Susținută de către doamna senator: Niculina STELEA
Circumscripția electorală: nr. 42, București
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor – A.U.R
Ședința Senatului din data de: 26.03.2025
Titlul declarației politice: Pledoarie pentru o rețea națională de laboratoare
de analize care să aparțină spitalelor de stat
Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
România are anul acesta alocată o sumă record pentru Sănătate. Ministerul Sănătății are în 2025 un buget de aproape 28 de miliarde de lei, ceea ce indică un plus de 35% față de 2024. Mai mult, Casa Națională de Asigurări de Sănătate are la dispoziție aproximativ 77,2 miliarde de lei, în creștere cu 7% față de anul trecut.
Vorbim deci de aproximativ 22,1 miliarde de euro doar în sistem centralizat. Acestor bani li se adaugă lejer încă vreo 3 miliarde de euro care reprezintă bani cheltuiți de administrațiile locale. Posibil chiar mai mult. Indiferent cum am analiza cifrele, putem recunoaște că această sumă fabuloasă – 25 de miliarde de euro – nu se regăsește în calitatea serviciilor prestate.
O cauză semnificativă a pierderilor o reprezintă corupția sistemică, dar și ineficiența sistemului. Un motiv însă mult mai prozaic ține de felul în care a fost construit pachetul de servicii medicale de bază și, implicit, analizele de laborator care sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Recent, la Spitalul județean din Constanța, a fost dat în folosință un laborator propriu. S-a constatat că o analiză de sânge uzuală al cărui cost ajunge acum la 20 lei era decontată de Casa Județeană de Sănătate cu 500 lei.
Vorbim de un preț de 25 de ori mai mare. Evident că nu este așa pentru toate analizele, dar estimarea conservatoare era că ar urma să se facă o economie de aproximativ 600.000 de lei lunar. Dacă extrapolăm această valoare la nivelul întregii țări, putem ajunge la o economie anuală de aproape 50 de milioane de euro.
Cu acești bani, statul român poate construi lejer o rețea națională de laboratoare de analize. Mai mult decât atât, se poate merge la o granulație mult mai fină, cu laboratoare nu doar în orașele mari sau municipiile reședință de județ, ci și în alte zone ale țării. Evident, asta ar însemna și o economie viitoare pentru că e mai ușor și mai ieftin să faci prevenție decât să tratezi. Or, știm foarte bine că una dintre hibele semnificative care conduc la costuri mari ține de acei pacienți care ajung în fața medicului cu anumite boli într-un stadiu foarte avansat, necesitând fie intervenții urgente, fie tratamente costisitoare.
Această propunere nu înseamnă anularea competiției pe zona analizelor medicale. Laboratoarele private au rolul lor în acest ecosistem medical. În egală măsură, este foarte important să existe o competiție reală și povara financiară pusă pe umerii bolnavilor să fie redusă.
Spre exemplu, CNAS a decontat, în 2023, aproximativ 1,7 miliarde de lei pentru investigațiile paraclinice: analize medicale, ecografii, radiografii etc. La care se adaugă încă 2 miliarde de lei din banii clienților, pentru că nu toate analizele sunt acoperite de gratuite. Asta în condițiile în care există aproape 5.000 de laboratoare medicale acreditate în România.
Este clar că acest sistem este special construit pentru a pune pe drumuri pacienții, pentru a-i mai jumuli de niște bani pe cei aflați în dificultate sau în grabă, fără a exista un beneficiu suplimentar. Statul român ar putea lansa un program de construire a unor astfel de laboratoare și, în felul acesta, am putea redirecționa banii către ceva mai util. Asta ar însemna însă o lovitură dată clientelei directorilor de spitale și sau a directorilor de la casele județene de sănătate.
Comments are closed