Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, doamnei Diana BUZOIANU, ministru

Ministerul Afacerilor Interne, domnului Marian-Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru, ministru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Incendiul cu solvenți din municipiul Ploiești, monitorizarea calității aerului și situația autorizării halelor industriale din județul Prahova

Stimată doamnă ministru, stimate domnule ministru,

În ziua de 19 august 2026, în cartierul Mihai Bravu din municipiul Ploiești, a izbucnit un incendiu care a cuprins o hală de aproximativ 1.000 de metri pătrați, unde, potrivit procesului-verbal de intervenție al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova, au ars circa 3.000 de litri de substanțe combustibile lichide, solvenți și antifon, precum și trei autoturisme, incendiul afectând inclusiv structura de rezistență și acoperișul construcției. Degajările de fum au fost atât de mari încât autoritățile au emis un mesaj de avertizare a populației prin sistemul RO-Alert, iar norul s-a văzut din mai multe cartiere ale orașului.

Cu toate acestea, doamnă ministru, răspunsul oficial transmis presei de Agenția pentru Protecția Mediului Prahova arată că nu au fost înregistrate creșteri și nici depășiri la indicatorii monitorizați de cele șase stații fixe din Ploiești – pulberi în suspensie PM10, dioxid de sulf, benzen, toluen și hidrogen sulfurat –, iar în document scrie negru pe alb că „nu a fost afectată calitatea aerului din Municipiul Ploiești și împrejurimi”. Este o concluzie greu de împăcat cu imaginile pe care le-au văzut mii de ploieșteni și cu faptul că, tocmai din cauza fumului, autoritățile au considerat necesar să alerteze populația printr-un mesaj de urgență.

Iar aici rezidă problema pe care v-o supun atenției: dacă arderea a mii de litri de solvenți nu se regăsește în niciun indicator măsurat, atunci fie stațiile fixe nu erau amplasate în direcția în care s-a deplasat norul de fum, fie substanțele rezultate din arderea acestor produse – compuși organici volatili, aldehide și alți poluanți specifici – pur și simplu nu se numără printre cei cinci indicatori urmăriți. În oricare dintre variante, concluzia că aerul nu a fost afectat nu se sprijină pe măsurători care să acopere ceea ce a ars realmente, iar cetățeanul rămâne fără un răspuns onest la o întrebare cât se poate de simplă: ce a respirat în ziua aceea?

La toate acestea se adaugă ceea ce a ieșit la iveală ulterior, domnule ministru al afacerilor interne: potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova, hala în care s-a produs incendiul nu deținea autorizație de securitate la incendiu și nici măcar aviz de securitate la incendiu, având în acte destinația de „magazie și atelier mecanic”, iar administratorul obiectivului nu efectuase, cu personal atestat, evaluarea riscului de incendiu care ar fi trebuit să stabilească dacă spațiul închiriat avea sau nu obligația obținerii autorizației. Într-un oraș cu tradiție industrială, cu platforme petrochimice în imediata apropiere și cu zeci de hale închiriate în care nimeni nu știe cu adevărat ce se depozitează, o asemenea situație nu poate fi tratată ca un incident izolat.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este amplasarea exactă a celor șase stații fixe de monitorizare a calității aerului din municipiul Ploiești, câte dintre ele se aflau, în ziua de 19 august 2026, în direcția de deplasare a norului de fum, și au fost efectuate măsurători mobile, în teren, în zonele afectate?
2. Pe ce bază a concluzionat Agenția pentru Protecția Mediului Prahova că nu a fost afectată calitatea aerului, în condițiile în care indicatorii monitorizați permanent nu cuprind compușii rezultați din arderea solvenților, și au fost prelevate probe pentru determinarea acestora?
3. Sunt stațiile de monitorizare din Ploiești dotate pentru măsurarea compușilor organici volatili și a celorlalți poluanți specifici arderii substanțelor chimice, iar dacă nu, ce plan de dotare are Ministerul pentru un oraș cu profil industrial precum Ploieștiul?
4. Ce măsuri a dispus Comisariatul Județean Prahova al Gărzii Naționale de Mediu în urma acestui incident, ce sancțiuni au fost aplicate și de ce solicitarea de informații adresată instituției a rămas fără răspuns?
5. Câte hale și spații industriale din județul Prahova funcționează în prezent fără autorizație de securitate la incendiu, câte au fost verificate în ultimii trei ani și câte sancțiuni au fost aplicate?
6. Cum este posibil ca într-o construcție având în acte destinația de „magazie și atelier mecanic” să fie depozitate mii de litri de solvenți, cine avea obligația de a verifica această neconcordanță și ce mecanism de control se aplică spațiilor industriale închiriate?
7. Câte incendii cu substanțe periculoase s-au produs în municipiul Ploiești și în județul Prahova în ultimii trei ani, în câte cazuri a fost emis mesaj RO-Alert și în câte dintre acestea au fost constatate depășiri ale valorilor admise pentru poluanții din aer?
8. Ce procedură se aplică pentru informarea populației după un asemenea eveniment – cine comunică rezultatele măsurătorilor, în cât timp și prin ce mijloace –, astfel încât oamenii să afle ce au respirat, nu doar că trebuie să închidă geamurile?
9. Ce program de control aveți în vedere, împreună cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență Prahova, pentru verificarea spațiilor industriale din județ în care se depozitează substanțe inflamabile sau periculoase, având în vedere concentrarea de asemenea activități în zona Ploiești–Brazi?