarde de metri cubi și care este estimarea pentru data de 31 octombrie 2026?
2. Care este necesarul estimat de consum pentru sezonul rece 2026–2027, defalcat pe consumatori casnici, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică, producția de energie electrică și consumatori industriali, și cum se acoperă acesta din producție internă, retrageri din depozite și importuri?
3. Ce cantități de gaze naturale a importat România în anul 2026, din ce surse, prin ce puncte de intrare și la ce preț mediu, comparativ cu anul precedent?
4. Ce plan de contingență are Ministerul Energiei în situația întreruperii totale sau parțiale a fluxului de import care intră prin Bulgaria, care sunt sursele alternative identificate, în ce cantități și în cât timp pot fi acestea mobilizate?
5. Care este capacitatea tehnică maximă de import prin fiecare interconector și ce contracte ferme de transport are România rezervate pe aceste rute pentru sezonul rece?
6. Ce contracte de achiziție a gazului natural lichefiat au fost încheiate ori sunt în negociere de companiile la care statul este acționar, la ce prețuri, prin ce terminale și pentru ce cantități?
7. Care este stadiul proiectului Neptun Deep, la ce dată se estimează începerea producției, ce cantități vor fi livrate în primul an și ce efect estimează Ministerul asupra prețului intern al gazelor?
8. Ce măsuri de protecție a consumatorilor casnici sunt prevăzute pentru sezonul rece 2026–2027, în ce condiții se acordă, care este bugetul alocat și câte gospodării se estimează că vor beneficia de ele?
9. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru consumatorii industriali care folosesc gazul în procesul de producție, precum și pentru unitățile care asigură agentul termic în sistem centralizat, astfel încât acestea să nu fie nevoite să reducă ori să oprească activitatea?
10. Există un plan de raționalizare a consumului aplicabil în cazul unei crize severe de aprovizionare, care este ordinea de prioritate a categoriilor de consumatori și a fost acesta comunicat operatorilor economici și autorităților locale?
11. Ce sume au fost investite în ultimii cinci ani în creșterea capacității de înmagazinare subterană, care este stadiul proiectelor de extindere a depozitelor și ce capacitate suplimentară va fi disponibilă în următorii trei ani?
12. Care este stadiul măsurilor de protecție fizică și cibernetică a infrastructurii critice de transport și de înmagazinare a gazelor naturale, în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice din regiune?